1,090 matches
-
le descriu, ci atribuie multe din aceste condiții unor factori de altă natură, biologică și fiziologică, între care, în primul rând, ereditatea; prin aceasta s-ar explica înclinațiile spre perversiuni, spre violență, cruzime, crimă. Concluzia implicită nu poate fi decât inutilitatea acțiunilor de schimbare a societății. Instaurat în literatura franceză, n. a avut în romanul și mai ales în teatrul german reprezentanți precum Gustav Freytag, Hermann Sudermann, Gerhart Hauptmann, iar în alte literaturi europene (greu de disociat de realism), a fost
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
va fi oprită. Tratamentul intensiv (vezi mai jos) este indicat doar la pacienții cu șanse reale de a primi un grefon hepatic: • vasodilatatoarele renale: dopamina, deși în doză redusă determină vasodilatație renală, nu s-a dovedit eficiența în SHR; aceeași inutilitate a fost dovedită și pentru analogii de prostaglandine administrați sistemic; • vasoconstrictoarele sistemice reprezintă cel mai promițător tratament farmacologic în SHR, considerându-se că dacă se întrerupe vasodilatația sistemică, se va ameliora vasoconstricția renală. Analogii de vasopresină prezintă un efect vasoconstrictor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
eseuri despre dimensiunea morală a lucrurilor. Secvențele despre dragoste, muncă, singurătate, justiție, minciună etc. nu sunt ostentativ normative, ci par mai degrabă rememorări pentru sine însuși. Cu același titlu apare peste aproape un sfert de veac altă carte, cu subtitlul Inutilitatea omenirii (1982), principalul eseu de aici atrăgând atenția lui Emil Cioran. Alte capitole dezbat chestiuni spinoase, controversate: Credința, O lume mai bună. Dacă în primul volum autorul se situează în linia eticismului ardelean, filtrat prin poetica eseurilor lui Montaigne, în
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
vine de-acolo și merge aici / și-o singură cale așază o țară în veci”. SCRIERI: Predici în pustiu, vol. I: Simplă învățătură, Ciudad de México, 1960; Cele șapte anotimpuri, Ciudad de México, 1961; Poezii, Madrid, 1974; Predici în pustiu. Inutilitatea omenirii, Ciudad de México, 1982; Caiet de aritmetică, Ciudad de México, 1984. Repere bibliografice: Vasile Posteuca, „Predici în pustiu” „America”, 1961, 55; Horia Stamatu, „Poezii”, „Limite”, 1976, 21; Dumitru Ichim, Aspațialitatea numărului temporal în poezia lui Nicolae Petra, „Cuvântul românesc
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
multe ori. Teama insolvabilității o terorizează pe pacientă. Factori de menținere și de agravare Soțul lui Martine este apropiat de aceasta, o susține, uneori prea mult. El își asumă în mod regulat sarcinile gospodărești, situație care îi amplifică acesteia sentimentul inutilității și mediocrității. Datorită situației sale profesionale incerte, prezența sa este nesigură: Martine nu știe niciodată dacă poate sau nu să conteze pe susținerea sa. Respingerea parentală este un alt factor de agravare: necunoscând patologia de care suferă fiica lor, părinții
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ș.a.) ca să supraviețuiască. Cultivă poezia cu formă fixă - sonetul îndeosebi -, prin care cu ironie se adresează eternelor teme: viața, iubirea, moartea. Poezia lui O. este închisă în versuri ușoare, pitorești, montate ingenios și cu mult umor. Sentimentul ratării și al inutilității existenței este pronunțat agreabil, fără prețiozități inutile: „De vreau pot să ajung și-n Peru unde, / mi-a spus un bun prieten, e un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de aur!/ La mine
ORNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
împreună de o agapă și să discute problemele care-i frământă 1. Pentru a deveni activi într-o organizație creștină vizibilă - cel puțin mai vizibilă decât parohia -, tinerii s-au asociat în jurul unei platforme-program, scăpând măcar de sentimentul cumplit al inutilității care-i măcinase înainte. Când viața în parohiile de oraș și-a pierdut sarea și piperul (pentru a nu spune uleiul și candela), ideea creării unor asociații profesionale cu membri creștin-ortodocși a părut multora cât se poate de firească. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
asigurat Bisericii creștine de vechile monarhii europene a dispărut definitiv, în Răsărit, ca și în Apus. Este inevitabil ca legitimitatea monahismului să nu poată fi argumentată în termenii seculari (e.g., vechimea istorică, rolul cultural etc.). Cum s-ar putea justifica inutilitatea socială a monahismului - ireductibil, în forma sa pură, la oricare din funcțiile instituțiilor de tip caritativ ale Bisericii- atunci când monahii au pierdut harul provocator și geniul neprevăzut al Sfântului Ioan Botezătorul? Cum vom evita comparația monahismului cu toate celelalte instituții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tema morții revine, în jurnalul lui A., Jurnalul unei ființe greu de mulțumit (1991), în străfulgerări premonitorii. E un efect al oboselii care se adună, dar și al dezamăgirilor ce contrariază sufletul ei încărcat de iluzii. Un simțământ apăsător al inutilității, al zădărniciei agravează răul indefinit de care suferă și care, între plictisul crâncen și disperările în pragul urletului, atinge când și când cota insuportabilului. Până și plenitudinea, în asemenea clipe, îi pare însămânțată de dezastre. Un „narcotic” ar fi lecturile
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
consolidarea puterii de Stat, când asemenea propuneri nu ar fi putut fi realizabile pentru că ar fi Întâlnit platoșa dușmăniei și ignoranței burgheze din aparatul de Stat. Corifeii burgheziei, să ne amintim, nu pledau atunci pentru Încurajarea culturii ci pledau pentru inutilitatea oricărui efort În acest domeniu, dată fiind „criza culturii” pe care o descoperiseră! Propunerile C.C. al P.M.R. sunt menite să dea un nou avânt, mai mare și mai puternic, revoluției noastre culturale care a Înfăptuit până acum reforma Învățământului public
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mă dureau. M-am ridicat și am traversat camera să-mi aprind o țigară, simțind sub degetele picioarelor goale covorul. După ce mi-am terminat țigara, m-am întors în pat. Somnul protector nu poate elimina senzația acută a îmbătrânirii, singurătății, inutilității și ratării. Părul grizonat, trăsăturile rigide ale feței și urmele timpului făuresc noua identitate a detectivului prins în plasa existenței dominate de violența și moartea aproape intrate în rutina cotidiană. Încercarea de a reface împrejurările asasinării lui Chris Lavery, împușcat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
californian, cât cutia de rezonanță în care se aud ecourile distorsionate ale lăcomiei, cruzimii, imoralității și violenței universului. Vizita neașteptată a lui Orfamay Quest tulbură nu doar liniștea, ci și micul scenariu sadic în care detectivul înțelege să-și gestioneze inutilitatea, tristețea și dezabuzarea: Pândeam de cinci minute musca albastră și așteptam să se așeze. N-avea chef să ia loc. Prefera să se rotească și să cânte prologul la Pagliacci. Ridicasem puțin pliciul și eram gata. Pe colțul biroului se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o lume fără contururi, pândită la fiecare pas de primejdia anulării ființei umane. Momentele de jubilație sunt scurte, înșelătoare - mici amăgiri de sine într-un lanț al eșecurilor. Singura dimineață în care Marlowe se scoală binedispus se desfășoară sub semnul inutilității absolute, al inconsistentului și al zădărniciei desfigurante: A doua zi dimineața m-am deșteptat târziu, din pricina onorariului substanțial pe care-l câștigasem cu o seară înainte. Am băut o cafea în plus, am fumat o țigară în plus, am mâncat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
capul sus fără să-ți tremure. Și pe urmă sună soneria de la intrare și deschizi ușa de la sala de așteptare și te trezești cu o mutră nouă, cu o problemă nouă, o doză nouă de amărăciuni și câțiva gologani. Sentimentul inutilității, al dezolării, al eșecului, al durerii înăbușite nu dispare pe tot parcursul romanului. În capitolul 31, Marlowe află, în discuția cu Linda Loring, că personajele pe care le întâlnise până atunci, de la Terry Lennox la Roger Wade, aparțin aceleiași lumi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un meci de box, reprezintă, desigur, imaginea supremei decăderi a eroului. Dar și epitoma umanului, prea-umanului din el. Singurătatea cu miros de rugină a vieții irosite conferă textului o notă patetică și melancolică. Depresiile lui Marlowe se țin lanț, sentimentul inutilității și al ratării este asemenea unei cruste întinse pe tot corpul. Încercând să dovedească nevinovăția lui Terry Lennox, Marlowe se chinuiește, de fapt, să se agațe de singurul lucru cu adevărat nobil într-o viață: prietenia. Mergând împotriva curentului - adică
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de existența lui. Romanul e construit - ironie! - exact după această schemă. Previzibilă și repetitivă, ea explică scufundarea persistentă a detectivului într-un soi de nonexistență, în care până și delectarea supremă - jocul solitar de șah - se dovedește de o râncedă inutilitate: A închis telefonul, iar eu mi-am întins tabla de șah. Mi-am umplut pipa, mi-am așezat piesele, mi-am inspectat trupele, armele și uniformele și am jucat un turneu de campionat între Gorciakov și Meninkin - șaptezeci și două
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Cobîlaș și Bogdanovici, Remus Daneș, Aurel Gherase, preotul Nicolae Pâslaru, Oltea Manoliu și Viorica Pârnac 2. Totuși, aceste date sunt furnizate de către Cobîlaș în cadrul anchetei și trebuie privite cu maximă precauție. El adaugă imediat că îl avertizase pe Bogdanovici de inutilitatea demersului, dar supraviețuitorii spun că acesta nu era băgat în seamă de către vârfurile legionare (fapt dovedit și de analizarea celor care au acceptat să i se alăture de la început, persoane mai degrabă șterse), așa încât, deși memoriul pare să fi existat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Bâgu susține că s-a pus problema „reeducării” în cameră, iar majoritatea deținuților au fost de acord, dar au cerut să cunoască noua doctrină și să țină conferințe. Țurcanu i-a cerut să țină un discurs, ca să se lămurească de inutilitatea demersului său, astfel că Bâgu a vorbit despre „Ireversibilitatea mutațiilor în evoluția materiei”. După discursul lui „Nutti” Pătrășcanu, care a condamnat crimele antilegionare, a început bătaia generală în celulă. Bâgu spune că el a avut noroc, fiind considerat bun pentru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
anumiți tineri care-și asumă riscuri de contaminare sexuală, susținând că niciodată nu vor fi infectați cu HIV. Încă o dată, nu este vorba doar de o simplă denegare (prin cuvânt!), ci de faptul că în viața lor sexuală funcționează convingerea inutilității prezervativului. Această atitudine protectoare de refuz se remarcă și la personalul medical care, ocupându-se de unii pacienți infectați cu HIV, se confundă cu teama de contaminare și de moarte. Refuzul este propice dezvoltării unui sentiment de putere absolută în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de a consemna realitatea. În căutarea mea (1933) cuprinde însemnările dintr-o croazieră pe Marea Mediterană. Călătorind, vizitând vestigiile unor vechi civilizații, B. înregistrează aspecte ale aceleiași umanități în veșnică mișcare, cu sens nelămurit, alimentându-i sentimentul intens al efemerității, al inutilității, conștiința unei existențe haotice, repetabile, într-o iremediabilă decădere. Spirit superior, autorul găsește aici expresia potrivită, ca o reacție spontană a unui scriitor lucid, sensibil și cu intuiția imponderabilului. Celelalte cărți de călătorie - Curcubeu peste Dunăre (1956) și Prin U
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
cuvântul de origine sunetul corespunzător era a, i, e, o sau u. Se scria astfel câne (din canem), adune (din aduneus), rîs (din risum), vînt (din ventum) (...). Unul câte unul, semnele e și o au fost date uitării, simțindu-se inutilitatea lor. Același lucru îl cereau unii oameni de bun simț și pentru â, luptând pentru menținerea semnului î. Adică, așa cum era și în cazul celorlalte semne care rămăseseră în alfabetul nostru, un semn pentru un sunet î din i era
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Culpabilizându-se de părăsirea obârșiei, A. trăiește până la capăt drama rupturii, neîmpărtășind iluziile și refugiile compensatoare: „...adevărata mea fire era/ a dezrădăcinatului: rană eram,/ refuzul vindecării”. Familia, neamurile, satul întreg au devenit o lume moartă, iar legatara și cântăreața lor mărturisește inutilitatea verbului poetic, devenit „dodie” și „vorbă”. În frecventele „autoportrete” în fața oglinzii „necruțătoare”, poeta își apare drept o „mască a resemnării/ estetic fățuită”. Antiromantismul ei temperamental, potențat din ce în ce mai evident de brutalitatea vremurilor pe care le traversează, se asociază în chip firesc
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
ca în niște gogoși de viermi, se auzea scrâșnetul păianjenului metalic. Te țineam pe după umeri, iar buzele mele, rătăcind prin părul tău, îți ardeau obrazul, urechea, cu adevărurile acelea tăiate în bezna irespirabilă a acelui cimitir zburător. Strigam sfârșitul, înfrângerea, inutilitatea vieții noastre irosite, orbirea stupidă a lui Șah, nefericirea popoarelor pe care le târâserăm după noi într-o aventură sinucigașă... Dădeai impresia că mă asculți, apoi, când avionul a început brusc un viraj strâns iar țipetele răniților au acoperit toate
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
șir de soldați nemți stând în poziție de drepți și omul acela pe moarte, întins pe lespezi, cu fruntea lipită de piatră. În noua companie, alcătuită din rămășițele celor precedente, Pavel nu vorbi cu nimeni. Era deja deprins cu acea inutilitate de a se lega de cineva și mai știa că, de pe urma unei asemenea prietenii de dinainte de moarte, nu te puteai alege decât cu un cuțit cu mânerul crestat, marcând zilele de supraviețuire, sau cu vreo povestire neterminată. Și dacă începu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vom sublinia însă că ele indică, o dată în plus, în această regiune mai mult decât în altele, dubla formă de universalitate de care se lasă atras grupul de cărturari: central-europeană și postbizantină sud-estică. În tot cazul, orizontul livresc va dovedi inutilitatea închiderii, a persistenței în vechile forme de civilizație medievală. Intelectualii români își joacă destinul, iar cartea, favorizând pătrunderea ideilor mari ale Europei, va oferi o atmosferă prielnică genezei omului modern. Din Banat să trecem în Serbia, pentru a întâlni o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]