557 matches
-
de mici. 4.5. Hristu, ucis pe front, În Rusia, la 31 de ani, În 1941, n-a lăsat urmași. 4.6. Tudora (Ora), căsătorită cu Dina Piștalu (Caraolan), i-a născut pe Lenuța, Gheorghe (profesor de sport) și Panait (Iota). 4.7. Coli Carastere locuiește În Constanța cu fiii săi Naci și Hristu. 5. Moșul GHEORGHE, căsătorit cu MARIA DICEA, a avut un fiu, STERE, și o fiică, LENA (ELENA). Stere a răposat În 1938, la vârsta de 21 de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
așez masa. Când totul a fost pregătit, eram și eu gata... După ce ne-am ospătat, bătrânul m-a făcut atent: Și acum, știi zicala... Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Să nu te abați cu o iotă de la spiritul zicalei. Așa voi face, mai ales că lichiorul sfinției tale îmi face semne îmbietoare către culcuș... Somn ușor, fiule! Cred că am să dorm ca un copil după baie. Nu mă îndoiesc. Profitând de căldura tomnatecă, am luat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ei, se fac războaie. Femeia, asta-i discordia lumii. Moș Costache se plimbă sumbru și cocoșat prin odaie, sugând cu îndărătnicie un muc de țigară și privind, din când în când, cu neîncredere și dispreț pe Stănică. Nu credea o iotă din ce-i spunea. - Ce-aveți cu băiatul ăsta, zise el în sfârșit, de nu-l lăsațiîn pace? Nu v-a făcut nimic! Nu trebuie să-i spuneți vorbe grele nici lui, nici Otiliei. Copii orfani! Păcat! Stănică prinsese această
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
crima de lezmaiestate. Totodată eliberă o diplomă în care încredința în gura mare cu blăstemele cele mai îngrozitoare și sub cele mai cumplite jurăminte cumcă nu are de loc intenția de-a lăsa să se adaoge la crez măcar o iotă sau cîtu-i negru sub unghie; nu e vorba decât de recunoașterea celor trei puncte: primatul, apelația, comemorarea și acestea chiar numai pentru subrepțiunea pe furiș a păcii publice. Parte mare a clerului aprobă numaidecât cererea împăratului și, fiindcă puțini preoți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
departe de-a fi atât de favorabil împărăției bizantine precum era Grigorie X odinioară. Totodată el se jura pe nu știu ce că nu se va abate de la credință nici c-un fir de păr și că tot atât de puțin va adaoge o iotă sau o commă la crez; mai bine va risca un război nu numai cu italienii, ci cu oricare popor care ar pofti să-l siluiască. Deci față cu cererile papei va fi mlădios și condesscent, solilor le va răspunde și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rezistență se poate păstra contra momirei de-a nu urmări esploziunea recunoașterei sale ca scop, ci de-a [o] considera numai ca pe un rezultat neapărat al acomplisementelor sale, pentru care însă nu se cuvine a se sacrifica neci o iotă din arte. Însă ca cea mai mare depravațiune a acelui instinct, foarte just în originea [sa], a artistului dramatic, de-a câștiga adică de la prezent deplina satisfacțiune a recunoașterei, apare acea cochetare pentru favoarea publică care tinde a-și înlocui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care țin, fiecare, lipit la piept, albumul mare și alb, având pe copertă chipul Regelui la 20 de ani, ireal de frumos. Cuprind cu privirea, dintr-un colț al foaierului, întreaga scenă și îmi dau seama că nu înțeleg o iotă din "spectacolul istoriei". Cum sună vorba aia? "E o poveste spusă de un idiot, alcătuită din vorbe și din zbucium și neînsemnînd nimic." Un domn în vârstă se apropie de mine. Îmi întinde, cu o mână tre-murîndă, un bilețel pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cocoșatu". Synchronizität. 28 mai Singura iubire în care nu aștepți nimic ― nici certitudinea sentimentului împărtășit, nici ecoul gesturilor tale în celălalt, nici un cuvânt de mărturisire sau încurajare și în care lipsa răspunsului, nerecunoștința și vexațiunea chiar, nu micșorează cu o iotă iubirea ta pentru celălalt ― este iubirea pentru copilul tău. Ești gata să accepți că ai ceva de ispășit și că iubirea ta atotîndurătoare este vaga compensație a vinei de a-ți fi adus copilul pe lume fără o consultare prealabilă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Chosica se desfășura lin. În sfîrșit, Într-o bună zi ieșiră la plimbare și ajunseră În fața porții vopsite În verde a colegiului Belen. O măicuță Îi primi vorbindu-le franțuzește, dar trecu Îndată la spaniolă văzînd că nu Înțelegeau nici o iotă. Vilma Îi Întinse cartea de vizită de curtoazie. Măicuța Își aruncă ochii pe ea și le făcu Îndată semn să intre, era Încîntată să primească oaspeți, să le arate cît de frumoasă era școala. Îi plimbă peste tot și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
texte erau În engleză și, cînd el citea cu glas tare, ca să le traducă după aceea În spaniolă, ei Îl priveau cu neîncredere, parcă puțin speriați și rușinați, luînd atitudini aproape copilărești, iar despre greci și romani nu Înțelegeau o iotă. Nu mai era ca Înainte. Nilda Își rodea unghiile cînd el vorbea despre civilizația triburilor mochicas și chimú. Și acum Îl luau să mănînce cu cei mari, de fapt li-l răpeau pe Julius. Imelda ar fi putut face ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
gravură unchiului și mătușii Lastarria, ia să vedem dacă nu pleacă și ei cumva. Dar tocmai În clipa aceea se apropie de ei părintele Brown și Începură să vorbească În engleză spre disperarea lui Juan Lastarria, care nu Înțelegea o iotă. În schimb, Susana Își mai amintea ceva din anii de școală și se amestecă Îndată În vorbă, bineînțeles călcînd În străchini. „Tradu-mi și mie, tradu-mi și mie“, Îi cerea nervos bărbatul ei, umflîndu-și pieptul. Amîndoi voiau să stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
foarte lungă Într-o germană perfectă, dar nu putu s-o termine fiindcă un mușchi de la umăr i se Încorda și-l sili să Închidă ochiul stîng, cînd Își dădu seama că pe fața lui Susan, care nu Înțelegea o iotă, se citea totuși o oarecare nemulțumire, căci Își Închipuia că Ernesto Pedro, folosindu-se de un text literar, Încerca să rezume soarta femeilor care se mărită cu bărbați ca Juan Lucas. Îi veni un chef grozav să-l Înțepe, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mult. — Unde erai pe douăzeci și șapte septembrie una mie nouă sute treizeci și șapte? Îl Întrebă Susan, cu un glas foarte ciudat și fără să rîdă, de teamă să n-o podidească plînsuL — Susan, iartă-mă, dar nu pricep o iotă. — Cine s-a apropiat de tine și cine stătea pe marginea micii lagune pe douăzeci și șapte septembrie o mie nouă sute treizeci și șapte? Nu pricep nimic, Susan; dar spune-mi, darling de Neanderthal e suedeza? — Eu aș spune mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
condițiile dumitale? Îl Întrebă, amintindu-și de Țanțoșa și apropiindu-și paharul de nas mai mult decît de gură, doar-doar mirosul de lămîie și de gin reușea să exorcizeze realitatea urît mirositoare reprezentată de Abraham. Dar Abraham nu Înțelese o iotă. „Condiții? Ce condiții?“, părea că Întreabă zîmbind cu ochii lui respingători. Singura condiție pe care o punea era fericirea, bucuria de a fi În slujba lui don Juan. — Eu cred, doamnă... — Totul s-a aranjat, draga mea, interveni Juan Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai stîrnească un scandal la fel ca atunci, mai ales dacă Vlăjganul rămînea acolo, În capătul celălalt al barului În formă de U, chiar În fața lor și hohotind mereu, Și mai era și problema limbii, pe deasupra; Lester nu Înțelegea o iotă din ce se vorbea acolo, ar fi putut crede că petrecărețul Își bătea joc de el, cine știe, după toate cîte-i spusese... Totuși băutura nu reușea să-l Înfierbînte pe musafirul nord-american, mai curînd Îl Întrista, vorbea din ce În ce mai puțin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
față, cu amândouă mâinile, ca pe un prunc. Râdea când râdea ea și era gata să plângă drept răspuns la lacrimile ei. Nu spunea nimic, dar asculta încordat gânguritul ei întretăiat, exaltat și incoerent, din care nu înțelegea probabil nici o iotă, dar zâmbea blând și, de îndată ce i se părea că ea începe din nou să se întristeze sau să plângă, se apuca iarăși s-o mângâie pe creștet și să-și poarte cu gingășie palmele pe obrajii ei, potolind-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
părul. — Arăți minunat, spuse Kay. Vino aici și stai jos. Își petrecu brațul În jurul taliei lui Helen, și se așezară. Binkie și Mickey se aplecaseră să mai facă un rînd de cocktailuri. Încă discutau despre armele secrete. — Nu cred o iotă, zicea Binkie. Raze invizibile...? — Ești bine, scumpo? murmura Kay, atingînd cu buzele obrajii lui Helen. Ai avut o zi tîmpită? — Nu prea, zise Helen. Dar a ta cum a fost? Ce-ai făcut? — Mai nimic. M-am gîndit la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
plînge că tu te afli Încă În Întuneric. Duncan dădu din cap aprobator; Îi plăcea vocea liniștitoare a domnului Mundy, și cuvintele ciudate pe care le folosea: să-ți ridice, Povara, Greșeala, băiete; dar, În adîncul inimii nu credea o iotă. Își dorea ca Alec să fie acolo unde Îl descria domnul Mundy - Încerca să și-l imagineze Înconjurat de soare și flori și zîmbitor... Dar Alec nu fusese niciodată așa; spunea că era banal să stai prin parcuri și grădini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Mandarin Oriental. Sau am putea Încerca la Searcy’s. Parcă ar fi apăsat cineva pe butonul „Play“, așa Îi turuie gura. O ține tot pe-a ei, În timp ce eu o privesc năucită, iar Dan dă din umeri. Nu pricep o iotă din ce vorbește. Nu credeam că eu și Dan vom fi genul de persoane care s-ar duce la Claridges. Eu mă gîndeam mai degrabă la o nuntă discretă undeva, la un oficiu de stare civilă, urmată de o recepție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de fiecare zi. — Tu asta faci? — Să mă bucur de fiecare zi? Încerc. Hei, ai grijă, Amy! Ai pățit ceva? Amy a coborît din cărucior și se tîrăște prin cafenea, gîngurindu-le ceva tuturor celor prezenți, deși nimeni nu Înțelege o iotă. Se Împiedică de piciorul unei mese și cade În timp ce maică-sa se repede să o ridice. CÎnd fetița se calmează, Împăcată cu o ceașcă de ciocolată caldă, Lisa Își cere scuze pentru Întrerupere, iar eu dau din umeri că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Crăciun și chestii din astea. Confratele Blades e totuși prezent și amândoi ne facem muci. Tresă mă sprijin de el pentru imnul Angliei. O tot behăie cu Bunty, ceva despre o ceartă și despre maică-sa, dar nu-nțeleg o iotă din ce spune. Mă car de lângă el și mă Împleticesc afară În frig. Gerul mă revigorează umpic și iau un taxi de la un tip din Lojă și mă duc Înspre casă. Intru și mai trag pe nas niște cocaină, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ai umblat degeaba prin școli. Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbești și dacă nu ne-ar aștepta afară caii, eu și tovarășii mei am tot sta să te-ascultăm, măcar că, pe întinse porțiuni, n-am priceput o iotă. însă în împrejurări ca acestea, vorbele trebuie cumpănite prin fapte. Dacă e să-l ajutăm pe jupânul Macek, pe care eu îl cunosc de mic copil, că aici, unde vezi că stăm acum, m-a înțărcat tata, fie-i stepa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sistem, textele sunt transformate în mărfuri într-o clipită. Exemplul perfect este romanul Versetele satanice. În lumea arabă, o lume cu adevărat religioasă (în sensul vechi al cuvântului), care, după cum spuneam, se întemeiază și ea pe limbă și unde orice iotă poate răsturna lumea, volumul are o semnificație politico-religioasă. În lumea occidentală, care este o societate prin excelență economică, unde limba are o valoare eminamente comercială, acest element „scandalos“ a fost transformat într-o banală marfă cu o anumită conotație estetică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
ar fi mai bine să tacă, pe urmă, în parcare, cu mâna pe mânerul portierei, a trecut peste propria ei afectare și a început să vorbească despre Carmina, Larisa, despre o anume datorie, nu-și alungase stânjeneala, nu credea o iotă din ce spunea. Ce jenant, venise fără să-și fi pregătit discursul, crezuse că se va orienta la fața locului, că va reuși să intre în rol, nu încerca să depășească emoția provocată de privirea lui tensionată, plină de imputări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
le suport toate aberațiile, să-i ascult cum îmi explică importanța cântecelor populare pentru societate și pentru mișcarea radicală... M-am dus acasă și m-am apucat să-l citesc. Mi-am dat toată silința, dar n-am înțeles o iotă. A fost chiar mai rău decât subjonctivul. Am renunțat după trei pagini. M-am prezentat la următoarea întrunire și le-am spus, ca un copil cuminte, că am citit, dar n-am înțeles nimic. Din clipa aceea m-au tratat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]