661 matches
-
refuzaseră romanul în manuscris, după luni de zile în care am comunicat orwellian cu bossul cel mare, prin vreo duzină de secretare care se schimbau mereu.) După primul somn de noapte, veneau orele destul de fertile ca să nu simt totdeauna nevoia irepresibilă de sex și mai ales senine la gândul că, dacă trecusem de pragul orei douășpe noaptea, lăsasem în urmă ziua rea. Pe patul din camera de lucru, perna-pui, desfățată parcă, rămâne cu o adâncitură și când nu stă acolo capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
măcar că a născut trei copii. Ce ar fi pe cale s-o salveze cât de cât, înmuindu-i trufia, e că fiecare copil l-a făcut cu alt bărbat. Primii doi s-au dus mâncând, ori, mânați, desigur, de același instinct irepresibil, care i-a îndreptat spre ea la un moment dat: un fel de spaimă de moarte, Rafaele, care te face să fugi de viață. Ce o fi simțit Mirela pentru ei vreodată a alunecat pe nesimțite în milă; amintirea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ameliorat organic și fiziologic minus unele semne îngrijorătoare de neoplasm pulmonar evolutiv polițistul a dezvoltat un sindrom hebefrenic atipic, sub forma dominantă a unui delir intens, nesistematizat, de imaginație. Cu o tentă cronicizantă, declarat religioasă. Astfel, în conversații, subiectul divaghează irepresibil, aproape de fiecare dată, de la filonul principal, către un registru palimpsest, prolix, bombastic-halucinatoriu, ce include inevitabil Sfârșitul lumii, pe Călăreții Apocalipsului, îngeri, demoni, Sfântul Graal sau diverse arme, înzestrate cu proprietăți și cu însușiri magice. Un ghiveci! Drept urmare, am propus punerea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nimic nou sub soare ! știm această meteahnă a noastră de la atotvăzătorul Caragiale. Ceea ce mă intrigă nu este însă faptul că a observat și el acest lucru - cum ar fi putut să-i scape ? -, ci că și atunci exista această tentație irepresibilă de a începe totul de la „pașopt”. Înseamnă că este ceva mai profund în mentalitatea noastră, ceva de „lungă durată”. Dar cum de se mai păstrează totuși și acum, după atîtea preschimbări fundamentale ale societății, care să fie explicația acestui fenomen
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
reacția de apărare, muzica aceea de o sută de ori mai profundă decât de obicei. Foamea de muzică devenea cumplită, ajunsese să obsedeze în asemenea măsură mintea oamenilor, încît, într-un moment de nebunie colectivă, ei se hotărâră, din dorința irepresibilă de a se dizolva în armonie, să-l extermine cu ajutorul rachetelor termonucleare, în momentul când degetul omului în uniformă se apropie de butonul de declanșare al celor câteva mii de lovituri nucleare, muzica țâșni din toate aparatele de recepție ca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
astfel de atitudine mărturisește neputința de a rezista unor impulsuri exterioare... Un gen de fragilitate... S-a depărtat. Și știe că nu mai vorbește despre șeful conservatorilor democrați, ci despre nemulțumirile pe care singur și le-a adus toată viața ; irepresibila lui sinceritate este chiar gata să-l împingă a recunoaște în public că lui, în primul rând, îi aparțin aceste supărătoare defecte. Așa ceva însă Sophie nu agreează, bunul ei simț se ferește instinctiv de acest suspect amestec de umilință și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-se pe discreția unei donna angelicata, intruvabilă în realitate ! Bieții sigisbei ce n-au decât experiența alcovului, unde amanții nu se îndură în genere să vorbească decât despre ei înșiși ! Cum să-și imagineze atunci că donna angelicata, dintr-un irepresibil instinct, îi va aduce (de obicei, înjumătățită sau modificată cu abilitate) domnului și stăpânului ei orice veste ce a răzbătut până la ea din lumea largă ? Ce femeie este aceea care nu a reușit, prin ciripitul ei inofensiv, să modifice, cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în spatele acestei sintaxe căznite, Profesorul Mironescu se simte un copil nerăbdător, tentat să sfâșie ambala jul cartonului de cofeturi, ca să vadă ce este ascuns înăuntru. Un demon al curiozității, țâșnit ca un djin din fumul închis într-o sticlă. O irepresibilă curiozitate, țâșnită dintr-un sentiment neclar și necercetat. Surâzând, Profesorul își oferă discipolului chipul impenetrabil, încă destins. Mulțumit încă. Dar, chiar în această clipă, Yvonne lasă în părăsire creionul mecanic și, cu o incredibilă iuțeală, înșfacă un plic nedesfăcut din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acea lume străină de după război, dominată de o Rusie ajunsă stăpână la gurile Dunării, la Marea Neagră ! Atotputernică ! Profesorul își aude glasul vibrând de o emoție care îl rușinează. Și jena că își profanează gândurile, făcând demagogie de salon ! Și o irepresibilă dorință de a vorbi înainte, antrenat de acel sentiment necercetat și neplăcut ! Ca un pui de vulpe ascuns în sân, dincolo de cămașa cu guler tare... Dar bine, sunt convins că îmi vei răspunde, en ce qui concerne la politique, nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și femei alergau spre depozitul de lemne, unde (acum abia am înțeles clar !) căzuse bomba. Curțile erau pustii. Am luat-o în urma lor, cu capul gol, cum pornisem, nemaipăsându-mi de cum arăt, șchiopătând parcă din ce în ce mai tare, dar purtat de această irepresibilă chemare, ce nu e nici curiozitate, nici milă : înspăimântătoarea fascinație a catastrofei ce te atrage, precum abisul. Multă vreme nu am văzut mare lucru, oameni îngrămădiți ascunzând trista priveliște. Tout à coup, j’ai demeuré pétrifié, înțelegând pericolul la care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aceste subiecte "frivole": corpul, simțurile, cochetăria, estetica, societățile secrete, emoțiile, non-raționalul... pe care ulterior alții au început să le "recupereze". Eterna problemă a "descoperitorilor" curajoși și a cercetătorilor instituiți. Prin intermediul decanului, eram în dialog cu Simmel însuși. Am aflat sensul irepresibilului caracter relativ al adevăratei gândiri. Pornind tocmai de la o asemenea apetență pentru demersul în largul mării am căpătat convingerea că trebuie să mergi până la capăt cu sentimentul de curățenie intelectuală. Cum o spune Platon, despre gândire, să urmezi "o conversație
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
se face prin schimbarea sângelui (adoptio in fratrem). Comuniune de suflet, în acest caz. Unde, grație simbolului, corpul în întregul lui, sensibilul este recunoscut. Care este, într-un fel, sacralizat. Sângele locaș al vieții este un mod de a celebra irepresibila vitalitate a lumii 93. Într-adevăr, există într-o astfel de homoso-cialitate fraternă ceva foarte natural, animal, și chiar păgân. O sensibilitate ecologică, care, asemenea unui fir roșu, străbate viața societăților. Și care în anumite momente este recunoscută ca atare
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
iartă-i poetului /involuntara-i neascultare / de-a se fi născut în Basarabia / și nu la București - coroborat cu emoția trăirii, în ansamblu, dar determinată și de manifestări izolate ale firii, spre exemplu, în fața zăpezii, care-i stârnește impulsul aproape irepresibil de a se șterge pe picioare la ieșirea din casă, pentru a nu o macula: Prima ninsoare - imaculată / ... imacu - albă (lată)! - și /gândul ușor hazliu că /înainte de a ieși în curte / se cade / să-ți ștergi picioarele de / preșul din
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Tot de la început, invocându-l pe Kafka în titlu, poetul pare a pune sub semnul hazardului atât procesul de creație, cât și viața, în general. Scrise în vers liber, prin enjambament, poemele din volum trădează, la nivelul conținutului, o tristețe irepresibilă a poetului determinată, în primul rând, de viețuirea într-o lume antinomică - la care face referire încă din cuvintele de la începutul cărții - ale cărei fațete sunt realul și visul: poemele din cărțile mele pot fi citite ca impresii ale navetei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ci al tuturor celor care au sentimentul că visurile le-au fost ucise de o democratură cu doctrină conjuncturală, încât Pentru lipitorile tinerei democrații, / sângele nu este nici de stângă nici de dreapta, ceea ce face ca sarcasmul poetului să fie irepresibil. Solitar în lupta cu morile de vânt, dezabuzat de viață, până și reperele pe care le-a avut îi par potrivnice, câtă vreme Păsările pe care le întâlnesc sunt mereu migratoare, / femeia pe care o iubesc râde în brațe străine
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în paradigma postmodernistă în care se înscrie, abolește granițele dintre genurile și speciile literare tradiționale, fiind alcătuită din inedite poeme în proză, adesea rimată și ritmată, cu aport masiv al ludicului, dar, în același timp, infuzate / invadate de un lirism irepresibil, indus de realitatea din care, în ciuda lucidității cu care o contemplă, sau poate tocmai de aceea, poetul vrea să evadeze, iar evadarea nu se poate face, desigur, oricum. Privind, deci, apolinic, în ciuda amestecului de trăiri contradictorii care îl cutreieră - resemnare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
călăuziți de miracole, de întâmplări și de fulger, universul acesta amintind de imaginile selenare din Sărmanul Dionis al lui Eminescu. După cum am mai arătat și cu privire la alte cărți ale lui Emilian Marcu, influența barocului este sesizabilă și aici, în manifestarea irepresibilei apetențe a poetului pentru frumos, pentru luxuriant, pentru decorația abundentă, pentru armonie etc., ale căror semne le caută în orice respirare a celor făcute și a celor ce ar putea fi, pentru că, în poezia lui, chiar și umbrele încețoșate se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de vise din noianul de forme - imagini sau doar păreri, senzații - în care se materializează cotidianul, constituie profilul existenței pe care Victoria Milescu, pe de o parte, o contemplă, iar pe de altă parte, și o asumă, trădând o dorință irepresibilă (exprimată gerunzial: aplaudând viața) de a tezauriza totul, în gând și în cuvântul liric, într-o cursă nestăvilită, prin spațiul citadin al celui numit demult și amintit acum nostalgic-ironic Micul Paris, fundalul (vizibil ori doar presupus), în primul rând, al
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întoarcere spre aceasta, având drept explicație, de asemenea, și teama de singurătate: Singurătatea vine ca un dinte de lapte. Pentru a-i struni înaintarea (ori, mai degrabă, pentru a se opune trecerii în uitare a clipelor de viață plină), oricum irepresibilă, mama, tata etc., icoane din trecut, apar, fixate în amintire, cu gesturile lor obișnuite. Paseismul este, prin urmare, una dintre trăsăturile poemelor lui Liviu Ioan Stoiciu, exprimat prin privirea mereu întoarsă spre trăiri gravate în conștiință, dar copleșind, în același
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
riile Humanitas din Timișoara, Sibiu, București, la întâlnirea cu liceenii din cadrul programului „Mind the Book“, la librăria Cărturești, cu studenții bucureșteni de la Filologie, Relații Internaționale și Istorie, cu profesorii și doctoranzii de la filologia craioveană ș.a., scepticismul meu s-a dezumflat irepresibil în fața amfiteatrelor pline cu tineri binevoitori, sănătoși, ambițioși, motivați. Adică hăt departe de prejudecățile mele, care-i vedeau exclusiv ca narcomani, misologi, imorali și orfani sufletește. Ajuns la întâlnirile cu ei resemnat, acrit și acuzator, am avut copleșitoarea surpriză să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ierarhia socio literară, cernerea neghinei, alchimia mizeriei. Separarea adevăratelor valori poetice de sufocarea lor în inflația fluvială a dejec țiilor partinice. Distincția între magnetismul incisiv, cople șitor, al gazetarului, și grozăvia comportamentală cu care această energie formidabilă s-a compromis irepresibil, într-o fatalitate dictată în egală măsură de perversiunea istoriei și de maniacalul narcisism al persoanei. De voința insația bilă de putere - pe cât de grotescă, pe atâta de de vas tatoare - a omului Păunescu, dar și de catastrofala invo luție
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și față de apărarea lui“, cum spune Ioana Pârvulescu, este mult de povestit. Și, mai ales, de compătimit. Folosit peiorativ, disprețuitor și acuzator, termenul „paseist“ s-a încărcat aproape demonic de prejudecăți (stângist) ideologizante, tot așa cum noțiunea de dreapta a căpătat irepresibile valențe extremiste, echivalată fiind (mai întâi deliberat, sistematic, iar apoi instinctiv) cu nazismul și gardismul, de parcă între Marghiloman și Himmler n-ar fi decât un gard de nuiele. „Cei tineri și inocenți, subliniază Ioana Pârvulescu, ar trebui să știe că
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
am gândit imediat la șansa uriașă pe nume Raed Arafat, omul care, ca și Mugur Isă rescu, trage necontenit de douăzeci de ani la carul Româ niei, cu o tenacitate reformatoare în chip divin sfidătoare față de întregul Sistem otrăvit și (irepresibil?) eviscerant. Nu știu, oi fi eu melodramatic blegit de jalea generală, încât tot ce este-n firea lucrurilor să mi se pară străluci toare excepție? Sătul de cioranită, agasat de selecția exclusiv negativă a știrilor din mass-media, de excesul general
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
un vrednic segment cărturăresc dedi cat formării (și împăcării) sufletești, armoniei interioare. Inclusiv bunei resemnări, de care vom avea tot mai multă nevoie pe măsură ce criza financiară, socială și morală, plus austeritatea și penitențele de rigoare ne vor umbri tot mai irepresibil. Unde vedem așa ceva, acum, la noi? Rog să nu fiu trimis nici pe Internet („unde găsești tot ce vrei, moșule“), nici la librăriile Deisis, Bizantină, Anastasia, unde firește că există unul sau altele dintre titlurile cu pricina ș.cl. Ideal ar
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
veneam dintr-o lume de nișă, poticnindu-mă pe ecran taman la 47 de ani, nu puteau nicidecum să faciliteze osmoza. Oricum am răsuci lucrurile, am rămas o rață între lebede, ceea ce nu mă contrariază deloc, dar m-a stânjenit irepresibil oricând am fost invitat la pe trecerile aniversare ale Pro-ului. O singură dată m-am simțit „în element“: în 2005, la Buftea, la zece ani de la explozia lui „Te uiți și câștigi“ în viața românească. Atunci am împărțit, dus-întors
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]