1,281 matches
-
Cerului - Zodii de poet, carte singulară de lectură și compoziție, concepută într-o manieră originală de poetul Theodor Răpan, aduce în peisajul literar un text nou, pe baza intertextualității, pe care îl numim REFLINTEXT (reflex literar intertextual), o formă de introspecție a sinelui, în care privirea în oglindă, referențialitatea, redefinirea poeticului, subtilitatea metaforei, plăsmuirea unui univers propriu, insolitul imaginilor artistice, dobândesc noi valențe estetice. Cea de-a treia Evanghelie, a Tăcerii, vine cu un alt tip de discurs, la baza căruia
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
O doime din acest volum e consacrată mediului marin. Poeta coboară între vietățile din mare, dar, după cum le relevă, ca simboluri ale diverselor trăiri, putem considera că, de fapt, coboară în propriul sine, ca să rămână acolo, în meditație și-n introspecție. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
VICTORIA MILESCU: Conspiraţii celeste () [Corola-blog/BlogPost/339570_a_340899]
-
-și numele și lepădându-se de „ființa ei de altădată așa cum te-ai lepăda de o haină ponosită”. Identitatea românească nu se disipă într-o nouă altă identitate culturală. Iluzia de a fi altcineva decât Ana-Cristina Stănescu se dezamorsează în introspecție. Subsecvent, se constată că „rădăcinile ei românești nu pieriseră” (p. 82), precum își imaginase. Ele fuseseră mental obliterate pentru o vreme și deveniseră între timp „tot mai puternice” și izbucneau acum în viața ei. Pentru a ieși din blocajul ratării
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
totul este zadarnic. Ca momente diferite ale unui demers non-liniar (adică tabular) acestea trebuie înregistrate separat. În plus și cu atât mai mult, întrucât, deși trăiește cu intensitate totul, Norman Manea se consideră și chiar este „înclinat mai curând spre introspecție”. Pe Norman Manea timpul l-a „rostogolit în toate felurile”, i-a consolidat sentimentul zădărniciei („zădărnicia mă copleșește repede”) și l-a împins spre luciditatea unei conștiințe a efemerității. În plus, istoria s-a dovedit pentru el insidioasă și fluidă
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
în scriere ebraică, Rebecca Levin”. Bărbatul, pe care ea l-a adulat o viață și pe care acum, lăsată „la vatră” din rândul serviciilor secrete unde a activat, și-l dorește aproape, are o consimilitudine mai mult spirituală; atras de introspecție, el nu-și dezvăluie în vreun colț de pagină, însușirile fizice, perspectiva narativă aparținându-i (acțiunea e relatată la persoana întâi). Epistola este în fond, o invitație la vis, de reconstituire a visului în realitate și în atmosfera vârstelor pe
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
vede prevalentă, considerându-l pe Buzura „un moralist grav și lipsit de umor”) și o angajare meditativ transformatoare (pe care N. Manolescu o vede ca „rechizitoriu”). Retorica buzuriană edifică epicul prin frecventa mobilizare a următoarelor proceduri narative: povestirea, confesiunea, rememorarea, introspecția, deplierea unui flux al memoriei, portretul, istorioara, eseistica, multiplicarea vocilor narative, concentrarea timpului narativ, abandonarea cronologiei, monologul ș.a. Fără a intra în amănunte în ce privește rolul cunoașterii în gândirea eroilor buzurieni, trebuie să arătăm că, în general, aceștia se raportează la
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
-și numele și lepădându-se de „ființa ei de altădată așa cum te-ai lepăda de o haină ponosită”. Identitatea românească nu se disipă într-o nouă altă identitate culturală. Iluzia de a fi altcineva decât Ana-Cristina Stănescu se dezamorsează în introspecție. Subsecvent, se constată că „rădăcinile ei românești nu pieriseră” (p. 82), precum își imaginase. Ele fuseseră mental obliterate pentru o vreme și deveniseră între timp „tot mai puternice” și izbucneau acum în viața ei. Pentru a ieși din blocajul ratării
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
insidios de a nu-și restrânge simptomele în izolare, ci de a-și inventa singură, pentru a se autogenera, tot felul de scopuri. În partea a doua a cărții, Ieșirea din cuvinte, se regăsesc, în titlurile poemelor, semnificațiile acestei ieșiri: Introspecție, La hotarele Sudului, Spre următoarea etapă, Șoapte, Pași pe alee, Euharistică, Iubiri expirate, Ospățul singurătății, Căință, Deghizare, Frunze căzute pe umăr etc. Denominațiile indică alte destinații ale autorului, fie în ipostaza de simplu cititor care a încheiat lectura și, implicit
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
un dor de propriul interior sufletesc, pe care și-l alină prin meditație, scriitura ca muncă presupunând și o înstrăinare de sine, deloc neglijabilă: „Voi face curat prin tot ce am fost / și prin ceea ce a rămas să mai fiu” (Introspecție). În ambele cazuri, și de cititor și de creator, autorul observă o evoluție a lui atât de importantă, încât se teme să nu părăsească, pentru cine știe ce motiv, ideile dobândite: „Ploaia bate-n rafale mai lungi decât o săritură de lup
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
morală de supunere la spectacolul lumii care face să vibreze eul .Antenele lirice nu se întind dincolo de interioritatea ființei,ele însă absorb ca niște ventuze, spuma realității percepută ca mod de inspirație.Poemele poetei Raveca Vlașin sunt o formă a introspecției, o ceremonie pentru reflexivitate. Cu un ochi înăuntru,iar cu celălalt atent în afară, poeta își controlează mișcarea interioară și reverberațiile ei afective, studiindu-și ca-ntr-o oglindă ritmurile eului.Astfel de poezie este oglinda lucrurilor ce nu se
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
liniștită, voi fi numai așteptare; întocmai unei oglinzi, iar lumea se va reflecta în mine așa cum este ea-. Din ziua aceea spiritul n-a mai văzut nimic. “ Romanul lui Al.Florin Țene este interesant și incitant, prin confesiunea autorului, prin introspecția raportată la trecutul societății comuniste care a dat înapoi societatea românească cu o sută de ani. Autorul acestui roman este printre puținii creatori de școală nouă care n-au devenit prizionierii unei singure formule epice, asimilând, cu un talent deosebit
A APĂRUT ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341412_a_342741]
-
Dacă mâine aș lua viața de la capăt și cineva m-ar pune să aleg, înfățișându-mi de la început și suferința cu care-aș plăti bucuria, eu tot te-aș alege!“ Fraza asta, menită să mă ducă cu gândul la o introspecție profundă, mi-a rămas întipărită în suflet. Chiar așa! Să presupunem că înainte de a păși în viața asta, Dumnezeu mi-ar fi dat posibilitatea de a alege între o viață oarecare și aceasta. Să mai presupunem că aș fi cunoscut
VIAŢĂ RETRĂITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341493_a_342822]
-
ceea ce percepem prin simțuri nu este decât aparență (spre exemplu culorile sau sunetele, care în realitate sunt unde electromagnetice și vibrații, noi le percepem ca culori și sunete). Așadar, realitatea nu o putem interpreta ca atare, ci în urma unei continue introspecții a rațiunii, prin intuiție suprasensibilă, existând lucruri apriorice care se află atât în afara experienței noastre senzoriale, cât și înaintea oricărei experiențe. Platon, influențat de Socrate, care considera ca și Parmenides, că simțurile nu ne oferă decât o percepție obscură asupra
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
umană” este împărțită în: „Hazardul și nașterea angoasei” și „Metafizica”. Aceasta divizare sugerează faptul că în timp ce în prima parte se stabilesc problemele existenței umane, în partea a doua se încearca cautarea raspunsului și sensului existenței, pentru asta fiind nevoie de introspecție în Metafizică. „Metafizica” este o serie de șase tablouri, făcând parte din „Condiția umană”. Este încercarea de a da un răspuns la problemele apărute în "Hazardul și nașterea angoasei", și anume lipsa sensului existenței, lipsa vreunui control transcedental asupra vieții
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
a da un altfel de răspuns decât cele propuse de nihilism și religie, care au „dezbrăcat” omul de demnitate, reducându-l sau la accident sau la “cerșetorul” grației divine. "Metafizica" este limitată, și Constantin Popa nu încearcă să faca o introspecție în incognoscibil, în Absolut sau Dumnezeu, ci încearcă să înțeleagă cum aceste concepte (pe care chiar dacă nu le putem cunoaște, le putem intui) pot ajuta la eliberarea din lanțurile angoasei prin enunțarea unui scop al existenței. *** Artistul Constantin Popa s-
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
spunere”, constatând că Evanghelia Apocalipsei - Epifanii este concepută după o altă structură decât a tuturor celorlalte creații amintite aici. Creatorul reflintextului ‒ Theodor Răpan, încă din Evanghelia inimii - Anotimpuri - Jurnal de poet ne obișnuise cu un text nou, o formă de introspecție a sinelui. Se recunoaște în totalitate în crezul spaniolului Juan Ramón Jimenez, potrivit căruia: „Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credință.” De aici, dar și din cele patru mottouri sugestive, pornește călătoria prin anotimpurile spiritului: Primăvara - Floralia, Vara - Iubitor, Toamna
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
dinamica imaginii subordonate conținutului sunt numai câteva dimensiuni care-i străbat universul operei. Poeticul identic cu liricul, rolul de incantație magică a Cuvântului, proprietatea stilului conduc spre o Poezie care se adresează inițiaților. Respectului pentru cuvântul scris, rod al îndelungatei introspecții a sinelui, al solitudinii grăitoare, îi adaugă nevoia de cunoaștere și înțelegere a absolutului. Theodor Răpan nu are de-a face cu lexicul și procedeele artistice ale înaintașilor și, dacă cineva ar îndrăzni să-ncerce să le caute, nu le
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
verbale - sum-esse-fui - care implică metafora dinamică. Cu riscul de a mă repeta, subliniez că Evangheliile lirice aduc în peisajul literar un text nou, pe baza intertextualității, pe care îl numim „reflintext” (reflex literar intertextual), dar și „autoreflexul”, ca forme de introspecție a sinelui, în care privirea în oglindă, referențialitatea, redefinirea poeticului, subtilitatea metaforei, plăsmuirea unui univers propriu, insolitul imaginilor artistice dobândesc noi valențe estetice. O calitate fundamentală o identificăm în capacitatea autorului lor de a ordona, prin estetica Poeticii, haosul care
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
umană” este împărțită în: „Hazardul și nașterea angoasei” și „Metafizica”. Această divizare sugerează faptul că în timp ce în prima parte se stabilesc problemele existenței umane, în partea a doua se încearcă căutarea răspunsului și sensului existenței, pentru asta fiind nevoie de introspecție în Metafizica. „Metafizica” este o serie de șase tablouri, făcând parte din „Condiția umană”. Este încercarea de a da un răspuns la problemele apărute în Hazardul și nașterea angoasei, si anume lipsa sensului existenței, lipsa vreunui control transcedental asupra vieții
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
a da un altfel de raspuns decât cele propuse de nihilism și religie, care au „dezbrăcat” omul de demnitate, reducându-l sau la accident sau la “cerșetorul” gratiei divine. Metafizica este limitată, si Constantin Popa nu încearcă să facă o introspecție în incognoscibil, în Absolut sau Dumnezeu, ci încearcă să înțeleagă cum aceste concepte (pe care chiar dacă nu le putem cunoaște, le putem intui) pot ajuta la eliberarea din lanțurile angoasei prin enunțarea unui scop al existenței. *** Artistul Constantin Popa s-
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
cu scrisul lui Kafka și Rilke. Un ultim volum de proză apare postum în 1971: "Vizuina Luminată", considerată de mulți a fi lucrarea sa de forță. Proza lui Blecher este îmbibată de atmosfera sanatoriului, este o autoscopie, uneori o adâncă introspecție în inconștient, scopul este cercetarea absurdului care guvernează existența, mprevizibilul destinului uman. La granița dintre real și vis, Blecher analizează freudismul și onirismul folosind practici suprarealiste cu ținta de a realiza un produs estetic, literar, de mare emoție și intensitate
MAX BLECHER, UN KAFKA SUPRAREALIST. de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342652_a_343981]
-
a arăta căile de îmbunătățire a vieții spirituale. De aceea, o învățătură constantă a părinților nevoitori este aceea că omul pătrunde în tainele vieții sale și ale altora pe măsura curăției, a pocăinței. Cunoașterea omului și autocunoașterea, cu alte cuvinte introspecția, sunt legate de pocăință, căci Dumnezeu, care se află în sufletul nostru - în chip vădit - de la botez, devine o prezență efectivă pe măsura împlinirii poruncilor. Cunoașterea păcătoșeniei noastre, a nedeplinătății duhovnicești, izvor al căinței permanente, este prima fază a cunoașterii
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > ȘI PIETRELE AU O CRUCE Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului și pietrele au o cruce Iisus odată le-a vorbit pietrelor și a oprit masacrul Mariei Magdalena dar n-
ŞI PIETRELE AU O CRUCE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341645_a_342974]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > POEME FRANCO-ROMÂNE Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 32 din 01 februarie 2011 Toate Articolele Autorului ÎN CĂUTARE DE ARGINTI Afinit alunecă în spatele unui cerc mim al mișcării concentrice căzând buimac între rotile pegasului imaginar ce lipsit de vâna
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
ale nopții”, măsurând curgerea ireversibilă a vremii, intangibilitatea clipei, inefabilul esenței: „Tăcerea îmi curge prin vene\ vorbindu-și de iubiri albastre\ ce au pictat cândva cerul,\ despre\ ramuri tremurânde\ ce au inventat vântul\ și despre Soarele ce a desenat umbra" („Introspecție nocturnă”). Cuvântul - Creație și Creator - constituie substanța poetică a celui de-al IV-lea capitol: „Printre cuvinte". Cuvântul este echivalentul poeziei ca formă primordială și integratoare a cunoașterii, este echivalentul existenței divine a omului: „Dincolo-i tăcere, aici avem cuvântul
CRONICĂ DE CITITOR DE PROF. ANICA TĂNASĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341680_a_343009]