1,269 matches
-
simbolice. Gestul însoțește vorbirea încă de timpuriu; pe de-o parte, pot fi distinse gesturi cu o accentuată semnificație, cum sunt, gesturile simbolice, demonstrative, figurative, iar pe de altă parte, gesturi care contribuie la integrarea vorbirii și care acompaniază ritmul, intonația, intensitatea discursului. Se poate observa că producerea unui gest este asociată mai frecvent cu momentele de tăcere în discursul verbal sau în situațiile când subiectul are dificultăți în redarea ideilor. În același timp, gestul pune în evidență și starea subiectivă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
analizatorilor; - emiterea și formarea vocii (exerciții cu ajutorul onomatopeelor și palparea laringeală); - emiterea și automatizarea pronunțării sunetelor; în paralel se realizează și corectarea erorilor de pronunție, coarticularea, ordinea de emitere a sunetelor; - învățarea și asimilarea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonație); - metodologia educării auzului și tehnica protezării (indicații și contraindicații în utilizarea și reglarea protezelor auditive). Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lecturii de la momentul întreruperii altui elev sau pentru a urmări textul atunci când citesc alți elevi); - exerciții de scriere după auz (dictare audibilă); dictarea se realizează întâi fără paravan, apoi cu paravan; - exerciții pentru distingerea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonație). Organizarea și desfășurarea activităților de educare a auzului trebuie să înceapă de la vârste cât mai mici1 și presupun respectarea unor condiții de ordin tehnic, psihologic și metodologic. Condițiile de ordin tehnic se referă la organizarea spațiului de lucru, protezarea adecvată
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. g) tulburări ale limbajului, bazat pe disfuncții psihice (dislogii, ecolalii, jargonofazii, bradifazii etc.). Această clasificare cuprinde, majoritar, zona foneticii și fonologiei (articulare, ritm, fluență, voce, intonație). Din perspectiva dezvoltării limbajului s‑au diferențiat următoarele tulburări: - limbaj întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); - limbaj întârziat, cu model normal; - întreruperea dezvoltării limbajului; - limbaj calitativ diferit de limbajul normal. Clasificarea modelelor dezvoltării poate fi utilizată în depistarea modului de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu comunicarea nonverbală. Această clasificare corespunde criteriului aplicat dificultăților de învățare a limbajului de către L. Bloom: 1. Dificultățile de învățare a formei limbajului se referă la aspectele fonologice, morfologice și sintactice: - învățarea fonologică presupune însușirea fonemelor, silabelor și prozodiei (accent, intonație); - învățarea morfologică presupune însușirea de cuvinte (substantive, adjective, verbe, adverbe, conjuncții, prepoziții etc.); - învățarea sintactică presupune însușirea ordinii, ierarhizării și raporturilor convenționale consacrate de logica lingvistică în limbă. 2. Dificultățile de învățare a conținutului limbajului se referă la aspectele semantice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pronunție, calitatea vocabularului, citire V.2.1. Reproducerea de poezii, relatarea de povestiri Consemn: Recită poezia... Povestește „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” (se poate alege și altă poveste cunoscută de copil) Criteriu de evaluare: Copilul recită corect, cu intonație, sau relatează pe larg povestea folosind fraze scurte și respectând regulile gramaticale. V.2.2. Citirea unui text Indicație: Se dă copilului un text literar ușor. Consemn: Citește acest text. Criteriu de evaluare: Copilul citește corect și expresiv textul. • Comportamentul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lui P. faptele parcă ar fi înregistrate pe viu (Moș Ion Postelnicul, În Măstăcani, fragment din romanul, anunțat dar neapărut, Om nou). De altfel, chiar autorul le recomandă ca fiind „documente omenești”. Contribuie la această impresie și sensibilitatea ascuțită pentru intonațiile rostirii, ceea ce dă scrisului său, impregnat de suculente regionalisme, un aer de naturalețe. Prozele documentând asupra existenței din spațiul țărănesc au - mărturisit - substanță autobiografică. Cu timpul, mai cu seamă spre sfârșitul vieții scriitorului, invenția se tot restrânge, sub condeiul nostalgic
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
valoarea, se folosesc comparații, metafore, alegorii și uneori elemente de versificație, ritm sau rimă. Chiar în cazul p. metaforice, plasticitatea se realizează printr-o anume simetrie a frazei, prin concizia și selecția termenilor („Cine se scoală de dimineață departe ajunge”). Intonația și accentul sunt folosite pentru relevarea sensului. Un procedeu care subliniază atitudinea selectivă pe care specia o implică este exagerarea („Femeia îl scoate dator și pe dracu”). Caracteristice sunt posibilitatea aplicării la situații practic nelimitate ca număr și îmbinarea mai
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
M. Heidegger (1889-1976), hermeneutica fenomenologică din școala lui H.-G. Gadamer (1900-2002) a confirmat efectivitatea conștiinței istorice prin analiza limbajului ca mediu al oricărei reflecții și comprehensiuni. Atât încărcătura subiectivă, cât și depozitul de echivoc al rostirii - de la mimică și intonație până la expresiile verbale intraductibile - trasează limitele efortului nostru de comunicare și de construcție tematică a unei lumi. Nu doar idiomul național, ci mai ales limbajul cultural în care am fost educați cu sau fără voie condiționează operația de traducere țintită
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este de copil, nostalgiile nevinovate, iar naivitatea candidă. Repetatele succese citadine se datorează numai neîntreruptei sale dăruiri către celălalt, fără calcul, fără temere, cu gratuitate neselectivă. Părintele acționează mereu complementar: sfaturile sunt însoțite de o mimică deferentă, sancțiunile de o intonație adecvată, iar glumele de un zâmbet complice. Ființa sa este mereu într-o necuprinsă îmbrățișare; aceasta aduce cu sine, inefabil și întru preaplin, „dragostea cea dintâi” (Apocalipsa 2, 4). Nu poate fi o întâmplare că a fost botezat cu numele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unanimă: cuvintele nu ocupă în comunicare decât un loc minor. Într-un studiu de referință, americanul Albert Mehrabian arată că vorbele nu reprezintă decât 7% din mesajele noastre! Dicolo de cuvinte, 38% din comunicare ține de exprimarea vocală (ton, timbru, intonație) și 55% ține de exprimarea nonverbală. La rândul lui, Robert Rosenthal demonstrează, pe baza unui test convingător, că vorbele reprezintă mai puțin de 10% din comunicare. Alți experți arată că în cazul unei contradicții între cuvinte și gesturi, ne încredem
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
În pasul al doilea, prin comunicarea cu celălalt identificăm fundamentele ambelor părți. Trebuie să ne exprimăm propriile fundamente cât mai clar cu putință, nici de pe o poziție de superioritate, nici de pe una de inferioritate. Trebuie să avem grijă cum comunicăm (intonație, gesturi, expresie facială) și în ce condiții (unde și cine mai este de față). Apoi, trebuie să ne arătăm deschiși la fundamentele celuilalt, să ascultăm și să acceptăm (ascultare activă, empatie). Pentru acest pas trebuie să ne dezvoltăm abilitățile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sintaxei (avem În vedere atât sintaxa propoziției, cât și a frazei). După o definiție din Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație (1995, p. 49), punctuația constituie „un sistem de semne convenționale, care au rolul de a marca În scris pauzele, intonația, Întreruperea cursului vorbirii”. Anumite semne de punctuație pot fi obligatorii, facultative sau interzise. Bunăoară, Înainte de conjuncțiile iar, dar, Însă, ci, virgula este obligatorie, Între subiect și predicat este interzisă, iar Înaintea unor circumstanțiale este facultativă. Ignorarea semnelor de punctuație obligatorii
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Uneori, semnul Întrebării poate fi folosit simultan cu cel al exclamării: „Tu ești mă, tragedianule?!” G. Galaction). Între text și semnul Întrebării nu se lasă blanc (spațiu alb), așa cum procedează unii tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mimică, tonul vocii, distanța fizică față de interlocutor, postură, contact vizual (Mathieu et al., 1977). Suntem adesea frapați, ascultând o persoană care are de făcut reproșuri, dar care nu vrea să pară dezagreabilă, de decalajul dintre cuvintele bine măsurate și o intonație extrem de agresivă. Mathieu et al. subliniază că această capacitate de a se afirma prin exprimarea sentimentelor nu este o trăsătură constantă de personalitate, subiectul practicând-o mai ușor în unele situații decât în altele. O particularitate a acestui mecanism de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ei, apoi o îndepărtează. Acest joc în doi timpi declanșează hohotele de râs ale fetiței, care este apoi luată de unchi și așezată pe genunchi, cu spatele spre el, pentru ca fetița să poată vedea grupul familial. Copilul gângurește intens, cu intonații care par să reproducă sunetele emise de bunicul ei, într-un fel de autodialog însoțit de mișcări necoordonate ale mâinilor, care încearcă să se unească. „Prin aceste tentative de joncțiune, ale căror eșecuri rezultă din dificultățile de coordonare psihomotrică, fetița
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
folclorist Teodor T. Burada. În aceste însemnări, rămase în pagini de revistă sau chiar în manuscris, vornicul istorisește cu talent întâmplările din călătorie, spre învățătură și cunoaștere. Povestirea are savoarea vechilor cronici, iar stilul este adesea oral, sfătos sau cu intonație de predică religioasă. B. a lăsat astfel fiilor săi un document sufletesc, dar și cu valoare literară, memorialistică, alcătuit din perspectiva unui om sensibil, trăitor în miezul unor evenimente zbuciumate. SCRIERI: Rânduiala de Anul Nou păzită de un părinte creștin
BURADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
cu cuvintele autorului ci cu însăși cuvintele personajelor, oferă scriitorului largi posibilități pentru caracterizarea eroilor și a întâmplărilor (...). Nuvela Desfășurarea cât și celelalte scrieri ale lui Marin Preda se bazează pe normele limbii vorbite și nu scrise. În ele răsună intonațiile vii ale graiului popular vorbit. Aceasta se vădește printre altele prin expresiile orale și prin dialogurile originale pe care le întâlnim în Desfășurarea (...). De altminteri, întreaga operă a lui Marin Preda demonstrează capacitatea sa de a crea povestiri mari și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oricum, evaluat. O altă problemă a reprezentat-o calitatea transcrierilor. Așa cum s-a menționat deja în capitolul 3, tipurile diferite de analiză implică niveluri diferite de precizie în transcriere. Deși cercetătorii lingviști merg până într-acolo încât notează lungimea tăcerilor, intonațiile și așa mai departe, în cazul de față eu am preferat transcrierile complete, fără detaliile extraverbale. După identificarea episoadelor dificile din relatările noastre, am căutat aspectele lingvistice formale pe care le-am expus mai sus. În următoarele pagini ofer două
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o cutie de conserve, o înfulec și o scuip, exact cum e, pe ecran... Și-a dat probabil seama că după ce o „înfulecase“ nu mai putea s-o scuipe exact cum era, așa că se grăbi să corecteze imaginea printr-o intonație mai agresivă: — Doar n-o să ne îndrugi vechile baliverne cu cele douăzeci de milioane de ruși uciși în război! Intelectualul cu părul cu reflexe cenușii nuanță: — Marele atu al propagandei naționaliste. Conversația deveni generală. — Pactul germano-sovietic (interveni fostul ministru). — Fără
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
trupul din fotoliu și se îndepărtă câțiva pași. Fără el, conversația se fărâmiță pe perechi, se pierdu în vacarmul sălii. Am străbătut mulțimea, încercând să mă scutur de dezgustul că spusesem prea multe. Dar vorbele rostite reveneau necontenit, cu o intonație tot mai iremediabilă: „Fără artilerie... Cu mâinile goale... Scuturile umane...“ În privirile pe care le întâlneam, mi se părea că ghicesc soiul acela de înțelegere ironică, pe care cineva o poate avea pentru o stângăcie, la urma urmei anodină. Îmi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Strecurându-mă spre ieșire printre grupurile de invitați, m-am încrucișat cu femeia cu înfățișare de adolescentă. În zgomotul din jur, n-am prins decât sfârșitul cuvintelor pe care mi le adresa: Da, era foarte interesant, am repetat cu aceeași intonație. Mi-a strâns mâna și m-a silit să mă aplec, trăgându-mă ușor spre ea: — Ceea ce ați spus despre pactul germano-sovietic era foarte întemeiat, mi-a mărturisit, făcând ochii mici, în semn de complicitate. Numai că, vedeți... Nu eu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
adevărata cotitură a războiului!“ A războiului lor... Șah coborî glasul, îmi zâmbi și adăugă pe un ton de scuză: — Iată că m-am apucat să-ți repet pledoaria... Tăcu, apoi, nedorind să lase impresia unui om jignit, reluă cu o intonație în care nu se mai simțea nici o notă de ciudă: — Știi, la urma urmelor, trecutul ăsta traficat e, poate, pentru ei, și un mod de a nu se mai gândi la el. Eu bombăn pentru că am văzut în bătălia de la
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
despre cel care te trădase, a dezvăluit un amănunt comic, dar a redevenit imediat serios. „Locuiește la Destin, în Florida, spunea el. Un astfel de nume, sper că tipul nu vorbește franceza, te face să devii superstițios...“ Tăcu, regretându-și intonația și termină sec: „De altfel, biroul lui se află la Saint-Petersburg. Nu te vei simți străin.“ Moartea nu afecta viitorul, pentru că timpul acela imaginat, îmi dădeam acum seama, se rezuma la o singură clipă, foarte simplă, pe care o purtam
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
două valuri de ploaie, pietrișul de pe alee scârțâia, cu o sonoritate de sticlă. Soția lui Vinner păru să nu remarce prezența mea. Dreaptă, cu un aer de demnitate jignită, se opri la câțiva pași de noi. — Ce se întâmplă, Val? Intonația ei, o ușoară mișcare a bărbiei au rezumat întreaga lor viață de cuplu: da, am un soț cu un trecut ciudat, a cărui meserie nu e ușor de definit în fața prietenilor, dar tactul și seninătatea mea distantă fac lucrul ăsta
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]