16,981 matches
-
Majoritatea numelor menționate pot fi regăsite constant în paginile revistei Vlăstarul (care apare din 1923). Pe Mircea Eliade îl întîlnim încă din numărul al doilea al revistei (13 ianuarie 1924), cu două articole, unul despre "Centenarul lui Fabre", iar celălalt intitulat " Cîte plante cunoaștem"; pe C. Noica, începînd cu nr. 1-2/dec. 1927, cu eseul "O poveste"; pe Al. Ciorănescu, începînd din 1925, nr. 7-8; pe Marcel Avramescu (viitorul Ionathan X Uranus), din 1928, nr. 5-6, cu "Nemurirea sufletului"; pe Al.
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Noica, începînd cu nr. 1-2/dec. 1927, cu eseul "O poveste"; pe Al. Ciorănescu, începînd din 1925, nr. 7-8; pe Marcel Avramescu (viitorul Ionathan X Uranus), din 1928, nr. 5-6, cu "Nemurirea sufletului"; pe Al. Elian cu un eseu generaționist intitulat " Iarăși noua generație", în nr. 7-8/1928 ș.a.m.d. Tot aici îl găsim și pe Eugen Ionescu, elev în clasa a VII-a a Liceului "Sf. Sava", cu recenzii destul de acide (în nr. 3 și 4/1928) ori cu
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
în volumul Între lumi). Suntem acum în măsură să deslușim acest episod misterios din tinerețea exuberantă a lui N. Steinhardt. Ioan Pintea, deținătorul arhivei personale de la Rohia a călugărului Nicolae, tipărește în 2004 un jurnal de o sută de pagini, intitulat chiar de autor Eseu romanțat asupra neizbânzii. Dacă în răspunsul de mai sus afirmă că avea douăzeci de ani, înseamnă că evenimentele s-au petrecut prin 1932, când N. Steinhardt era student la Drept. Jurnalul începe chiar cu imaginea iubitei
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
de tip talk show de la Realitatea Tv, că ar fi vorba despre o anume incompatibilitate între președinte și al său consilier. Eu cred că este vorba despre diferența dintre două domenii de activitate: filozofie și marină. Emisiunea de la Realitatea Tv, intitulată "Cap și pajură", avându-i ca protagoniști pe Emil Hurezeanu și Cristian Tudor Popescu, mi s-a părut excelentă, în orice caz, cu mult peste altele de gen... * Despre Mutu - nimic în ultima vreme? Era vorba că în luna mai
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
sau alta, de spațiul românesc sunt următoarele: încăpățânatul Keraban, 1883, Mathias Sandorf, 1885, Castelul din Carpați, 1892, Claudius Bombarnac, 1892, Frumoasa Dunăre galbenă, 1901. Hobana le prezintă pe toate și insistă, bineînțeles, asupra elementelor românești din cuprinsul fiecăreia. Încăpățânatul Keraban, intitulată inițial Ocolul Mării Negre (Autour de la Mer Noire), este ceea ce anunța primul titlu: o călătorie ("extraordinară") în jurul Mării Negre. Original și amuzant, cum notează Hobana, este faptul declanșator al acestei călătorii. Exportatorul de tutun Keraban din Constantinopol vrea să-i ofere unui
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
tinerețe a academicianului profesor George Oprescu, care obișnuia să vorbească despre cele câteva sculpturi de Brâncuși aflate în colecția acestei protectoare a artelor și artiștilor din prima jumătate a secolului trecut. Doamna Ricou, căreia Brâncuși i-a dedicat un portret, intitulat "Mme L.R.", a fost soția belgianului Alexandre Stoppelaere care, în 1937, la șapte ani după moartea consoartei sale, a vândut sculptura în ambalajul ei original unui colecționar care a ținut să-și păstreze anonimatul. Până acum se știa doar că
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
Eminescu, Ion Barbu), împotriva rudimentarului realism socialist. Apărut după un deceniu de neomodernism cu fața îndreptată spre modelele interbelice, Ion Mircea se regăsește integral în acest stil înalt, oracular, pe care-l prelungește în componenta orfică a poemului. Întreaga antologie intitulată Pororoca merge în sensul indicat prin metafora ei constitutivă. Așa cum apele Amazonului se întorc, o dată pe an, către propriul izvor, urcând vijelios înapoi (fenomen, să admitem, uluitor), poezia lui Ion Mircea, aranjată în volum într-o ordine ce răstoarnă cronologia
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
Carmen Brăgaru Snoo Wilson s-a născut în Reading, Anglia, și este unul dintre fondatorii așa-numitului "Teatru Portabil" (Portable Theatre). A lucrat la început ca producător al serialului BBC intitulat " Piese pentru zilele noastre"(Play for Today), apoi ca dramaturg al vestitei Royal Shakespeare Company. A devenit ulterior director al Teatrului Scarabeu (Scarab Theatre) și profesor de scenaristică la Școala Națională de Film din Londra. În această ultimă calitate a
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
eliminat maltratarea de vreo 50 de ani și acest delict este rareori adus în fața instanței. - Ca ziarist, ați publicat recent o carte - Hoții pieței - în care ați vorbit despre corupția din Suedia, iar într-un articol de la sfârșitul anului trecut, intitulat Cum a devenit țara asta o țară de escroci, ați cerut scriitorilor suedezi să se mobilizeze pentru a scrie despre cultura crimei economice care a prins rădăcini în Suedia. În România, nu știu dacă știți, corupția este un soi de
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
Cronicar O foarte interesantă anchetă în serial, intitulată Bursa de valori literare, publică revista 22 în două numere consecutive ale suplimentului Bucureștiul cultural, nr. 6, 7 și 8, 9. Au răspuns până acum Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Sanda Cordoș, Tudorel Urian, Al. Cistelecan, Simona Sora, Paul Cernat, Daniel
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
Cronicar Acești comuniști care ne conduc Nu știu cum și-a făcut Cronicarul ideea greșită că nomenklatura a dat puterea postdecembristă pe mîna Securității. ACADEMIA CAȚAVENCU publică în numărul din 20-26 aprilie un supliment intitulat Catalogul foștilor. "Lustrația, o vorbă de dînșii evitată": cîtă vreme la funcții noi, tot ei, era foarte normal ca liderii actuali să nu vrea să promoveze o lege prin care foștilor să li se interzică exercițiul politic. Am descoperit, răsfoind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
moderne, accepțiunea de manipulare a adevărului într-un sens pervers. Nu trebuie să minți, spunea și Kant, care condamnă în mod absolut minciuna, nici dacă minciuna ta ar scăpa un om nevinovat de la moarte. Un text de o extremă sinceritate intitulat Să minți! își asumă Gabriela Melinescu. Spune ea, și demonstrează convingător: "Pentru cel care minte și e conștient de asta, a minți e o suferință în suferință. Eu voiam să anulez realitatea insuportabilă, să refac lumea, sau măcar s-o
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
iar nu deșănțat. Pe deasupra, scriitorul, cu un sentiment al vinovăției asumate, și l-a repudiat deschis și categoric. E un avantaj, pentru că pot citi mai relaxat și pot aprecia fără înverșunare o antologie a celor mai bune texte ale sale, intitulată generic Interior cosmic (după volumul de debut), în colecția "Biblioteca școlarului" a Editurii Litera Internațional, colecție inițiată și coordonată de Anatol Vidrașcu și Dan Vidrașcu. Pentru că nu e menționat un realizator special al antologiei și al aparatului critic (tabel cronologic
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
după femeia în flăcări și poemele care îmi călătoresc prin vene,/ întîlnirea cu Domnul este singurul lucru ce mi-a rămas/ de făcut" (|ntunericul). Precum Petre Stoica, autorul Opiumului înscenează obligativități inefabile, ca de pildă participarea la un "celebru curs", intitulat " Metafizica trandafirului galben", participare condiționată de reguli ezoterice: Pentru păstrarea secretului, bunăoară,/ n-ai dreptul să scoți din templul trandafirului/ nici măcar o petală, nici măcar un poem.../ Pentru păstrarea secretului eu voi lua note direct pe suflet./ Direct pe suflet, iată
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
nu va izbuti să mă edifice, măcar să-mi plătească din buzunarul personal, ca daune morale, echivalentul actualizat al mitei electorale pedeseriste. A bon entendeur, salut! (N. M.) Elogiu lunetistului Despre ZIUA LITERARĂ era vorba, unde ții rubrica de poșta redacției intitulată savuros Diligența cu lunetă, când deunăzi, la Uniune, la o lansare reușită de carte a prietenului nostru Liviu Georgescu, te-am întrebat ce mai faci, ce mai scrii? Nu ne dai o pagină de versuri? Ce motiv ai avea, Marian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
în exterior. Faptul că după Adorno, de aproximativ 50 de ani, nu a mai existat o interpretare cuprinzătoare a fenomenului muzicii noi trebuie să mobilizeze la realizarea acesteia. Saltul calitativ, revoluționar anunțat de Adorno încă din 1956, odată cu articolul său intitulat Îmbătrânirea muzicii noi, încă nu s-a produs, este de părere Mahnkopf. Iar mai departe se întreabă: „Unde este muzica ce ar corespunde lui Thomas Pynchon?“ Răspunsul e la îndemână: ea nu a venit încă, deci trebuie să vină! Dar
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
plasează în jurul patului funest paravane pe care Otello le deșiră într-un gest prealabil asasin. Înainte de a-și ucide soția, el se refulează sfîșiind aceste ecrane fragile care separă discret viața de moarte ca în celebra piesă a lui Genet intitulată tocmai Paravanele. Celălalt motiv, tot atît de semnificativ, dacă nu și mai mult, e cel al palmierului. Palmier care se desenează în fundal încă din primul act pentru a nu dispare niciodată, veritabilă inscrustație simbolică. Dincolo de Veneția și fasturile ei
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
Gordimer, și ea cu Nobel, a fost sudafricancă, îți vine să crezi că nu valoarea operelor contează în ochii juriului suedez, ci exotismul subiectelor. * În RAMURI (nr. 2-3), dl. Alexandru George semnează un articol care pe mulți îi va șoca. Intitulat modest, O propunere de discuție, articolul se referă la „mitul” țăranului român și al literaturii populare pe care au pariat numeroși intelectuali de ieri și de azi fără umbră de discernămînt, numai fiindcă așa le sugera tradiția. Dl. Al. G.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
și alte aniversări: 160 de ani de la nașterea lui Paul Verlaine (30 martie 1844), 165 de la nașterea lui M. P. Mussorgski (21 martie 1839) și 160 de la nașterea lui Rimski-Korsakov (18 martie 1844). Un excelent „bilanț” este articolul dlui C. Trandafir intitulat Despre starea literaturii române, azi, sugerat de dezbaterile recente pe aceeași temă dinViața românească și Familia. Cine să fie Maimuțoiul din tableta poetului Ion Stratan? Citiți-o și trimiteți-ne numele presupus în plic! * Un pronunțat caracter local, dar cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
politică, postmodernism și hipermodernism, ecologie muzicală, crossover-music - fiecare luare de poziție pornește de la impulsul redefinirii valorilor muzicii noi în lumea actuală, în noul secol și mileniu. În Statele Unite a apărut acum câțiva ani o carte controversată a antropologului Georgina Born, intitulată IRCAM, Boulez, and the Institutionalization of the Musical Avant-Garde (IRCAM, Boulez și instituționalizarea avangardei muzicale) și o sumedenie de articole pro și contra acesteia. Iar de curând, pe Internet, am găsit un scurt articol al lui Miller Puckette, unul dintre
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
dori să citim tot jurnalul, care nu pare copios. Dacă am înțeles bine, el cuprinde perioada 22 decembrie 1983 (cînd poetul notează stupefiant: „Moartea a început pe 22 decembrie 1983”) - 25 aprilie 1984 („RODICA. RODICA. De ce m-ai părăsit!”). * Superb intitulat - Despre șoaptele și tăcerile culturii române în Statele Unite - interviul acordat de către dna Sanda Golopenția în TRIBUNA nr. 1 d-nei Carmina Popescu ocupă zece pagini de revistă și trebuie citit. Obligatoriu! Ce mai zic sondajele Într-un editorial din ADEVĂRUL Adrian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
care Dan Pavel o oferă lui Becali nu e gratuită, ci e remunerată „cu o sumă mult mai mare decît aș cîștiga într-o viață de profesor universitar. Suma finală va fi direct proporțională cu rezultatele”. În concluzia articolului său intitulat Ipocrizia și falsa corectitudine politică, Dan Pavel afirmă: „Puteam să nu intru deloc în politică, la fel ca înainte, să rămîn în tagma intelectualilor cîrtitori. Era mai comod. Iar dacă îmi place mai mult de omul Becali decît de Năstase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
decât cea mai înaltă dragoste de și către Dumnezeu. Augustin deosebește între virtuți teologale (credința, speranța și iubirea) și virtuți cardinale (prudența, cumpătarea, dreptatea, tăria). Importanța primelor trei se vede și din faptul că una dintre lucrările lui Augustin este intitulată Enchiridion de fide, spe et caritate ad Laurentium. Caritas este esența a toată moralitatea. Legătura dintre aceste trei virtuți o aflăm în Enchiridion, 8: „nici iubire fără speranță nu este, nici speranță fără iubire, nici ambele fără credință” (proinde nec
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica (p. 71-160), se referă la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei de către romani. În debutul acestei părți este adusă în discuție pătrunderea romanilor la Dunărea de Jos (secolele I a.Chr-I p.Chr), fiind evocate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Dacia, autorul consideră că acest eveniment s-ar fi petrecut spre sfârșitul domniei lui Gallienus, mai precis anul în 267. În finalul acestei părți sunt dedicate câteva pagini dacilor liberi și în special relațiilor acestora cu Imperiul roman. Ultima parte, intitulată Dacoromania (p. 309-361), pune în discuție evenimente petrecute ulterior retragerii romane de la nord de Dunăre. Astfel, sunt analizate pe larg efectele reformelor lui Dioclețian asupra regiunii de la Dunărea de jos (reorganizarea administrativă, politică, militară) cu scopul clar de a întări
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]