1,905 matches
-
a obținut un procent de 37,3%. Pe locul patru se află fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, ales de 29,5% dintre cei intervievați, urmat de președintele Forței Civice, MIhai Răzvan Ungureanu, care este apreciat de 26,1% dintre cei intervievați. La polul opus se află președintele Traian Băsescu, impopular în rândul a 69,4% dintre respondenți, la o diferență destul de mare, pe locul secund, aflându-se liderul PP-DD, Dan Diaconescu care a obținut un scor de 57%. Pe locul al
Sondaj: Băsescu, cel mai impopular politician. Ponta, locul 1 la aprecieri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40668_a_41993]
-
să devină noul locatar al Cotroceniului, cred cei mai multi respondenți ai unui sondaj. 44% dintre cei chestionați nu consideră însă că Antonescu îl va înlocui pe Traian Băsescu, iar 5% nu știu. În 2011, la aceeași întrebare, doar 42% dintre cei intervievați credeau că liderul liberal va ocupa fotoliul prezidențial, în timp ce 44% nu credeau în șansele fostului președinte interimar. Coabitarea, șanse mai mari decât suspendarea Cât privește o eventuală suspendarea a lui Traian Băsescu din funcția de șef al statului în anul
Sondaj: Câți români îl văd pe Antonescu viitorul președinte by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39770_a_41095]
-
acestuia, însă cenzura îi interzisese apariția. Tot la scurtă vreme după terminarea războiului, apare volumul de interviuri al lui Ion Biberi, Lumea de mâine (1945). În sumarul lui, dialogul cu Geo Dumitrescu este memorabil și prin frazele voit-scandaloase ale tânărului intervievat. Poezia de tinerețe și atitudinea care o subîntinde, de un nonconformism proaspăt și seducător, vor fi de acum încolo mai mereu asociate cu numele lui Geo Dumitrescu, lipite literalmente de acesta. În receptarea și interpretarea operei lui, mulți comentatori vor
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
un hibrid. Ca o completare, singura personalitate de sex feminin care se va mai bucura de aprecierea lui Arghezi este Alice Voinescu (nr. 281, vineri 4 ianuarie 1929, O conferință a Doamnei Alice Voinescu). Cel mai mare număr de femei intervievate apare în domeniul divertismentului, numărul artistelor (în primul rând actrițe, dar și dansatoare) domină publicațiile indiferent de conținutul acestora. Jurnalul literar, Rampa, România literară (o sensibilitate deosebită manifestă revista pentru renumita coregrafă Floria Capsali). Mișcarea literară, Comedia alocă spații ample
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
cele mai importante personalități ale exilului, precum (în ordinea din sumar) Constantin Amăriuței, Theodor Cazaban, Adriana Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, L. M. Arcade, Nicu Caranica, Alexandru Ciorănescu, Dan Petrașincu (Angelo Moretta), Emil Turdeanu. În afara datelor biografice furnizate de cei intervievați, ei comunică o seamă de prețioase informații privind atmosfera politică din țară și din Occident ce a domnit în anii de după război, despre marile figuri ale exilului și nu numai literar, despre unele opere semnificative și, în mod special, despre
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
Turdeanu, reputatul profesor de slavistică și literatură română veche, creator și al unei publicații științifice pe care a condus-o mai bine de două decenii: Revue des Etudes Roumaines. Ea își propunea drept scop afirmarea ideii românești prin cultură. Cei intervievați se mai referă și la alte reviste, precum Destin de la Madrid, Prodromos și Ethos, imprimate la tipografia lui Ion Cușa, la Paris, apoi Limite, scoasă de omniprezentul Virgil Ierunca, unde, noutate senzațională, îi publică sub pseudonim și uneori cu numele
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
Simona Tache Prin anii ’90, Eugen Istodor lua politicienilor interviuri absolut memorabile. De exemplu, se ducea la o ministreasă a Integrării Europene și îi punea obraznica întrebare “ Cu cocul ăsta credeți c-o să intrăm, doamnă, în Europa?”. Moment în care intervievata înnebunea de nervi și urma un interviu atât de savuros, încât se întreba toată lumea dacă e pe bune. Era pe bune, iar, pe lângă politicieni, existau tone de vedete și vedetuțe care se reprezentau singure în fața ziariștilor, rezultatele fiind extrem de amuzante
De ce Facebook-ul nu e pentru toată lumea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19108_a_20433]
-
îndeosebi a tinerilor, privind influențele nefaste ale fumatului asupra sănătății. De altfel, un studiu efectuat de D.S.P. Timiș în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean și Centrul de prevenire, consiliere și evaluare antidrog relevă faptul că din totalul eșantionului de liceeni intervievați, 16,2% sunt mari fumători, 27,3% fumează în mod curent, 56,5% nefiind fumători; majoritatea celor care fumează au fumat prima țigară la 13-14 ani, respectiv 15-16 ani, 3,3% dintre ei recunoscând că au început să fumeze de la
Agenda2005-44-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284362_a_285691]
-
rezultă că 36% dintre elevi nu pun mâna pe vreo carte întreg anul, nici măcar în perioada tezelor sau a examenelor. Alți 36% declară că citesc o carte sau maxim două, doar pentru că sunt obligați de profesori. Doar 11% din cei intervievați au declarat că citesc în medie o carte pe lună. Chiar și în rândul acelora care citesc, preferințele se îndreaptă spre romane de dragoste, polițiste, de aventuri, literatura clasică fiind considerată o corvoadă. În ceea ce privește timpul liber, jumătate dintre cei chestionați
Agenda2005-27-05-invatamant () [Corola-journal/Journalistic/283895_a_285224]
-
a propus un proiect-pilot adresat unui grup de 15 referenți culturali, selecționați din 7 județe: Alba, Botoșani, Mureș, Timiș, Tulcea, Teleorman și Vaslui. În cadrul proiectului a fost realizat un studiu de evaluare care a demonstrat că 87% dintre referenții culturali intervievați au nevoie de instruire, mai ales în domenii precum elaborarea și managementul de proiecte culturale, activitatea cu voluntarii sau animație culturală. Problemele astfel identificate au stat la baza unor sesiuni de training care au contribuit la dezvoltarea abilităților profesionale ale
Agenda2005-10-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283448_a_284777]
-
mit al culturii gotice prezetat de Richard Wagner în una din operele sale. Nu știu ce mi-a sugerat tocmai acest personaj, un om perfect. Poate datorită faptului că emisiunea de televiziune a relevat calitatea de om a domnului academician. Un alt intervievat profesor, întâmplător în aceeași zi, a afirmat:”Nu mă interesează vocabularul per care vi l-am dat ci cel pe care-l aveți”. Îl consider doar din atât un adevărat om, cu concepții pragmatice într-o lume prea politizată. Sintagma
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
contribuții fundamentale la cunoașterea istoriei neamului, a literaturii, a artei, a creației poetice, ba și elemente de etnografie, filosofie, știința și educație. Revista se comandă la redacția noastră (15 lei) și e primită gratuit că drept de autor de primării intervievați și de autorii incluși. Rezumativ: „un segment (moment) din bătălia pentru Limba Română cu arma cuvântului și a sensibilității omenești.” (Prof. dt. Dumitru V. Marin) Referință Bibliografica: Meridian Cultural Românesc, revista internațională de cultură / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN
MERIDIAN CULTURAL ROMÂNESC, REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE CULTURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384635_a_385964]
-
devenind el însuși personajul principal. Aceasta reprezintă una din diferențele principale dintre cele două formule epice. Nu este însă aceasta singura semnificativă. Cu caracter jurnalistic, specifică zilelor noastre se remarcă cartea tip interviu, în care autorul selectează tematica și persoanele intervievate, reprezentative pentru domeniul vizat, fluxul întrebărilor necesare pentru a obține răspunsuri și a atinge scopurile obiectivelor propuse. Explicațiile existenței acestei cărți rezidă în special din faptul că limbajul jurnalistic la ora actuală, caracterizat de schimbări spectaculoase deține supremația, fiind unul
”CONSIDERAŢII PRIVIND CÂTEVA ASPECTE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383991_a_385320]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU - INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Emilia Țuțuianu: Intervievata mea este distinsa doamnă Rodica Anca, ,,mama” studenților Universității din Delhi. Acest apelativ, mărturisesc, mi-a plăcut foarte mult! Cum s-a ajuns la el? Face parte din ,,Peregrinările Prințului cel Trist”? Rodica Anca: Vă închipuiți cât am fost de
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
nu-i găsești pur și simplu, trudești pentru ei. A, că factorul sentimental joacă un rol deosebit, că este intrinsec legat de patriotism, de dragostea sau grija pentru cei rămași acasă, este cu totul altceva. Aici individul în cauză trebuie intervievat și cea ce faceți cu prietenul nostru, deosebitul prieten, Dimitrie Grama, este un exemplu mai mult decât elocvent, iar Revista Melidonium, jos clopul ardeleanului de împrumut cum am fost eu, face o adevărată muncă patriotică, în cel mai pur sens
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
asupra reprezentărilor pe care această instituție le are în societate și, nu în ultimul rând, asupra implicării instituției monarhiei în viața publică românească. Cum se raportează românii la Casa Regală Notorietatea Casei Regale a României este crescută, 93% dintre cei intervievați declarând că au auzit despre această instituție, proporții mai mari de respondenții informați regăsindu-se printre persoanele de gen masculin, a celor cu vârsta între 36 și 50 de ani, a celor cu studii superioare, din mediul urban și a
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
urban și în Transilvania și Banat. În schimb, respondenții care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt implicați cât trebuie în viața publică din România sunt în proporții mai mari în rândul femeilor, al persoanelor peste 65 de ani, intervievaților cu educație elementară, al celor care locuiesc în mediul rural sau în regiunea Moldovei. Întrebați ce anume ar trebui să facă membrii Casei Regale pentru a fi mai implicați în viața publică din România, respondenții care consideră că aceștia sunt
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
respondenților de gen masculin, al celor cu studii superioare, al celor cu vârsta între 18 și 35 de ani care au o părere pozitivă despre relațiile Casei Regale cu alte Case Regale din Europa este mai ridicat decât cel al intervievaților cu studii elementare sau al persoanelor peste 35 de ani care exprimă aceeași opinie. În ceea ce privește percepția referitoare la relațiile dintre Casa Regală și români, 82% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
le-a fost adresată această întrebare. Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relațiile Casei Regale cu Președinția în proporție ușor mai ridicată comparativ cu bărbații, la fel respondenții cu vârsta peste 65 de ani comparativ cei mai tineri. Intervievații din sudul țării exprimă în proporție ușor mai ridicată opinii negative cu privire la relația dintre Casa Regală și Președinție. Relațiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă sau cu ONG-uri determină păreri bune sau foarte bune în rândul
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
exprimă în proporție ușor mai ridicată opinii negative cu privire la relația dintre Casa Regală și Președinție. Relațiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă sau cu ONG-uri determină păreri bune sau foarte bune în rândul a 67% dintre intervievați. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani susțin în mai mică măsură decât cei cu vârsta până în 65 de ani că au o părere bună și foarte bună despre relațiile pe care Casa Regală le are cu această instanță. Procentul
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
Relațiile cu Parlamentul României și cu oamenii politici români înregistrează cele mai mici procente în acest sens, evaluările pozitive fiind de 53% respectiv 46%. Despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală au o părere bună sau foarte bună 53% dintre intervievați. Respondenții cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei cu studii elementare, din mediul rural tind să aibă într-o mai mare măsură o părere bună sau foarte bună despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală. Proporția celor care
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
per ansamblu; în cazul acestui aspect, mediile evaluărilor pentru membrii Casei Regale sunt mai apropiate decât în celelalte situații; astfel, media pentru Regele Mihai I este de 7,85 și cea pentru Principesa Margareta - 7,80. Aproape două treimi dintre intervievații care au auzit de Casa Regală a României declară că știu cine succede Regelui Mihai I în reprezentarea instituției. Proporția cea mai scăzută de participanți la studiu care declară că știu cine este această persoană se regăsește în cazul tinerilor
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
oficial numele de „Casa Regală a României”, renunțând la numele de Hohenzollern-Sigmaringen începând cu 10 mai 2011, îi este cunoscut aproximativ unei treimi dintre cei care au auzit de Casa Regală. Această informație este cunoscută în proporții mai ridicate de intervievații cu vârsta între 51 și 65 de ani, de persoane cu studii superioare și de locuitorii la oraș. Regele Mihai I în conștiința românilor 99% dintre respondenți au auzit de Regele Mihai I, procente ușor mai scăzute înregistrându-se în
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
îl asociază pe Carol I cu titulatura de Regele României este în creștere odată cu nivelul de educație și în scădere odată cu vârsta respondenților. Despre deteriorarea stării de sănătate a Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievați (92%); proporția celor care cunosc această situație este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 și 65 de ani, a persoanelor cu studii superioare și a respondenților din regiunile sudice ale țării. Comparativ cu persoanele de alte vârste
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale țării. (G25) Semnificațiile corecte ale datei de 10 mai în istoria României nu sunt cunoscute de două treimi dintre persoanele intervievate. Cei care declară că știu care sunt semnificațiile acestei zile amintesc în primul rând de încoronarea lui Carol I (12%) și de independența de stat a României (6%). De începutul domniei lui Carol I menționează în proporții mai ridicate bărbații
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]