442 matches
-
poziția A, atunci limba are sintaxa ergativă. Dacă aceleași constrîngeri privesc pozițiile S și A, dar nu și poziția O, atunci limba este acuzativă din punct de vedere sintactic. (Dragomirescu 2010: 18-19). Altfel spus, în construcția ergativă subiectul unui verb intranzitiv se marchează printr-un caz special, ergativul, în timp ce cazul obiectului direct este același că cel al subiectului cu verbe intranzitive. În general, este un caz existent în unele limbi neindo-europene: limbi caucaziene (de ex. în georgiana), limbi australiene (de ex.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
atunci limba este acuzativă din punct de vedere sintactic. (Dragomirescu 2010: 18-19). Altfel spus, în construcția ergativă subiectul unui verb intranzitiv se marchează printr-un caz special, ergativul, în timp ce cazul obiectului direct este același că cel al subiectului cu verbe intranzitive. În general, este un caz existent în unele limbi neindo-europene: limbi caucaziene (de ex. în georgiana), limbi australiene (de ex. dyirbal), basca, tibetana, limbi maya, ciucotă, eschimosa etc. De exemplu, în basca: Baïgorryk partida irabazi du ("Baïgorry a cîștigat partida
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tip ergativ. În sintaxa, termenul ergativ este folosit pentru a descrie o structură actanțială, spre deosebire de acuzativ. "Ergativitatea este o structură în care pacientul (actant secund) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numit și obiect pacient (fr. objet patient). Această funcție poate fi preluată, în limbile ergative, de cazul absolutiv, care se opune ergativului. De exemplu 183, în basca substantivul mutil (băiat) preia desinența absolutivului singular -a atît ca subiect al propoziției intranzitive Mutila etorri da (Băiatul a venit), cît și ca obiect al propoziției tranzitive Irakasleak mutila ikusi du (Profesorul a văzut băiatul), în care subiectul capătă desinența ergativă -ak. În funcție de locul modificatorilor: centrifuga/centripeta Lucien Tesnière (Éléments de syntaxe structurale, Klincksieck
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ci și printr-o serie de alternante vocalice din rădăcina; 5. există o serie de alternante consonantice cu rol morfologic, spre deosebire de limbile semitice, în care consoanele rămîn neschimbate; 6. subiectul unui verb tranzitiv are același tratament că subiectul unui verb intranzitiv (o situatie diferită apare, de pildă, în limbile caucaziene). Fiecare dintre cele șase trăsături poate apărea și în alte familii de limbi, dar toate laolaltă apar numai în limbile indo-europene; o limbă nu poate fi numită indo-europeană, oricîte asemănări lexicale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
finală decît inițială; cuvintele nu încep obligatoriu cu rădăcina; flexiunea se realizează atît prin afixe cît și prin alternante vocalice în radical; alternantele morfologice libere au rol morfologic; subiectul unui verb tranzitiv este tratat la fel că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în limbile germanice, celtice, romanice); opoziție de sonoritate la oclusive; gen natural; sisteme cazuale; ablaut; topica devenită în majoritatea limbilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
142, 149, 150, 154, 155, 157, 158, 161, 165, 166, 172, 174, 176, 178, 189, 195, 196, 197, 198, 201, 204, 205, 213, 216, 222, 231, 242, 243, 247, 250, 276, 299, 304, ~ auxiliar 88, 90, 118, 205, 210, 212, ~ intranzitiv 94, 95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lexemelor: aparțin aceleiași clase lexemele care permit aceleași combinații lexicale sau gramaticale ori lexicale și gramaticale în același timp."260 Asemenea exemple de clase sunt, pentru substantive, "ființele vii", "lucrurile", pentru adjective, "pozitiv" și "negativ", iar pentru verbe "tranzitiv" și "intranzitiv". 4.3.1.2. În cadrul integralismului lingvistic, structurile paradigmatice secundare corespund domeniului tradițional al "formării cuvintelor", pe care Coșeriu l-a reformat în mod fundamental. Caracterul lor "secundar" rezidă în faptul că "un termen primar primește o determinare gramaticală și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a poseda", a devenit auxiliar pen-tru perfectul compus (și a altor timpuri compuse, de altfel). Italiana și franceza, la fel ca germana, neerlandeza și alte limbi germanice, uzează și de auxiliarul "a fi" pentru realizarea perfectului compus, în cazul verbelor intranzitive și al celor reflexive: it. Sono tutti partiti.; fr. Ils sont tous partis. Acest timp a rămas însă în limbile romanice un concurent al perfectului simplu (care se continuă din latină), între ele existînd diferențe în ceea ce privește nivelurile limbii, căci în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
idag. "Ai muncit mult astăzi". Alte limbi folosesc la perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din daneză. Situația urmează același model în cazul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mică literatură europeană. Cred că dvs. vreți să fim una mare. Și atunci înseamnă că ne lipsește omologarea. Acuma, fie că nu suntem omologați pentru că nu suntem interesanți (ceea ce înclin să cred), fie din cauză că limba nu permite, fiind ea prea intranzitivă, fie pentru că nu știm să facem negoț cu producția noastră simbolică. Sunt tentat să cred că, în calitatea noastră de europeni de mâna a doua, nu suntem suficient de fascinanți. Nici destul de europeni, nici destul de exotici, așa că stăm așa, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Întîlnește cu aceea a spațiului referențial. De aici rezultă o lectură a cărei fascinație e contracarată permanent de efortul comprehensiv cerut În schimb. Volodine posedă o extrem de bine pusă la punct știință a dialogului, mai degrabă a pseudo-dialogului, a mesajului intranzitiv, cu Împrumuturi de la Ionescu și, mai ales, Samuel Beckett. Personajele sale, În majoritate bărbați, Încearcă să pună ordine Într-un univers dezagregat, dar ele Însele au nevoie de ordine, de speranța Întrezăririi unui sens care să le motiveze existența. Debutul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Barthes a atras atenția că Moda, ca și Literatura, sunt "sisteme homeostatice", adică sisteme a căror funcție nu este aceea de a comunica un semnificat obiectiv, exterior și preexistând sistemului, ci că ele - și îndeosebi Literatura - sunt sisteme semnificante și intranzitive, analizabile intrinsec. Ceea ce era mai mult sau mai puțin semiologic în analiza literaturii sau a miturilor "societății burgheze" devine explicit o dată cu Elements de semiologie (1965). în descendență saussureană și în perspectivă, 46 47 semiologia are ca obiect toate sistemele de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sintactică. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactică, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice, exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactică. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particula 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. Fraza. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sintactica. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactica, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice. Exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoana, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactica. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particulă 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. ● Frază. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
generale Substantivul (felul, numărul, declinarea, funcțiile sintactice, izafetul). Adjectivul. Felul adjectivului. Gradele de comparație. Locul adjectivului în raport cu cuvântul determinat. Izafetul realizat cu acordul adjectivului. Pronumele. Felurile pronumelui. Declinarea. Funcțiile sintactice ale pronumelui. Verbul. Modurile și timpurile verbului. Verbe tranzitive și intranzitive. Aspecte verbale: afirmativă, negativă, posibilitativă, imposibilitativă. Diateza (activă, pasivă, reflexivă, factitivă, a reciprocității). Verbe formate prin derivare și compunere. Verbe compuse. Locuțiuni verbale. Participiile și gerunziile Adverbul. Clasificarea semantică a adverbelor. Funcțiile sintactice ale adverbelor. Postpozițiile și numele postpoziționale. Conjuncția
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
etc; funcția sintactica 3.4.4. Numeralul: felul, ortografia numeralelor, numeralul nehotărât; fracția; funcția sintactica. 3.4.5. Verbul: persoană, numărul, timpul, modul; modurile personale și nepersonale, forme simple și compuse; verbele care exprimă acțiuni sau stări, verbele tranzitive și intranzitive; aspectul verbal; verbele auxiliare și verbele auxiliare de mod; conjugarea verbelor, ortografia, funcția sintactica. 3.4.6. Adverbul: feluri, formarea adverbelor, gradele de comparație, adverbe și locuțiuni adverbiale după înțeles. 3.4.7. Prepoziția (actualizare) simplă și compusă; vocalizarea, cazurile
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. LIMBA JAPONEZĂ 1. Fonetică și fonologie Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie Substantivul Adjectivul Adjectivul substantival Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă Sintaxa propoziției Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect, complemente circumstanțiale Predicatul Determinanți Sintaxa frazei A. Coordonare Conjuncții specifice și forme verbale de legătură B. Subordonare Propoziția atributivă Propoziția
ORDIN nr. 3.402 din 16 martie 2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză şi limba chineză. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză. II. CONȚINUTURI a) Limba chineză ... 1. Fonetică și fonologie: ● Sunete și fonemele limbii chineze. 2. Morfologie: ● Substantivul; ● Clasificatorul; ● Adjectivul; ● Numeralul; ● Pronumele; Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive); ● Adverbul; ● Conjuncția; ● Prepoziția; Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct; - Obiectul indirect; - Atributul; - Complementul circumstanțial; - Elementele complementare. ● Sintaxa frazei: - Coordonare - Conjuncții specifice și elemente de legătură. - Subordonare: Propoziția concesivă Propoziția cauzativă Propoziția condițională
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect; Complemente circumstanțiale; Predicatul; Sintaxa frazei: A. Coordonare B. Subordonare: Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția finală Propoziția cauzală 4
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
adjective cu forme de comparație neregulate); adjective gradabile și non-gradabile. ● Procedee majore și minore de formare a cuvintelor ● Sintaxa propoziției simple: verbele auxiliare: proprietăți morfologice și sintactice, utilizare; verbele modale: caracteristici morfologice, sintactice și semantice; predicatele de tip copulativ; predicatele intranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; predicatele tranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; construcții tranzitive cu două complemente (double object constructions); particularități ale subiectului: construcții cu it și there, omisiunea subiectului; acordul între subiect și predicat; adjectivul: utilizarea atributivă și predicativă; poziția în cadrul
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului; ● Pronumele. Definiție. Particularitățile categoriilor gramaticale ale pronumelui. Clasificarea pronumelor. Declinarea pronumelor. Particularitățile morfo-sintactice. Accentul; ● Verbul. Definiție. Conjugare. Funcțiile sintactice. Categoriile lexico-gramaticale. Categoria aspectului. Formarea aspectului. Perechile aspectuale. Categoria tranzitiv/intranzitiv. Categoria persoanei. Verbe impersonale. Categoria modului. Categoria timpului. Categoria numărului și genului. Conjugarea verbelor; ● Participiul. Caracterizare generală. Clasificare; ● Gerunziul. Formarea gerunziilor; ● Adverbul. Definiție. Particularități morfologice și funcții sintactice. Clasificare; ● Prepoziția. Definiție. Structura morfologica a prepozițiilor; ● Conjuncția. Definiție. Clasificare. Conjuncțiile coordonatoare
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză. II. CONȚINUTURI a) Limba chineză ... 1. Fonetică și fonologie: ● Sunete și fonemele limbii chineze. 2. Morfologie: ● Substantivul; ● Clasificatorul; ● Adjectivul; ● Numeralul; ● Pronumele; Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive); ● Adverbul; ● Conjuncția; ● Prepoziția; Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct; - Obiectul indirect; - Atributul; - Complementul circumstanțial; - Elementele complementare. ● Sintaxa frazei: - Coordonare - Conjuncții specifice și elemente de legătură. - Subordonare: Propoziția concesivă Propoziția cauzativă Propoziția condițională
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]