478 matches
-
totul este sub control și ține, în anii '60, câteva lecții facultative la Facultate de Litere (atent urmărite și ele; amănunt semnificativ: pe conferențiar îl deranjează că, în primul rând, o cucoană stenodactilografiază meticulos tot ce spune; se simte supravegheat, intimidat și se plânge de acest lucru). Odată cu apariția, ca prin minune, a romanului Bietul Ioanide (1953)4 și a campaniei de presă împotriva acestuia și, mai ales, odată cu reacțiile informale ale oamenilor de partid cu privire la tematica "legionară" a cărții, G.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
atacatorul să fie, rațional, descurajat în atacul său. Întrucât ambele părți dețineau astfel de forțe capacitatea de distrugere reciprocă era asigurată, atât în SUA, cât și în URSS. Politica de descurajare (intimidare), destinată să prevină unele acțiuni ostile intereselor celui intimidat, reprezintă o stare determinată de existența unei amenințări credibile a unei contraacțiuni inacceptabile comunicată inamicului printr-o varietate de mijloace declarații politice, declarații de intenții, informații diplomatice și acțiuni 54. Descurajarea este aplicată atât situațiilor nenucleare, cât și nucleare, caz
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și care nu ar fi pretins efortul construcției unei structuri taxonomice atât de complexe. A doua soluție era să văd lipsa unui studiu istoric de acest gen ca pe o șansă. Mărturisesc că în prima clipă am ales prima cale, intimidat fiind de perspectiva de a fi nevoit să scriu despre un subiect asupra căruia nu exista o viziune istorică cât de cât clară. Dar odată cu trecerea vremii am început să întrevăd posibilitățile, poate într-un mod asemănător în care Huck
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
știe? E aproape ora patru. Alegerea unei pălării. Suntem anunțați că mașina trimisă pentru noi a sosit deja. Traversăm din nou un coridor înțesat de curioși. Pe trotuar trecătorii se opresc, se întorc fără jenă, unii își ridică pălăriile. Sunt intimidată. La mine acasă sunt obișnuită ca necunoscuți să mă salute, dar știu cel puțin de ce. Dar aici??? Cred că onorează mașina Curții, pentru că o recunosc după culoarea roșie și livreaua imperială a șoferului. Drumul de la Berlin la Potsdam este fermecător
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Securității. În cele ce urmează voi schița o posibilă ierarhie a gradelor de vinovăție și a modurilor în care ar putea fi ele sancționate. Primul grad de vinovăție ar fi reprezentat de membrii fostului aparat de represiune care au amenințat, intimidat, batojocorit, maltratat, torturat ori chiar ucis: este limpede că aceștia se cuvin a fi chemați în instanță pentru a da socoteală în privința vinovăției lor concrete. Lor li se alătură colaboratorii multiinstituționali ai fostei Securități care au participat de facto la
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
la „Flori, fete sau băieți, melodii sau cântăreți“ sau „Consecințe“ și urmăream cu atenție care dintre noi se înroșește la pronunțarea vreunui nume. Iubirile se dezvăluie la un chat pe net, unde răspunsurile se pot nuanța discret cu vreun smiley intimidat sau o mutrișoară roșie din ale cărei urechi iese fum (în cazul acesta, informația este cu siguranță validăă. 60% dintre copii navighează pe Internet; mai bine de jumătate din ei intră pe programe de mesagerie instant. Era o mare onoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ivise dintre arborii grei de rod: mere, pere umpleau și pământul dedesubt. Neplăcut surprins de prezența mea acolo, m-a întrebat pe un ton foarte nepoliticos, chiar răstit, ca și cum aș fi fost un intrus suspect, ce caut. I-am răspuns intimidat și stânjenit, bâlbâindu-mă, că aveam întâlnire cu părintele. „Nu-i acasă!“, m-a repezit namila de om și era cât pe-aci să renunț la vizită, s-o șterg, când a răsunat de undeva glasul bătrânului: „Cine-a venit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
invitație? Taman domnișoara învățătoare care, roșie toată în fața unei asemenea mulțimi și a recomandării pe care i-am făcut-o, slobozește repede privindu-mă: "A hotărât tătuca și domnii profesori că să veniți la noi la masă" și a fugit intimidată. Acum toată lumea mă privea cu subânțelesuri și în deplin acord că nu mai puteam da înapoi. În corul de glume, am plecat parcă spre cel mai ingrat lucru care putea să mi se întâmple. Să vă spun că nici nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și beneficiari ai acestui sistem, timp de decenii. Situația este de altfel generală și în F.S.N. Scriitorul român independent, democrat, onest și cu personalitate refuză, însă, orice reînviere a comunismului. El nu se mai lasă nici amenințat, nici șantajat, nici intimidat, nici cumpărat. El știe mai ales că dreptatea și istoria sunt de partea sa. 3. Rezistența literară Nu din intenții polemice scriu acest articol. încerc doar să văd și să definesc cu oarecare claritate o anume situație literară. Să analizez
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
poet sau prozator contemporan omis, care să nu fi protestat, în termeni furibunzi, că n-au fost... incluși. Ca și cum un istoric literar n-ar fi avut dreptul la propria sa ierarhie și scară de valori. Istoria literară nu este bibliografie. Intimidată, editura a renunțat în cele din urmă la proiect. Și chiar forurile... Spiritul publicistic, actualist, profund politizat și-a spus din nou cuvântul. Poeții ignorați au făcut memorii etc. Ce a urmat se știe. Dar Dicționarul scriitorilor români? Și acesta
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
În straie locale, naționale. Nu se Împotriveau ideologic unei alcătuiri străine, ci luptau să-și apere agoniseala lor de-o viață, adunată prin efortul mai multor generații. Ne putem gândi imediat și la consecințe: soți și soții, părinți și copii intimidați și demoralizați, familii destabilizate, Înspăimântate, hăituite. Copii care n-au mai putut urma școli Înalte, din cauza etichetării, Înlăturarea din funcții. Oameni care și-au părăsit rosturile, gospodăriile, pierzându-și urma pe șantierele construcțiilor socialiste. Împotrivirile au primit riposte extrem de violente
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fosilă (I, p. 608), în timp ce Dida, noua lui cucerire, le apare tuturor ca întruchiparea tinereții fără bătrânețe (I, p. 609). Convins din prima clipă că Marghioala joacă teatru ca o mare actriță, Ionel pune pe seama vârstei faptul că e nervoasă, intimidată și are impresia că e urmărită (I, p. 608). Mai târziu, când îi aduce o oglindă ca să-i arate că e numai piele și zbârcituri și să-i ceară să-l lase să se bucure de viață cât mai poate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
le ascultă, cu o expresie concentrată, solicitarea, care părea să-i pună serioase probleme de înțelegere. La sfârșit, le rugă să aștepte și dispăru îndărătul ușii înguste care ducea spre interiorul propriu-zis al internatului. Se așezară și așteptară vorbind încet, intimidate atât de decorul de cazarmă, cât și de primirea bănuitoare a călugăriței, dar zâmbind totuși la gândul că or s-o vadă dintr-o clipă în alta pe Dorina M. năvălind, cu buclișoarele ei negre pe care cozile nu izbuteau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a venit să-l ia”. Mihail Manoilescu relatează faptele povestite chiar de Regele Carol, pe când se aflau, în august 1930, la Sinaia. „Regele (Carol - n.n.) s-a întors (în Palatul din Calea Victoriei, - n.n.) emoționat cu copilul care călca serios și intimidat. După ce a stat o jumătate de oră cu feciorașul lui (Carol - n.n.) a ieșit contrariat și trist. Căci băiețelul lui se purtase cu dânsul rece, ca și când i-ar fi fost străin”, scrie M. Manoilescu, prezent atunci în Palatul Regal. Miza
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu picioarele în abdomen, i-au sucit mâinile până la trosnirea oaselor și i-au strâns degetele între clește. Avădanei a recunoscut de față cu el că declarațiile sale vor fi verificate de organele abilitate, însă Maxim nu s-a lăsat intimidat și, fiind presat să dea declarații, a inventat nume și persoane. A recunoscut după două luni că nimic nu este adevărat; conform spuselor sale, la fel au procedat Obreja, Stoica și Neagu. Pentru că bătăile erau deja interzise spre sfârșitul toamnei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
povestiri, vorbește de un călător care face un drum lung pentru a ajunge și a intra Într-o cetate vestită. Ajuns la zidurile ei, el este oprit la una dintre porți de un străjer care poartă o sclipitoare halebardă. Călătorul, intimidat, așteaptă, ore, luni, ani În șir, se culcă În șanțul care Înconjoară cetatea și, simțindu-și sfîrșitul, Îl Întreabă pe străjer la ce slujea acea poartă. - Era făcută pentru tine și te aștepta pe tine! Îi răspunde acesta. Societatea și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În primii ani, acestuia i s-au refuzat sistematic viza de intrare și chiar redobândirea calității de cetățean român (care Îi fusese retrasă de regimul comunist). Când regele a reușit totuși să ajungă la aeroportul Otopeni, iar poliția de frontieră, intimidată, l-a lăsat să meargă mai departe, a urmat un episod rocambolesc: urmăriri pe șosea, mașina regelui Întoarsă din drum și fostul suveran nevoit să ia avionul Înapoi. În sfârșit, i s-a permis să vină În aprilie 1992, cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
soldați. Un oftat din rărunchi. Singurul lucru care separa casa noastră de cea a lui Allen era un gard viu foarte scund, dar casele erau atât de îndepărtate una de alta, încât orice reclamație privitoare la o eventuală lipsă de intimidate devenea nerelevantă. Încă îi puteam distinge pe copii în camera media, dar privirea mea călători mai departe, luminile din dormitorul patrimonial fiind acum aprinse. Am verificat de două ori, dar Wendy era în același scaun, ținând-o pe Sarah în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Express au succes, mai ales, ucrainenii, Yurij Andruchowysch, în primul rând, originar din Ivano-Frankovsk, excelent vorbitor de poloneză, care este aclamat la scenă deschisă. Poeta letonă Amanda Aizpuriete, tradusă în Occident și obișnuită cu asemenea spectacole, mi se pare ușor intimidată și, ghinion, are și o mică problemă cu sonorizarea, cu microfonul. Andrei Bodiu, singurul dintre români implicat în program, se prezintă destul de bine... Citește două poeme „cosmopolite” („Stimorol“ și „Întâlnire cu Marion Davies“) din ultima sa carte, Studii pe viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Barrientos. Într-un interviu acordat în 1977 revistei "Paris Match", Jaime Teran avea să declare: "când am intrat Che era așezat pe o bancă și când m-a văzut m-a întrebat "ați venit să mă ucideți?" M-am simțit intimidat și am lăsat capul în jos, fără să răspund. Atunci m-a întrebat "ce-au spus ceilalți?" I-am răspuns că nu au zis nimic, iar el mi-a replicat" Erau viteji"! Nu îndrăzneam să trag. În acel moment vedeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
amintesc cu multă nostalgie, cum în tinerețea mea, sentimental gingaș al iubirii, care se manifesta încă din prima tinerețe, era cu totul altfel. Era emoția unui bilețel de dragoste, a unui sărut timid, dat și primit în mare taină, în intimidate, departe de privirile celorlalți oameni. Acest sentiment de taină avea strălucirea lui numai de noi văzută, reprezenta o forță sfântă și era o imagine sublimă, plăpândă, ca o flacără pâlpăitoare de lumânare, care trebuia protejată și păstrată cu grijă și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vorbească și vorbește românește. Treaba e aiurea, un înger care să fumeze nu se potrivește, a gândit tovarășul Cameniță, dar s-a abținut să facă vreun comentariu, el, care dădea ordine tuturor, care tuna și fulgera, în preajma îngerului era ezitant, intimidat și aproape smerit, fără replică, aproape își pierduse graiul. Îngerul a fumat fără să zică nici el nimic. La un moment dat, pe stradă s-au auzit pași: în sinea lui, tovarășul Cameniță se bucura, trecătorul precis are să dea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
clauzele contractuale etc. etc. Cred că erau disperați să aibă drăcia de traducere, cine știe câte milioane dorea să depună în cont românul nostru după un weekend de vis petrecut la Geneva. Români, aici sunt banii Dumneavoastră, îmi șoptesc amar în barbă. Intimidat, cedez. Iau cei 800 de franci și plec scârbit. La colțul străzii, simt că acei bani îmi ard buzunarul. Vreau să mă întorc să-i dau înapoi. Nu o fac, am nevoie de ei. Mănânc și plâng, dar mănânc de pe urma
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
literare ! ? Ne place și nouă Sorescu cu «M-am îmbol năvit de moarte, într-o zi, cînd m-am născut», dar aici nu umblăm cu texte de-ăstea. Viața - nu vezi ? - e mai dură ca literatura !“. Tipul nu s-a lăsat intimidat. Cel mai nefericit moment din viața lui a fost, într-ade văr, cînd s-a născut, pentru că are o chestie congeni tală la inimă. Că medicii le-au zis alor lui că nu apucă vîrsta de zece ani, dar că el
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Totka e tare de gură, ține-l bine!“. Eu alunecam și mă săltam înapoi pe pernele de piele și tata îmi spunea, pe jumătate mândru de mine, pe jumătate sever: „Nu te astâmperi?! Stai odată’n loc!“ Și eu răspundeam intimidată: „Alunec!“ Apoi așteptam, plictisită și plină de dispreț față de celelalte „moșii“ pe care le străbă team. Îmi închipuiam că noi suntem cei mai mari boieri din România și că saluturile proprietarilor și ale țăranilor erau un omagiu firesc, fiindcă numai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]