1,472 matches
-
oamenii reacționează diferit în situații conflictuale și de nemulțumire profundă. Analizând și interpretând un mare volum de date empirice, C. Rusbult și colaboratorii (1987, apud Taylor et al., 1994) au elaborat un model al reacției la insatisfacție, valabil pentru relațiile interumane în general, dar care și-a dovedit valabilitatea mai cu seamă în cele de muncă și maritale. Ei au identificat patru modalități principale de răspuns la insatisfacție (maritală), numite în engleză: voice, loyalty, neglect și exit. Iată succint care ar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a fost și continuă să fie o componentă esențială în migrația masivă a românilor în țări unde se câștigă mai bine. Ei trimit sau aduc în România nu doar sume imense de bani, dar și modalități mai democratice de relații interumane, de creștere, îngrijire și socializare a copiilor, de noi stiluri de viață, în general. 8.4. Diversitatea familiei în societatea contemporană. Tematizarea „valorilor familiale”tc "8.4. Diversitatea familiei în societatea contemporană. Tematizarea „valorilor familiale”" Antropologia culturală a subliniat încă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lucrătorului social nu se reduce însă numai la acela de inginer al relațiilor din familie (demolarea și reconstrucția lor sau a reprezentărilor despre ele), ci el devine din ce în ce mai mult un adevărat personaj sociocultural în calitate de tămăduitor al sufletului și al relațiilor interumane. În vremurile trecute, acest rol era deținut de șamani și preoți, mai recent de medici (psihiatri). Psihoterapeutul american W. Griffin (1993) face observația că, cel puțin în SUA, pe măsură ce se dovedește că psihoterapia biologistă nu acoperă explicarea și tratamentul dimensiunilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despre dezirabil, cu funcții de orientare a acțiunilor grupale și individuale. Ele apar deci ca elemente ale universului simbolic al realității și au ca suport direct nivelul informațional al socialului (diversele forme de mass-media), și în primul rând comunicarea directă interumană prin limbaj. Valorile se nasc și funcționează în colectivități socioculturale, iar purtătorii lor materiali sunt indivizii concreți și instituțiile respectivelor comunități. Așa încât orice analiză axiologică (dacă nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
recunoscute drept juste sunt fundamentale, în ultimă analiză, în contractul social dintre indivizii egali. În acord cu respectivul contract, există valori și conduite care corespund și unele care nu corespund binelui colectiv. Valorile și normele sunt, așadar, dependente de convențiile interumane. Într-o a doua etapă, contractul social nu mai este o bază necesară și suficientă pentru promovarea valorilor morale de către individ. Are loc acum o retro-orientare a subiectului spre propria ființă, se elaborează principii personale de evaluare și conduită. Individul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
destul de clar ce mecanisme psihosociale sunt implicate, dar se pare că norma echității ar juca un rol: constatarea contrastului dintre bucuria ta și necazul altuia te trimite, în numele justeței sociale, la acte care ar putea reface cât de cât echilibrul interuman. Efectele dispozițiilor sufletești negative sunt mult mai variate decât cele ale dispozițiilor pozitive. O proastă dispoziție sufletească împiedică intervenția prosocială întrucât persoana în cauză este concentrată asupra necazurilor personale și are, prin urmare, mai puține preocupări empatice, dar, în același
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în considerare și dimensiunea diacronică, dinamicitatea în timp. De asemenea, parametrii situaționali invocați pot fi încadrați într-un context sociocultural mai larg, legat și de caracteristicile comunității, de normele și cutumele practicate, de capitalul social și de rețele interpersonale și interumane existente. Apoi, aplicarea modelului capătă specificități marcante în funcție de domeniile de manifestare, dintre care mai pregnante sunt: violența în spațiul domestic, violența în școli, în sport, la locurile de muncă, conflictele interetnice. O abundentă literatură de specialitate există în acest sens
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Există numeroși oameni care nu știu să facă și să primească observații astfel încât să nu-i mânie pe ceilalți, care au un stil arțăgos de a discuta și sunt insensibili la stările emoționale ale altora. Lipsa de capacități de comunicare interumană constructivă, de cultură a relațiilor interpersonale conduce la violență nenecesară și astfel nejustificată. Or, această cultură poate fi învățată. Învățată în timp, inclusiv prin a practica mai asiduu prezumția nevinovăției în mai micile sau mai marile neplăceri pe care ni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
medie, iar notarea se făcea, de asemenea, individual, în funcție de medie - cel ce avea media cea mai bună lua nota maximă și era scutit de lucrarea semestrială. În mod similar, ei trebuiau să propună și o soluție ca grup privind relaționările interumane. În toate sesiunile, primele prezentate erau puzzle-urile, apoi relaționările interumane; experimentatorul cerea cooperarea studenților de a nu discuta topicul în afara grupului. După cinci săptămâni, toți participanții au răspuns la un chestionar care urmărea criterii ca: interesul, „sentimentul de grup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce avea media cea mai bună lua nota maximă și era scutit de lucrarea semestrială. În mod similar, ei trebuiau să propună și o soluție ca grup privind relaționările interumane. În toate sesiunile, primele prezentate erau puzzle-urile, apoi relaționările interumane; experimentatorul cerea cooperarea studenților de a nu discuta topicul în afara grupului. După cinci săptămâni, toți participanții au răspuns la un chestionar care urmărea criterii ca: interesul, „sentimentul de grup”, cantitatea de cooperare în grup, productivitatea grupului, productivitatea individuală și alte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personală și unică și de aceea modul în care înregistrăm și reacționăm la un comportament de rol trebuie să urmărească atât aria de influență situațională, cât și aria de exprimare personală. Rolurile definesc, în sens larg, orice situație de comunicare interumană. Așa cum sesizează Alex Mucchielli (2002), fiecare actor al comunicării interpretează un rol destinat să asigure dominația sa asupra situației, mai precis o recunoaștere a sa în rolul pe care și l-a definit. Cel mai bine se observă acest lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personală și unică, și de aceea modul în care înregistrăm și reacționăm la un comportament de rol trebuie să urmărească atât aria de influență situațională, cât și aria de exprimare personală. Rolurile definesc, în sens larg, orice situație de comunicare interumană. Așa cum sesizează Alex Mucchielli (2002), fiecare actor al comunicării interpretează un rol destinat să-i asigure dominația asupra situației - mai precis, o recunoaștere a sa în rolul pe care și l-a definit. Cel mai bine se observă acest lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cambridge. Gelder, M.; Gath, D.; Mayou, R. (1994), Tratat de psihiatrie, Oxford, editat de Asociația Psihiatrilor Liberi din România și Geneva „Initiative on Psychiatry”, București-Amsterdam. Ghiglione, R. (1986), L’homme communiquant, Armand Colin, Paris. Giblin, L. (2000), Arta dezvoltării relațiilor interumane, Editura Curtea Veche, București. Goffman, E. (1991), Asylums - essays on the social situation of mental patients and other inmates, Penguin Books, Londra. Goodall Jr., L. (1990), Small group communication in organization, Wm.C. Brown Publishers, IA. Gordon, J. (1983), Organizational
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Suportă batjocură, bătaie, chiar moarte pe cruce pentru oameni, rămânând memorabile cuvintele Sale din momentele de chin de pe Golgota: „Părinte, iartăle lor, că nu știu ce fac” (Luca 23, 34). Având În centru iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, ca model al iubirii interumane, creștinismul promovează nonviolența, atenția asupra nevoilor semenului, ajutorul material ori spiritual acordat celor aflați În dificultate. Cultivând sentimentele de iubire la adresa aproapelui, accentul se mută de pe propria persoană asupa celuilalt, cultivând empatia, altruismul, reconcilierea Între oameni. Profesorul de religie Îl
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
Îl refuză. Ea este un discurs despre atracția sau refuzul reciproc. Aceste experiențe sufletești sunt inseparabile, avându-și originea În natura Eului. În felul acesta Psihologia Morală vine să completeze Psihologia Generală, căutând să explice natura persoanei și Înțelesul raporturilor interumane cu ajutorul valorilor morale. Reperele acestor raporturi nu sunt Însă numai de natură sufletească, ca simple și unice procese psihoafective, ci ele sunt și de natură psiho-morală, reprezentate prin valorile morale pe care Eul le acceptă sau le refuză, precum și de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale cu ceilalți tocmai datorită naturii sale bipolare, psiho-morale. În orice acțiune, mobilurile sunt psihologice, pe când motivele sunt morale. Ele sunt inseparabile În starea de normalitate, iar disocierea lor, sau anularea dimensiunii morale, creează condițiile unei activități aberante În relațiile interumane, atitudini ipocrite și perverse sau chiar de factură pur patologică. Admițând existența mai multor niveluri de organizare structurală ale persoanei umane, subliniem prin aceasta natura particulară și unică, care Îi conferă o situație sau o poziție aparte În lume, În cadrul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bă mila, ca atitudine de simpatie, din care derivă o multitudine de legături sociale, interne sau externe; că atașamentul sau respectul, pe care un individ Îl datorează celorlalte persoane. După E. Durkheim, sentimentele morale au un „caracter deschis”, vizând relațiile interumane din cadrul societății și ele sunt reprezentate prin următoarele: aă spiritul de disciplină, În sensul de conformare a indivizilor la niște reguli prestabilite; bă atașamentul față de grupurile sociale, În sensul de caritate, cooperare etc.; că autonomia voinței, reprezentată prin conformismul liber
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de-a face cu stări subiective care intervin În relațiile interpersonale și care stau sub semnul valorilor morale, ele fiind reprezentate prin sentimente sau experiențe afective și morale, cu un pronunțat caracter subiectiv și pe care le resimțim În cadrul Întâlnirii interumane ca atitudini psiho-morale din care se vor concretiza acțiunile și conduitele noastre. Aceste virtuți sufletești și morale sunt următoarele: caritatea, filantropia, mila sau pietatea, simpatia, iubirea, responsabilitatea. Să le analizăm În continuare. Caritatea este o virtute morală având la bază
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau, dimpotrivă, atitudinile de respingere, de refuz ale elevilor. Ambele vor avea influență În viitoarea adaptare și integrare socială a acestora. că Eul social este Eul care se formează prin interiorizarea sau Încorporarea experienței sociale, profesionale, a contactelor și comunicării interumane, a acțiunilor sociale, a succeselor sau eșecurilor individului etc. Eul social se formează În perioada intrării individului În viața socială ca persoană independentă, care trebuie să acționeze singură, În permanentă cooperare sau concurență cu celelalte persoane. Se consideră că În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dar concomitent și pentru societate. În absența formării Supra-Eului, persoana va fi dominată de Inconștientul pulsional primar. Actele, ideile și conduitele acesteia vor avea un caracter mai puțin elaborat, vor fi mai primitive, dominate de egoism, violență și imoralitate. Raporturile interumane vor avea la rândul lor de suferit. Absența formării Eului, prin lipsa de educație sau a unei educații incomplete și defectuoase a persoanei, poate avea consecințe mult mai grave chiar decât tulburările psihice care afectează sistemul personalității acesteia. Se impune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fixăm persoanele, ca aparținând unei anumite perioade. Înfățișarea sau imaginea unei persoane este expresia exterioară a felului de a fi al acesteia, al modului de a gândi, de a comunica, al conduitelor și acțiunilor sale. Imaginea persoanei este, În relațiile interumane, condiția acordului, a recunoașterii și acceptării reciproce. Orice schimbare, cum vom vedea mai departe, a acestei imagini, orice alterare a ei, determină o Înstrăinare a individului respectiv În relațiile cu ceilalți. Eu te recunosc pe Tine și noi Îl recunoaștem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Fiecare este atent cu felul său de a se prezenta În fața celorlalți. Rolul imaginii, cum vom vedea, este extrem de important și complex ca nuanțe. Imaginea are Însă Întotdeauna un caracter convențional, fiind unul dintre elementele procesului de comunicare și relaționare interumană. Imaginea, ca fel de a fi al persoanei, nu are un caracter rigid. Ea are forme variate: imagine publică, imagine a intimității, imagine profesională, imagine liberă etc. Le vom analiza În continuare. Natura și semnificația imaginii Imaginea este forma de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cazul acesta, relațiile interpersonale constituie un adevărat scenariu, În care rolurile imaginilor au o semnificație bine definită. Pe aceste considerente, plecând de la natura și funcțiile imaginii unei persoane, se pot stabili veritabile sisteme cu rol semiotic ale acesteia. În relațiile interumane, imaginea Eului este, din punct de vedere formal, și un simbol care exprimă semnificația acestuia. Fiecare individ are imaginea care-l reprezintă. Descifrarea semnificațiilor simbolice ale imaginii Eului ne pun În față o varietate extrem de interesantă și nuanțată de aspecte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sensul acesta, vârsta individuală are o valoare esențială. Conflictul dintre persoanele de vârste diferite este dat și de tipul de identitate al Eului. Cei care „se recunosc” se acceptă, iar cei care „nu se recunosc” se refuză reciproc. Orice comunicare interumană are la baza ei și apropierea identității dintre persoane. Transformările cronologice prin care trece Eul unei persoane În decursul vieții acesteia nu au numai un caracter formal, ci profund marcate În intimitatea persoanei de valorile culturale, morale și religioase care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care atrage și menține coeziunea unei societăți este reprezentat, după T. Ribot, prin sentimentele morale. Ele reprezintă o anumită manieră de a acționa și de a simți, un anumit fel de a Înțelege și judeca oamenii și faptele sociale, relațiile interumane etc. Pentru T. Ribot, sentimentele morale au două aspecte, și anume: aă Un aspect pozitiv care corespunde sentimentelor de binefacere sau de altruism activ, care sunt sentimente primare, În sine și pentru sine. În această grupă intră binefacerea, bunăvoința, generozitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]