880 matches
-
stinge geloziile divine. Sugestia nimicului ne satură gustul de Absolut subiectiv, precum harul morții de armonie în dezastru. Când voi ajunge să mă deprind cu mine însumi? Toate drumurile duc la această Romă interioară și inaccesibilă; - omul este o ruină invincibilă. Cine i-o fi turnat atât entuziasm în decepții? A trăi în sens ultim: a deveni un sfânt al propriei singurătăți. Vrăjit în izolarea ta, ceasurile s-au oprit și Veșnicia a început să bată. Iar Dumnezeu trage clopotele spre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
răstoarne convingerile gata stabilite. Psihologia mulțimilor le șochează pe față cînd, în ciuda progresului economiei și tehnicii, a lichidării febrile a tradițiilor trecutului, pretinde că dezvăluie o natură umană situată dincolo de toate frămîntările istoriei. Ba merge într-acolo încît proclamă drept invincibilă puterea acestui trecut asupra prezentului, precum și imensa lui greutate asupra politicii și culturii. Nu vi se pare c-o auziți spunînd: "Aveți impresia că schimbați natura umană dacă eliminați familia, conducătorii, ierarhia, religia? Ei bine, vă înșelați: toate acestea rămîn
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sociale. A reușit una singură, cea din Rusia. Toate celelalte au fost înăbușite în sînge. Cît despre Freud, el are o imensă decepție. Universul lui s-a clătinat din temelii. Războaiele și revoluțiile îi demonstrau cu o orbitoare limpezime forța invincibilă a mulțimilor mînate de ură. Abia au tăcut tunurile și s-a instalat pacea, că au izbucnit alte mișcări ale maselor oprimate iar acesta este al doilea motiv. Ele nu au izbutit să aducă poporul la guvernare, iar societatea democratică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Ioana se depărta cu un calm glacial, ca după recitarea unui rol. Era imposibil a citi vreo decizie în privirile ei. Un astfel de stil apatic excita de altfel în cel mai mare grad și dădea timizilor impresia unor dificultăți invincibile, cu toate că în realitate abordarea Ioanei era foarte facilă. Bineînțeles, pentru cine avea acest curaj. În aceasta consta și forța Ioanei: de a speria și a da chinuri morale. Sultana, dimpotrivă, inspira îndrăzneli și părea chiar libertină, și s-au găsit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
respingere dacă acționăm într-o manieră arogantă și anihilăm adevăratul mesaj al valorilor noastre profunde. Poate că Statele Unite sunt mai puternice decât oricare altă entitate politică de la Imperiul Roman și până astăzi, dar, ca și Roma, America nu este nici invincibilă, nici invulnerabilă. Roma nu s-a stins pentru că s-ar fi ridicat un nou imperiu, ci din cauza atacurilor violente ale valurilor de barbari. Astăzi barbarii sunt teroriștii dotați cu tehnologie modernă. Cum lumea se afundă tot mai mult în războiul
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
marele dictator. Comunismului i s-au erodat fundațiile cănd aproape nimeni nu mai spera. Părea un regim definitiv instalat, cu un serios aparat de represiune gata să pună căluș oricărei voci care ar striga după libertate. Tocmai faptul că părea invincibil face din cei care i s-au opus, niște eroi. “Înfometați-ne, dar nu ne înrobiți” sunt cuvinte pe care i le putem atribui Doinei Cornea deși nu e sigur că le-a spus vreodată. Recunoaște că i-a fost
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
rezultate cu cele mai mici eforturi. Nu e vorba aici doar de negustorii francezi, ci de negustorii din întreaga lume care se ocupă de aprovizionarea Franței pentru ziua în care va fi nevoie; și dacă interesul îi conduce în mod invincibil să își îndeplinească sarcinile cu cele mai scăzute cheltuieli, concurența care se naște între ei îi conduce în mod nu mai puțin invincibil să îl facă pe consumator să profite de toate economisirile realizate. Odată grâul sosit, comerțul are interesul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de aprovizionarea Franței pentru ziua în care va fi nevoie; și dacă interesul îi conduce în mod invincibil să își îndeplinească sarcinile cu cele mai scăzute cheltuieli, concurența care se naște între ei îi conduce în mod nu mai puțin invincibil să îl facă pe consumator să profite de toate economisirile realizate. Odată grâul sosit, comerțul are interesul să-l vândă cât mai devreme pentru a-și stinge riscurile, să-și recupereze fondurile și să o ia de la capăt dacă mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
investit cu puterea ei, mi‐ am dat seama că aș putea prelua destinul lumii în mâinile mele...” Există convingerea - spune cartea - că lancea care a străpuns trupul Mântuitorului are virtuți care‐ l fac pe cel care o are în posesie invincibil: reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ, om deasupra tuturor pericolelor, un neî nfrânt. „Scutul mistic al puterii pământene”. Autorul afirmă că 45 de regi au deținut lancea destinului până când aceasta a ajuns în stăpânirea lui Hitler, care, printro inversare diabolică, a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și emoționale negative (cum sunt de exemplu cele care se manifestă În cazul magiei negre), de a fi un nesecat izvor de vioiciune și confort pentru ceilalți. În mitologia greacă există mitul gigantului Anteu, fiu al zeiței Geea (Pământul). Era invincibil În lupte Întrucât ori de câte ori era În dificultate atingea pământul, trupul matern, căpătând forțe noi. Știind aceasta, Herakles l-a ucis În luptă Ținându-l În timpul confruntării suspendat În aer. Mai mult decât atât, această revenire În sânul pământului va atrage
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
trăiesc în ultimele două luni. Mai resimt și acum șocul dureros din ziua atacului terorist din 11 septembrie asupra Statelor Unite ale Americii. Până la acel eveniment consternant am privit America drept o garanție a libertății, un avanpost al civilizației occidentale, drept o citadelă invincibilă a lumii libere, care avea să-și extindă benefica iradiere și în colțul nostru de Europă. De aceea, am simțit că prăbușirea gemenilor newyorkezi a zdruncinat ceva în această credință. Prietenii și apropiații mei știu cu câtă ușurință mă declanșez
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cazul istoriei agreate de elevii ucrainieni. Din punctul său de vedere, această noțiune se referă la opțiunea tinerilor pentru spectacular, legendar, mirabil, ceea ce îi ajută să se identifice cu succesele istoriei naționale și locale. Ei preferă povestea personajelor faimoase ori invincibile, "lăudând abilitatea militară și marile victorii ale comandanților" și atribuind altora eventualele lor nereușite. O astfel de viziune împarte lumea în "cei buni" și "cei răi". Nu acceptă povestiri contradictorii sau viziuni plurale asupra lumii și rămâne în mod special
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
adversarul îi inspira mai degrabă "admirație amestecată cu duioșie" decât teamă. Experiența lui Vineri reprezintă, în fond, o rescriere a experienței lui Robinson Crusoe, dar degradată parodic la un nivel subuman, prin camaraderia și opoziția față de un animal considerat inițial invincibil. La sublinierea acestei relații simbolice contribuie cele câteva elemente legate de atașamentul primitiv față de animale, care sugerează idolatrizarea păgână post-mortem, dar conțin referiri și intenția ascunsă a lui Vineri, la hotărârea lui de a părăsi insula fără Robinson. "Andoar o să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
reprezinte suferința ce anticipa apoteoza, iar lupta spirituală prefigura victoria pe care ar fi repurtat-o inițiatul încununat, ca un simbol al triumfului Soarelui asupra tenebrelor. Al treilea grad de inițiere, al soldatului, recruta neofitul în oștirea sacră a zeului invincibil, pregătindu-l pentru lupta împotriva puterilor celui rău. Deși etapele inițierii mithraice ar fi avut o anumită potrivire cu cele corespunzătoare catehumenatului creștin, pentru Tertulian similitudinea dintre creștinism-mithraism era negativă. Apologetul considera această ultimă simbologie o imitare a religiei creștine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fi echivalent cu rămânerea pe loc. Năzuința formativă, nisus formativus, cu cele trei tipuri ale sale -, individualizant, tipizant și stihial 33 este cel de-al treilea și cel mai vizibil factor care determină fenomenul stilului. Aceasta este "apetitul formei, nevoia invincibilă de a întipări tuturor lucrurilor [...] forme articulate în duhul unei stăruitoare consecvențe" (Blaga, 1965:87). "Lucrurile" pot fi închipuite sau imaginate, dar pot fi și materiale o statuie, o compoziție muzicală, o organizație socială. Fenomenul stil e determinat așadar de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inspirator și organizator al vieții monahale în Apus, îl va actualiza, universaliza și permanentiza, ca pe un adevărat urmaș al Sfinților Apostoli. Owen Chadwick înregistrează două personalități care l-au dominat: Fericitul Augustin și Sfântul Ioan Cassian. Stăpânit de duhul invincibil al smereniei evanghelice, deci fără voia și intenția lui, Sfântul Cassian va fi implicat într-o polemică dogmatică, la care nu va replica absolut nimic, deși ea va continua ani la rând. Se vor amesteca alte personalități, ucenicii săi și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sensul de umbră a celui ce a fost odinioară, cât și într-un sens mai profund. Corul bătrânilor nu se înșală atunci când vorbește despre această ființă rătăcitoare ce nu a respectat interdicția de a pătrunde în pădurea rezervată doar femeilor invincibile „al căror nume nu-l rostește nimeni fără să tremure de groază” și pe lângă care Oedip trece mut, fără să le arunce o privire. Eumenidele, căci despre ele este vorba, făpturi ce nu pot fi nici privite, nici numite fără
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sirenă” ce-l va lua cu ea în adâncuri pe Rosmer, căci Brendel știe că vârtejul morii, râul și podețul sunt la fel de fascinante ca și marea. Fantoma invizibilă pândește și aici din umbră, atrăgând ființele vii pe meleagurile morții. Puterea invincibilă a morților - o putere ce subjugă și secătuiește viața celor ce trăiesc în casa lui Rosmer, casă tăcută, unde râsetele copiilor nu s-au auzit niciodată - e aceeași care domină și în spațiul fermei Alvig din Strigoii. Și aici s-
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cuceriri declanșat de organum-ul baconian al științei experimentale), devine realitate. Sistemul ia definitiv locul ceasornicului doar dacă nu mai este interpretat ca un mecanism cu virtuți explicative. Sistemul scrie o altă poveste a lumii decât cea în care eroul invincibil era știința. În metanarațiunea în care sistemul ordonează scrierea eroul este omul ca expresie unitară a condiției umane de a fi parte armonică (nu răzvrătită) a realului și a naturii umane însăși, ca distincție rațională și emoțională în ontologic; ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a dobândirii de către acesta a unei calificări profesionale și a formării unor trăsături volitive de caracter: inițiativă, tenacitate, hotătâre etc. Numai într-o singură situație dificultățile de acest gen pot provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți cercetători bariere, obstacole, sau piedici frustrante
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
volitive de caracter: inițiativă, tenacitate, hotătâre etc. Numai într-o singură situație dificultățile de acest gen pot provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți cercetători bariere, obstacole, sau piedici frustrante. Ne întrebăm, însă, în ce măsură putem adopta acest punct de vedere. Este suficient doar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
inițiativă, tenacitate, hotătâre etc. Numai într-o singură situație dificultățile de acest gen pot provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți cercetători bariere, obstacole, sau piedici frustrante. Ne întrebăm, însă, în ce măsură putem adopta acest punct de vedere. Este suficient doar ca blocarea / contrarierea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Este suficient doar ca blocarea / contrarierea să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri în calea spre satisfacerea unei trebuințe, sau realizarea unui scop, pentru ca să apară sentimentul de frustrație? Chiar și în cazul dificultăților invincibile, sau aproape invincibile, sentimentul de frustrație este determinat nu atât de intensitatea obstacolului (a dificultăților), cât mai ales de întregul complex de condiții obiective și subiective din care rezultă semnificația de a fi frustrat / privat, cum ar fi: modul de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca blocarea / contrarierea să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri în calea spre satisfacerea unei trebuințe, sau realizarea unui scop, pentru ca să apară sentimentul de frustrație? Chiar și în cazul dificultăților invincibile, sau aproape invincibile, sentimentul de frustrație este determinat nu atât de intensitatea obstacolului (a dificultăților), cât mai ales de întregul complex de condiții obiective și subiective din care rezultă semnificația de a fi frustrat / privat, cum ar fi: modul de percepere și interpretare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
probleme”, în care felul obișnuit de răspuns este înlocuit de noi răspunsuri, de natură creatoare, care sunt bine adaptate la cerințele problemei întâlnite. În schimb, dacă motivele sunt puternice și scopurile importante, sau dacă dificultățile vincibile sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci blocarea/contrarierea ivită ia aspectul unui conflict de nerezolvat, în cursul căruia energia depusă crește, emoțiile devin mai intense, iar activitatea este redirecționată. Așadar, nu este suficient să definim frustrația numai prin faptul blocării unei tendințe, dorințe, aspirații etc.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]