424 matches
-
evenimentele mari, n-a cântat desființarea iobăgiei. Dl Iacob Negruzzi (Amintiri din "Junimea") spune că pricina este aversiunea lui Alecsandri pentru lovitura de stat. Dar chiar această aversiune e caracteristică. Afară de asta, nici înainte de lovitură el n-are accente împotriva iobăgiei, ca, de pildă, Boliac. "principiilor". E drept că Alecsandri, cum am văzut și până aici, a tergiversat cu aceste principii, n-a fost conștient și cu hotărâre împotriva lor, ceea ce îl face să nu fie un adevărat junimist, dar Alecsandri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
socialistă multilateral dezvoltată"; din acest motiv, sublinia Ceaușescu, "munca politico-educativă în rândul maselor largi populare, ale tinerei generații" era extrem de importantă (Congresul al XI-lea...: 1975, 77). Pentru Vlad Georgescu, politica economică a PCR se înscria în tradiția istorică a iobăgiei promovate în Rusia țaristă și Europa de Est. Marx o numea "modelul prusac". În antiteză cu "modelul englez", sistemul economic est-european era bazat pe exploatarea țăranilor prin impunerea unor norme de muncă împovărătoare și îngrădirea "mobilității sociale" în regiunile rurale ca o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine Iancu de la munte Cu trei sute de răgute; Iancu merge fluierând Iar feciorii toți cântând. Merge Iancu la bătaie Cu răgutele pe vale; Iancule mpăratule, Iancule viteazule, Lasă-ți feciorii Încet Că le sar bumbii din piept
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de serviciu orientală, precară, subzistînd după secolul al XI-lea grație uzufructului pe care aristocrația în formare i-l oferea într-o manieră revocabilă. În plus, diferențierea este evidentă și în ceea ce privește statutul țăranului slav, aservit proprietății indivizibile comunitare, apoi unei iobăgii totalmente represive, pe cînd șerbul occidental "deși nu este liber, posedă pămînt".78 În sfîrșit, feudalitatea Vestului instituie un sistem de valori individualiste cu privire la codul onoarei cavalerești, prin care se valorizează nu numai rafinamentul moravurilor ci, în egală măsură, curajul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se instaurează cu întîrziere în Europa de Est și Centrală, adîncește și mai mult acestă împărțire a continentului pe direcția unei frontiere ce o reproducea aproape exact pe aceea mai recentă, ce separa lumea ex-comunistă de democrațiile occidentale. În intervalul secolelor XV-XVIII, iobăgia dispare pe spații largi în Europa de Vest, cel puțin în formele sale cele mai dure, în vreme ce în Europa de Est toc-mai se instalează, cu o intensitate fără asemănare. Deși absolutismul monarhic se instalează în același timp în ambele regiuni, el nu are nici
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
toc-mai se instalează, cu o intensitate fără asemănare. Deși absolutismul monarhic se instalează în același timp în ambele regiuni, el nu are nici aceeași față, nici aceeași semnificație. Absolutismul regal din Vest se poate interpreta ca "o compensație pentru dispariția iobăgiei" și acesta se dezvoltă într-un context din ce în ce mai urban, asupra căruia aparatul politic feudal a pierdut controlul și pe care îl va transfera de aici înainte unei monarhii centralizate. În schimb, absolutismul oriental se definește mai curînd ca "un sistem
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
va transfera de aici înainte unei monarhii centralizate. În schimb, absolutismul oriental se definește mai curînd ca "un sistem represiv al clasei feudale care la rîndul ei tocmai suprimase libertățile comunale tradiționale ale claselor sărace", un "instrument de consolidare a iobăgiei într-un context în care lipsea viața urbană, cît și orice formă de autonomie" ce urmărea să "implanteze" o lume nouă, prin superioritate și prin forță.80 Fenomenul acesta, ce reconsolidează divizarea Europei, poate fi mai bine înțeles privit în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
forță.80 Fenomenul acesta, ce reconsolidează divizarea Europei, poate fi mai bine înțeles privit în contextul crizei ce, în secolele XIV-XV, zdruncină economiile tuturor. Criza se intensifică în secolul al XVI-lea, antrenînd reacția seniorală a celei de-a doua iobăgii în Est iar, pe de altă parte, retragerea în absolutism în Vest. Acest ultim fapt determină în Europa Centrală și Orientală apariția unui pericol militar. Într-un astfel de caz, țările de aici ar fi trebuit să se apere cu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o dată cu botezul lui Jagellon dar, prin neoiobăgie și prin includerea sa în domeniul țarului, revine în atmosfera Estului. Acesta este parcursul fondator al celor trei Europe, marcat succesiv prin înaintarea și apoi reculul celei de Vest, prin supunerea tîrzie la iobăgie a Europei de Est și a celei Centrale, ca și prin îngrădirea și-așa slabelor premise de independență ale societății din zona orientală. Din această defazare va decurge procesul industrial al Europei de Vest și stagnarea rurală a ce-lorlalte două
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
circumscrise unui principiu de consimțire voluntară relativă, iar în Est în cel al supunerii față de autorități. Enigma Europei Centrale În contextul acestei topografii dualiste generate de divizarea Imperiului Roman, de schisma ortodoxă și catolică, și de cea de-a doua iobăgie, spațiul Europei Centrale se identifică cu greu. Pe deasupra, expansiunea turcă asupra unei părți a Europei îngreuiază și mai mult lucrurile. În primele trei sferturi ale secolului al XVII-lea, turcii au stăpînit Ungaria, ajungînd chiar pînă la Viena. Cu toate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ambiguității. În planul culturii intelectuale, al valorilor, al religiei, Europa Centrală este un fel de "Occident furat", după formula lui Milan Kundera.83 În schimb, în domeniul economic și social se caracterizează printr-o înapoiere ce poartă urmele adînci ale iobăgiei tardive, prin absența dinamicii capitaliste de anvergură și prin supremația statului asupra societății. Există și cîteva excepții notabile circumscrise zonelor urbane, însă foarte puțin în raport cu restul. Dacă lăsăm deoparte Cehoslovacia dinainte de 1938 și fracțiunea prusacă și saxonă a Germaniei, putem
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
adesea amestecîndu-se unele cu altele, de voie sau de nevoie. Constatarea naturii particulare a feudalității spaniole în-tărește acestă observație. În afara Catalaniei, Galiciei și nordu-lui Portugaliei, eliberate de timpuriu de sub dominația arabă, în Spania n-a prins rădăcini feudalitatea bazată pe iobăgie. În comparație cu modelul feudal ierarhizat ce prevala în alte părți ale Europei, societatea medievală spaniolă avea un caracter egalitar. Lunga aventură războinică a recuceririi explică acestă particularitate ce se regăsește într-o oarecare măsură și în alte spații ale luptei dintre
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Clausewitz care reorganizează armata de sus pînă jos, de Guillaume von Humboldt care inaugurează la Berlin prima universitate modernă. Toți acești oameni de excepție promovează o "revoluție de sus", după expresia lui Hardenberg. Dar ei o fac eliberînd țăranii de iobăgie, decretînd înrolarea cu adevărat universală, dînd orașelor consilieri municipali aleși, instaurînd în general un mod de guvernare descentralizat care contrastează cu rigiditatea modelului na-poleonian, făcînd armata prusacă să fie mai "democratică" decît revoluționara armată franceză. Efectele acestei refaceri vor fi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
importanța și rolul schimbului și a comerțului sau necesitatea creșterii avuției naționale fiind dezbătute în acestă operă. De asemenea, contribuții importante în gândirea economică au avut D. Fotino, I. Ionescu de la Brad și Golescu - Arapila care susțineau, mai întâi, desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor și apoi, dezvoltarea industrială și a economiei naționale în general. În interesul țărănimii asuprite de feudalism și-au impus ideile economice democratice și revoluționare personalități ca Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, Alecu Russo, ș.a.. Inițiatorul școlii
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în 1767, apoi în 1780, apelativul "cea Mare" pe care, diplomatic, l-a refuzat. Unii nobili erau nemulțumiți de politica economică a țarinei, întrucît privilegiile lor erau afectate. Încercase să îmbunătățească situația iobagilor, a renunțat, a generalizat și a întărit iobăgia. Între timp situația țăranilor se înrăutățise, ceea ce a dus la declanșarea răscoalei conduse de cazacul Emilian Pugaciov (1774-1775) care își revendica și dreptul de a urca pe tron. Răscoala a fost înăbușită, după încheierea războiului cu turcii, căpetenia ei a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Iorga. El susținea că feudalismul nu a fost un produs organic al societății românești, care era bazată pe răzeși, fiind adaptat sub influența dezbinătoare a Ungariei, Poloniei și Bizanțului. Nu fusese nimeni altul decît Mihai Viteazul cel care a introdus iobăgia în România, lucru care îl întrista pe Iorga. El vorbea cu dispreț despre toate procesele istorice din România de după 1800, deoarece era convins că influențele străine dăunaseră modelelor și proceselor organice. Iorga a condamnat "Regulamentul Organic" al lui Nicolae Pavlovici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românilor, atunci de ce a avut loc această migrație în masă într-o singură direcție, spre "Dacia Traiană"? Ce atracție reprezentau pentru ei aceste ținuturi încît au venit într-un număr atît de mare? Ele nu constituiau Pămîntul Făgăduinței, acolo așteptîndu-i iobăgia. Dacă românii au intrat în Transilvania numai în secolele al XII-lea și al XIII-lea ca păstori nomazi migratori, "cum poate fi explicat misterul", așa cum întreabă ironic arheologul român Vasile Pârvan, că "românii s-au întors în aceleași locuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul, libera concurență, economia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din primii doi termeni; d) insuficiența pământului așa-zisului mic proprietar țăran pentru munca și întreținerea familiei sale, fapt care-l silește să devină „vasal” al marii proprietăți. „Această întocmire am numit-o neoiobăgie, deoarece conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Teza ocultismului instituțiilor, ai cărei germeni îi întâlnim la Radu Rosetti, a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru munca și întreținerea familiei sale, fapt care-l silește să devină „vasal” al marii proprietăți. „Această întocmire am numit-o neoiobăgie, deoarece conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Teza ocultismului instituțiilor, ai cărei germeni îi întâlnim la Radu Rosetti, a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația paradoxală, ilicită a statutului țărănimii învoite, ce determină funcțiile statului democratic, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1600 semnificații naționaliste. Concesia pe planul unității politice este însă compensată pe planul unității spirituale. Adevărata moștenire lăsată posterității de Mihai Viteazul nu a fost nici politică, nici națională ori socială (faimoasa "legătură" a lui Mihai prin care a legiferat iobăgia în Transilvania probează că principele nu a fost interesat de emanciparea țărănimii românești), ci eclezială: "Favorizarea elementului romănesc s-a făcut în direcția culturală, în biserică. A scutit pe preoți de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de Târgoviște
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Roma săvârșită la 1700 este denunțată ca un act de pe urma căruia au profitat doar prelații care au încheiat tranzacția religioasă. "Unirea și privilegiile acordate conducerii bisericii urmăreau atragerea ei ca sprijin în menținerea mai departe a țărănimii în stare de iobăgie" (p. 108). Nimic despre rolul Bisericii Unite în emanciparea națiunii țărănești a românilor din servitudinea în care era ținută în regimul constituțional al Transilvaniei, nici despre rolul acesteia în cristalizarea conștiinței naționale la românii ardeleni. Singura ei contribuție ar fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre rolul Bisericii Unite în emanciparea națiunii țărănești a românilor din servitudinea în care era ținută în regimul constituțional al Transilvaniei, nici despre rolul acesteia în cristalizarea conștiinței naționale la românii ardeleni. Singura ei contribuție ar fi fost la prezervarea iobăgiei. Deprivată astfel de orice merit istoric și împovărată în schimb cu un trecut păcătos, închiderea Bisericii Unite apare ca un act pe deplin justificat. Pe măsură ce înaintăm înspre epoca modernă, rolul bisericii în istoria românilor scade considerabil. Până în secolul al XX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca evenimente de importanță marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]