799 matches
-
a amândurora! Dar... tu nu mai ai nevoie să te depășești, te afli deja pe culme - o culme a ta, fără Îndoială, dar și o culme a artei tale, după cum unele spirite din jurul tău ți-o certifică și... unele voci invidioase, inamice, un alt semn al succesului, al valorii! Nu, tu te afli pe acea «platformă» de care am mai vorbit, iar acum, după părerea ardeleanului și a Neamțului din mine, tu trebuie să reziști! Nu numai succesului care deja te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la Pelișor, împreună cu... Nichita și noua sa iubită, tânăra și frumoasa poetă Gabriela Melinescu. Emoționat, văzându-i pe toți trei în ușă, am spus o frază ce urma apoi să circule, prin „bunăvoința” lui Titus, dar și a altora, deja invidioși pe cărțile și pe fervoarea mea de destin, probabil, în cancelariile cele mai înalte ale c.c., vrând să exemplifice „carierismul, setea nu numai de glorie, dar și de putere politică a lui N.B.”: „Treceți Rubiconul, le-am spus solemn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
E drept, personajul cel mai palid, dar... totuși! Încă o dată, spre stupefacția „lor”, atunci și mai târziu, la primul meu roman am învins „pe terenul lor și cu armele lor”!, fapt ce i-a făcut pe nu puțini, naivi sau invidioși, a decreta „carierismul lui Breban”! Dar... după vara mea pariziană din ’71, când mi-am trimis demisia de la România literară și am atacat acolo „Tezele din Iulie”, semnalând începutul dictaturii personale a lui Ceaușescu și-apoi, în februarie, ’72, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ore și ceva, cât am stat am suferit, poate nu m-ai crede întru totul sau poate că raportând cele ce ți s-au întâmplat, îmi vei da dreptate. Ce să-ți mai spun? Aproape că am devenit răutăcios și invidios, căci orice pereche pe care o văd, indiferent de vârstă, mă face să îmi aduc aminte de noi doi ce ar fi trebuit să fim nedespărțiți și care totuși datorită situației și vremurilor suntem la sute de km. Depărtați în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
singur. După cum vezi, nu prea mă astâmpăr. Sper să vin pe 2 iulie nu numai eu, în persoană, ci și cu lucrarea primită. Aș fi fericit să fie văzută și apreciată și de colegii mei. Știu că nu vor fi invidioși. Se știe că mie îmi plăcea mult să mâzgălesc hârtiile. Pe atunci, ții minte, făceam poezii !... Dragă Alecule, pe 2 iulie voi veni fără nevastă, pentru că nu avem cu cine lăsa băieții acasă. Ai ghicit, sunt bunic. Am o nepoțică
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
amenințări și flageluri teribile. Dar dacă acest sentiment este o constantă a naturii umane și a vieții în societate, suntem îndreptățiți să credem că nu toate civilizațiile îi acordă aceeași importanță, că nu toate favorizează în același fel dezvoltarea individului invidios. Privind lucrurile sub acest unghi, constatăm că invidia și-a găsit forma cea mai coerentă, cea mai accentuată și cea mai structurată din punct de vedere social în societățile primitive și în comunitățile rurale tradiționale. Ea apare ca principiu general
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nu mai puțin evidentă atenuare a acestor reacții de ostilitate. Nu sunt foarte numeroși reprezentanții claselor mijlocii care se se simt roși de invidie în fața mașinii, a locuinței, a combinei muzicale hi-fi aflate în proprietatea vecinului lor. Ce femeie este invidioasă la vederea toaletei pe care o poartă o altă femeie? În faza III, obiectele de consum și-au pierdut o mare parte din tradiționala lor putere de a provoca reacții de ostilitate. Dorințele consumeriste proliferează, bucuria răutăcioasă de a-l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și sălbaticul, ea nu admite obstacolul între dorință și realizarea dorinței, cu atât mai puțin cu cât numărul îi dă sentimentul unei puteri irezistibile. Pentru individul aflat în starea de mulțime noțiunea de imposibilitate dispare. În mulțimi, imbecilul, ignorantul și invidiosul sunt eliberați de sentimentul nulității și neputinței lor, pe care le înlocuiește ideea unei forțe brutale, pasagere, dar imense;” Mulțimea nefiind impresionată decât de sentimente excesive, oratorul care vrea să o seducă trebuie să abuzeze de afirmații tari. Exagerarea, afirmarea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
am văzut, și mai mâhniți, Drepți tovarăși de ai noștri, cum la dușmani pribegiți, Pusu-s-au în văzul lumii să ne-mproaște cu ocări, Uitând dintr-o zi la alta ale noastre-mbrățoșări Și cercând să nimicească roiul harnic de albine, Pentru că, invidioșii, nu puteau face mai bine. Astfel fost-am de ocară în tot chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că n-avem copii frumoși. Dar a vrut Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de buni traducători, la edituri de primă mână, nu avem nici o șansă de a ieși în lume. Când un autor ca Mircea Cărtărescu a fost sprijinit de Fundația Culturală Română, condusă pe atunci de Horia Roman Patapievici, o haită de invidioși s-a repezit asupra lui. Când însă partidele subtilizează miliarde pentru tolba lor, hienele tac. Cartea e și ea o marfă, iar promovarea mărfurilor costă. Fără să conștientizăm acest lucru vom continua să ne lamentăm că Academia Suedeză ne ignoră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
De regulă, aceasta este drama pensionarului militar, ca sentimentul inutilității, simțit de omul activ, dinamic, care a lucrat toată viața, iar acum a rămas liber fără obligații, însă cel harnic și priceput, găsește preocupări suficiente, numai să vrea. Vorbesc unii invidioși, că foștii militari sunt supărați că nu mai sunt onorați cu salutul de "să trăiți", nu mai pot da ordine, nu-l mai bagă nimeni în seamă, dar nu au dreptate. Cei care au fost respectați ca militari și au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ea stătea după colț. Am avut noroc că de câteva ori a primit informații, le-a controlat și s-au dovedit false,ori le-am mascat eu să pară așa. Până la urmă a presupus că erau bârfe din partea unor persoane invidioase s-au geloase pe relațile noastre familiare bune, că așa-i românul nostru. Altă năpastă și mai mare căzută pe capul nostru și-n special pe al meu a fost că Mariana a rămas însărcinată. Era firesc după atâtea momente
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
unul după altul. În scurt timp, nouă sori au fost doborâți de săgețile lui Houyi. Pe cer a rămas un singur soare. Astfel, oamenii au început să se bucure de o viață liniștită și fericită, fiindu-i recunoscători arcașului Houyi. Invidioși pe meritele lui Houyi, alți zei din cer s-au plâns împăratului ceresc, convingându-l să-l îndepărteze pe Houyi, ba chiar să-l pedepsească, trimițându-l împreună cu soția lui în lumea muritorilor, fără să mai aibă voie să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ca aceea În care am campat eu. Niciodată n‑am Înțeles de ce e atât de dezgustător „să Încremenești Într‑o casă Închiriată”, cum a scris Eliot. Oare crăpi mai plăcut În casa ta proprie? Totuși, fără să fie un tip invidios (niciodată nu l‑am văzut invidiind pe cineva), Ravelstein avea o slăbiciune pentru Împrejurimile frumoase și visa să locuiască Într‑una din clădirile elegante ocupate În trecut de exclusiviștii membri ai facultății Protestanților Anglo‑Saxoni. Când a revenit la Universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Din instinct, se ferise de anturajul lor. Preferase grupul băieților, mai sinceri și mai curajoși în a-și rezolva conflictele deschis, cu mâinile goale. Săreau la beregata dușmanului, gata să-și dea viața pentru cauza în care credeau. Fetele erau invidioase și răzbunătoare și de aceea se ținea departe de intrigile lor. În scurt timp, fenomenul Livianu căpătă o așa amploare, încât rivalitățile se întinseră în mai toate clasele mari. Plină de imaginație și întărâtată de lupta la care lua parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
una dintre ele e engleza. Sincer, nu mă văd vorbind fluent nici chineza și nici malaeza. —Vai, vai, zise Anna, s-a sfârșit cu titlul tău de Omul Anului. Darcey râse. E un complot pus la cale de colegii mei invidioși. Intră prima în cafeneaua italienească, deja ticsită de oameni din Centrul de Servicii Financiare care aveau pauza de masă mai devreme. Reușiră totuși să facă rost de două scaune lângă tejgheaua de granit care se întindea de-a lungul întregului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
spună că legenda rock acceptase investiția. Le mulțumi de o mie de ori, puse telefonul jos și începu să se zbânțuie de bucurie. Ieși la o plimbare scurtă prin oraș, apoi făcu niște cumpărături prin magazinele în vogă și oftă invidioasă observând cât de arătoși și de stilați erau atât bărbații, cât și femeile de prin partea locului; și asta în ciuda faptului că era o zăpușeală de crăpau și pietrele și că soarele bătea atât de tare încât n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
al operelor ei, ca medic, coafor, portretist, pe scurt, ca factotum. Dar înainte de toate, ca bărbat, care o excita și o calma, cum afirmă autoarea biografiei, „în același timp pisică tandră și câine fidel”, cum a spus Flaubert, un pic invidios pe cel pe care George Sand i l-a preferat. (Și despre George Sand a avut o vorbă în doi peri, când a numit-o „marele bărbat”.)
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
nu te supăra pe toanele unei bătrâne. Spre binele acestui băiat nu vreau să mă duc la Sunomata. Astfel, nu Își va neglija Îndatoririle În fața Domniei Sale. — Soțul meu Înțelege asta foarte bine. Chiar dacă așa e, Hideyoshi va fi printre oameni invidioși pe succesele lui timpurii și Îl vor numi „maimuța din Nakamura“ sau „fiu de țărănoi“, dacă o țărancă jerpelită va cultiva o grădină de legume În curtea castelului. Până și propriii lui vasali vor râde de el. — Nu, Mamă. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
divin, murmură cineva de pe margini, cu un oftat. Era Katsuie. Ceilalți generali Îl felicitau, și ei, pe Nobunaga. Este o binecunvântare neașteptată. Pesemne că sunteți foarte fericit. Printre ei, Își croia drum un fior de emoție, fără cuvinte. Oamenii aceia, invidioși pe reușitele lui Hideyoshi, erau unii și aceiași cu cei care insistaseră să fie abandonat și grăbiseră atacul general asupra castelului. Cu toate acestea, Nobunaga dădea pe dinafară de bucurie, iar excelenta sa voie bună ridică imediat moralul armatei. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
foșneau În vânt, iar cornul suna cu putere, auzindu-se până departe. Numărul ostașilor care porniseră În dimineața aceea din cetatea Okazaki era, Într-adevăr, enorm, iar oamenii din mica provincie Îi priveau, cu uimire. Erau atât ușurați, cât și invidioși pe numărul de trupe și echipamente adunate de puternica provincie cu care se aliaseră. Pe când cei treizeci de mii de soldați ai clanului Oda treceau prin fața lor, cu diversele steaguri, Însemne și stindarde ale comandanților, numărul unităților În care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
când era În audiență a Domnia Sa, l-am Înțepat puțin ca să i-o plătesc. În orice caz, de când a răposat tata, familia noastră a beneficiat de mult mai multă mărinimie din partea Domniei Sale decât altele, așa că, mă tem că oamenii sunt invidioși. Fii atentă și nu te Încrede În nimeni. Imediat după sărbătorile de Anul Nou, În cel de-al patrulea an al lui Tensho, construirea castelului de la Azuchi Începu, Împreună cu proiectul unei cetăți de o mărime fără precedent. Meșteșugarii se adunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
rebeliunii, temându-se că Seniorul Nobunaga l-ar fi interogat oricum despre această crimă. — Pare un zvon subversiv răspândit de inamic. Cu siguranță, e o minciună josnică. — Și eu cred că e o minciună. Din câte-am văzut, oamenii sunt invidioși pe faptele meritorii ale Seniorului Murashige. Cred că acest dezastru a fost provocat numai de calomniile unei anumite persoane. — O anumită persoană? — Seniorul Mitsuhide. Odată ce a Început să umble vorba despre Seniorul Murashige, Seniorul Mitsuhide nu l-a mai vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
el de peste mări, fiindcă Nobunaga Îl privise pe acel om cu o deosebită curiozitate. Ori de câte ori pleca din castel, chiar și când se ducea numai la Kyoto, Nobunaga Îl includea În anturajul său și pe sclavul negru. Misionarii erau puțin cam invidioși și, odată, Îl Întrebă pe Nobunaga: — Păreți atât de interesat de sclavul dumneavoastră negru, seniore. Ce vă Încântă atât de mult la el? — Sunt bun cu dumneavoastră toți, nu-i așa? replică el repede. Aceste cuvinte indicau cât se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
un echivalent în alte părți ale lumii. La polul opus, francezii au o îndelungată reputație de aversiune sau reticență de a coopera în întreprinderi economice sau de alt tip, din cauza unei valorizări culturale superioare a gloriei individuale și a comparației invidioase. O dificultate asemănătoare în obținerea cooperării voluntare a fost identificată drept o caracteristică a culturii italiene sudice. Oricare ar fi valoarea acestor caracterizări particulare, ideea generală este că spiritul de cooperare este și o resursă economică, nu doar socială, și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]