1,040 matches
-
În gol și rușinați de atâta seden tarism - „generația de margine“, cum bine i-au zis sociologii. Timiditățile, ca și revoltele de fiecare zi și la tot pasul (am fost și am rămas un rouspéteur) erau explicabile Încă la nepotul iobagilor de pe moșia grofului cu pană la pălăria lui verde, despre care tot auzeam, ba l-am și văzut În copilăria mea petrecută la neamurile mamei din Ardeal; cum și la strănepotul dinspre tată al lui Pietraru, volintirul din 1821 al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
țel, El secolul de aur îl arată Și-n fruntea tuturora este el.“ („Fiul Patriei“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 402) „Părinți ai unor mândre generații Din viața de nădejde-acestei nații De voievozi, arcași, panduri, iobagi - Aceștia sunt urmașii voștri dragi! Ei vitejia voastră-o poartă-n flamuri Ca mărul roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul nostru vrea.“ („Aceștia sunt urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de factură bizantină, descoperit la Streza Cârțișoara să fi fost îngropat în jurul anului 1150, chiar de românii izgoniți de aici mai târziu. Elementul băștinaș românesc nu dispare însă de pe hotarele mânăstirii Cârța. Deși lângă mânăstire, în satul Cârța sunt colonizați iobagi sași, în partea din spre munte a hotarului continuă să existe așezări românești, care ne sunt cunoscute mai târziu sub denumirea de Streza și Oprea Cârțișoara, denumiri date după capii obștilor sătești. În anul 1322 aceste două sate apar sub
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
statului îi eliberează prima sa legitimație de identitate. Actul acesta e dovada că satul nostru a fost atestat documentar în 1473, adică acum 53o de ani, ceeace nu e la îndemâna multor așezări rurale de pe întreg întinsul patriei noastre. CAPITOLUL IV Iobagii Motto: Măria -ta! Suntem bătuți de nevoi, La noi în zadar ară plugul, Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belșugul. (Octavian Goga) Pentru a ne lămuri întru-câtva asupra stării populației satului nostru în evul mediu, vom
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
timpuri reflectă o apreciabilă diversitate a categoriilor sociale, principalul criteriu de diferențiere a acestora, constituindu-l relația individului cu pământul, baza vieții economice. Deosebim pentru perioada aceea două clase fundamentale - stăpânii de pământ (boierii) și țăranii dependenți (vecinii, rumânii sau iobagii). Mai existau: o categorie secundară - orășenii - și în sfărșit una reprezentând treapta cea mai de jos a condiției sociale - robii. Ei erau cu totul în puterea stăpânilor lor care puteau face cu dânșii orice voiau, fără să-i omoare însă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trecuți, este din 1355. Dela încheierea cuceririi teritoriilor intercarpatice de către regalitatea maghiară, situația feudalilor români de pe diferite trepte se înrăutățește progresiv. O minoritate se catolicizează și intră în rândurile feudalității maghiare, alții - cei mai mulți - decad chiar până la nivelul țărănimii dependente, devenind iobagi. Din a doua jumătate a secolului XIV-lea și în deosebi după 1400, adunările nobiliare se transformă în congregații ale stărilor privilegiate din Transilvania, preludiu la «Unio trium nationum» care consemnează excluderea românilor dintre categoriile dominante, dintre «națiunile» recunoscute oficial
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a secolului XIV-lea și în deosebi după 1400, adunările nobiliare se transformă în congregații ale stărilor privilegiate din Transilvania, preludiu la «Unio trium nationum» care consemnează excluderea românilor dintre categoriile dominante, dintre «națiunile» recunoscute oficial de regalitatea dela Buda. Iobagii, slugile aveau caracteristica de a depinde de un stăpân. Iobagul ascultă de stăpânul - domnul, boierul sau mânăstirea - pe moșia căreia trăiește. El este obligat să lucreze la ce-l va pune stăpânul, fără să aibe dreptul de a părăsi domeniul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nobiliare se transformă în congregații ale stărilor privilegiate din Transilvania, preludiu la «Unio trium nationum» care consemnează excluderea românilor dintre categoriile dominante, dintre «națiunile» recunoscute oficial de regalitatea dela Buda. Iobagii, slugile aveau caracteristica de a depinde de un stăpân. Iobagul ascultă de stăpânul - domnul, boierul sau mânăstirea - pe moșia căreia trăiește. El este obligat să lucreze la ce-l va pune stăpânul, fără să aibe dreptul de a părăsi domeniul, aceasta e obligația lui de căpetenie, să-i dea apoi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
când se răscumpără cu bani, faptul e considerat ca o pomană a stăpânului, ca un act de milă sau de iertare din partea acestuia. Situația de om neliber, de om cu stăpân, se transmite și asupra urmașilor în linie bărbătească a iobagului. Și copiii săi și nepoții și strănepoții, într-un cuvânt toți descendenții săi sunt de asemenea iobagi. Femeia însă, nu împărtășește soarta bărbatului, ea nu este iobagă, și tot așa și fetele. Dacă e să comparăm situația iobagului transilvan cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
milă sau de iertare din partea acestuia. Situația de om neliber, de om cu stăpân, se transmite și asupra urmașilor în linie bărbătească a iobagului. Și copiii săi și nepoții și strănepoții, într-un cuvânt toți descendenții săi sunt de asemenea iobagi. Femeia însă, nu împărtășește soarta bărbatului, ea nu este iobagă, și tot așa și fetele. Dacă e să comparăm situația iobagului transilvan cu cea a vecinilor sau rumânilor din Țara Românească, cu toate că situația acestora din urmă nu era deloc roză
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bărbătească a iobagului. Și copiii săi și nepoții și strănepoții, într-un cuvânt toți descendenții săi sunt de asemenea iobagi. Femeia însă, nu împărtășește soarta bărbatului, ea nu este iobagă, și tot așa și fetele. Dacă e să comparăm situația iobagului transilvan cu cea a vecinilor sau rumânilor din Țara Românească, cu toate că situația acestora din urmă nu era deloc roză, în Transilvania exploatarea feudală era mult mai accentuată. Dacă în Țara Românească, țăranul dependent lucra mai mult sau mai puțin în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aici în Ardeal, unde robota era legiferată, prevedea circa 52 de zile pe an pentru fiecare membru de familie, parte bărbătească, bun de muncă. De aceea aci se manifestă fățiș repetate mișcări, culminând cu răscoalele țărănești din 1437 și 1514. Iobagii, în primul rând cei români, alături de ei uneori și cei unguri se răzvrătesc de mai multe ori împotriva clerului feudal catolic (pe domeniile mânăstirilor Cârța în 1322, în sudul Transilvaniei unde în 1382 -1383 satele românești se ridică împotriva patriciatului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și munții protectori au avut permanent conștiința că ei trăiesc într-o țară aparte, mică, dar cu rosturile ei deosebite. Pentru românii din țara Oltului, Ardealul era considerat o altă țară, cu viața ei specială. Până și pela 1820, când iobagii români din Drăguș declară între altele, și aceste cuvinte caracteristice concepției lor asupara împărțirii administrative a Transilvaniei :«Aici în sat nu poate omul nici cu vitele, nici cu palmele câștiga, nici-un ban, fără de a se duce în Ardeal ori cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
determinată de faptul că străinul aciuat aci între români, găsea tot felul de pretexte pentru a-i nedreptăți și ai chinui, ceea ce aducea inevitabil răzbunarea cumplită a acestuia. Ca administrația să fie sigură că nimic nu scapă nedijmuit din ceea ce iobagul, mai ales român, prin legi nedrepte era obligat să dea stăpânilor, a fost introdusă metoda conscripțiilor periodice, un fel de recensăminte ale forței de muncă și ale tuturor resurselor pământului, din care nobilul, fiscul, armata, mânăstirea, etc., considerau că trebuia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1760 1762, 1805, 1820. Conscripția cea mai completă, cunoscută, în care găsim date interesante despre starea satului nostru Cârțișoara e cea de acum aproape trei sute de ani, mai precis din 1721-22. Cifrele consemnate în aceste conscripții sunt totuși destul de relative, iobagii dispărând dela domiciliu atunci când venea conscriptorul să l ia în evidență, așa după cum câteva secole mai târziu, în perioada de avânt a construcției societății comuniste, urmașii acelor iobagi se vor ascunde atunci când îi apăreau în curte așa zișii activiști de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
precis din 1721-22. Cifrele consemnate în aceste conscripții sunt totuși destul de relative, iobagii dispărând dela domiciliu atunci când venea conscriptorul să l ia în evidență, așa după cum câteva secole mai târziu, în perioada de avânt a construcției societății comuniste, urmașii acelor iobagi se vor ascunde atunci când îi apăreau în curte așa zișii activiști de partid ca să-i convingă să cedeze pământul faimoaselor întovărășiri agricole sau gospodăriilor agricole colective în anii 1950-1960, încercând a se sustrage, fără succes, dela luarea în evidență, implicit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sunt astăzi folositoare, din ele căpătând multe informații despre starea moșilor și strămoșilor noștri de-a lungul secolelor. Aflăm astfel că în 1721 în districtul Făgăraș existau 174 preoți români, 646 boieri, 66 văduve ale boierilor, 52 zileri boierești, 1906 iobagi, 206 văduve ale iobagilor, 370 zileri, 114 scutiți de dare, 53 vagabonzi, 22 fugiți în timpul conscripției. Cifrele erau mult sub cele reale, pe motiv că mulți iobagi nu erau luați în evidență, iar cei ce răspundeau chestionarelor conscriptorilor, diminuau aceste
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ele căpătând multe informații despre starea moșilor și strămoșilor noștri de-a lungul secolelor. Aflăm astfel că în 1721 în districtul Făgăraș existau 174 preoți români, 646 boieri, 66 văduve ale boierilor, 52 zileri boierești, 1906 iobagi, 206 văduve ale iobagilor, 370 zileri, 114 scutiți de dare, 53 vagabonzi, 22 fugiți în timpul conscripției. Cifrele erau mult sub cele reale, pe motiv că mulți iobagi nu erau luați în evidență, iar cei ce răspundeau chestionarelor conscriptorilor, diminuau aceste cifre. Avem și conscripții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
174 preoți români, 646 boieri, 66 văduve ale boierilor, 52 zileri boierești, 1906 iobagi, 206 văduve ale iobagilor, 370 zileri, 114 scutiți de dare, 53 vagabonzi, 22 fugiți în timpul conscripției. Cifrele erau mult sub cele reale, pe motiv că mulți iobagi nu erau luați în evidență, iar cei ce răspundeau chestionarelor conscriptorilor, diminuau aceste cifre. Avem și conscripții oficiale întocmite de români, din ordinul celor doi episcopi uniți Inochentie Micu Klein și Petru Paul Aron, în 1733, cu scopul de a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numărul românilor de aici scade în decurs de numai 17 ani la 19710, ceea ce e total neverosimil. Aceste anormale schimbări din timp în timp, uneori chiar dela un an la altul, istoricii le explică a fi urmarea exploatării nemiloase a iobagilor din partea proprietarilor donatari și anume 1. Fiscul, 2. Nobilii care țineau zălog moșiile fiscale, 3. Sașii arendași a vreo 36 sate întregi și părți din ele pe 99 de ani (dela 1765), la care se mai adăugau rechizițiile și întreținerea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai adăugau rechizițiile și întreținerea armatei austriace, care se așezase pe capul nefericiților români, mai ales în vremea ocupării Olteniei 1718 - 1739, armată ai cărei militari se comportau ca niște lăcuste ce distrug totul în calea lor. De-alungul vremurilor situația iobagilor s-a agravat veac după veac. Slujbele și podvezile au crescut astfel încât oamenilor nu le mai era posibil a le suporta, singura lor cale de a mai scăpa de ele fiind fuga sau emigrarea în alte ținuturi, sau în Țara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau emigrarea în alte ținuturi, sau în Țara Românească. Iată care era obiceiul prestațiilor satelor din această parte a țării către administrația cetății Făgărașului în secolul XVI-lea : La Crăciun sau la Rusalii satele dădeau jumătate din suma globală. Fiecare iobag da 1 fl. după 4 vite. (prețul unui cal la vreme aceea era de 3 fl.), 75 denari după 3 vite (1fl. era egal cu 100 denari), 50 denari după 2 vite, 25 denari după o vită. Cine are 20
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dă câte 26 oca (ocaua era echivalentul a 1,250 kilograme) de unt și 2 câble de ghindă când se face (câbla reprezenta producția depe suprafața corespunzătoare producției a șase clăi de secară). Toamna, se scoate de la fiecare casă de iobag : 1 câblă de grâu, 1 câblă de ovăz, 5 câpâțâni de varză și 12 păstrăvi. Dela fiecare sat se aduce: 1 chioc de rășină, în post câte un blid de pește și iarna câte o căprioară sau 16 găini. Dacă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
5 câpâțâni de varză și 12 păstrăvi. Dela fiecare sat se aduce: 1 chioc de rășină, în post câte un blid de pește și iarna câte o căprioară sau 16 găini. Dacă acestea din urmă nu vrea să le dea, iobagul plătește 1 fl. birșag (amendă). Vinderea cailor sau a altor vite, berbecilor și mierei se face numai cu aprobarea dregătorului curții. Dacă cineva prinde vreun cerb și nu-l aduce cetății, ci-l vinde sau îl ascunde, birșag 1 fl
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și mierei se face numai cu aprobarea dregătorului curții. Dacă cineva prinde vreun cerb și nu-l aduce cetății, ci-l vinde sau îl ascunde, birșag 1 fl. Celui ce-l aduce i se dă 20-25 denari pentru băutură. Fiecare iobag trebuie să aducă cetății câte un car cu lemne la Sfântul Mihai sau la Crăciun, să facă 3 zile la secerișul grâului sau ovăzului, 2 zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit unde zice dregătorul curții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]