1,263 matches
-
în orice tip de comunicare, fiind dominantă în limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
figurile de construcție au rol definitoriu în producerea semnificației (recurența, simetria, dislocarea, elipsa, opoziția); - la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă în structuri imagistice, în spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic lingvistică universului ficțional, personajului/naratorului sau instanței lirice exprimate. - Sunt utilizate, în scop expresiv, toate tipurile de regionalisme (lexicale, fonetice, semantice, gramaticale). Efecte stilistice: lărgirea seriei sinonimice, culoare locală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
paseri, căci copi lul care se va naște necontenit va da din mîni și din picioare, parcă ar vrea să zboare. Armată Ca să scapi de armată, leacul este să mănînci puiul scăpat de la cioroi. Armindeni în ziua de Armindeni [Sf. Irimia, 1 mai] să bei vin roșu, că se înnoiește sîngele. Tot așa să faci în toată luna lui mai, că se înnoiește și maiul*. De Armindeni se pune creangă verde pe stîlpii case lor. (Gh.F.C.) Arnici Copilul care se naște
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vinerea Mare / Seara Domnului Iisus Hristos - vinerea Săptă mînii Mari Paști - dată schimbătoare Săptămîna Luminată - săptămîna care începe cu duminica Paștilor Paștele Blajinilor - a doua zi după Duminica Tomei (prima duminică după Paști) Paștele Vitelor / Sf. Gheorghe - 23 aprilie Armindeni / Sf. Irimia - 1 mai Răpotinul Țestelor / Ropotin - a treia marți după Paști (sărbătoare populară) Stratul Rusaliilor - 24 de zile înainte de Rusalii înălțarea Domnului / Ispas - 40 de zile după Paști Joimoși - joia dinaintea Moșilor de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea Rusaliilor (sărbătoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Alain, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1977; Ibrăileanu, G., M. Eminescu. Studii și articole, Editura Junimea Iași, 1974; Ionescu, Mureșanu, M. Eminescu și intertextul romantic, Editura Junimea, Iași, 1990; Iorga, Nicolae, Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1981; Irimia, Dumitru, Limbajul poetic eminescian, Editura Junimea, Iași, 1979; Istrate, Gavril, Studii eminesciene, Editura Junimea, Iași, 1987; Lovinescu, E., M. Eminescu, Editura Junimea, Iași, 1984; Mihăilescu, Dan C., Perspective eminesciene, Editura Cartea Românească, București, 1982; Munteanu, George, Eminescu și eminescianismul: structuri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1974. Iorgulescu, M., Al doilea rond, Editura Cartea Românească, București, 1976. Iorgulescu, M., Scriitori tineri contemporani, Editura Eminescu, București, 1978. Iorgulescu, M., Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988. Iosifescu, S., Dimensiuni caragialiene, Editura Eminescu, București, 1972. Irimia, Dumitru, Limbajul poetic eminescian, Editura Junimea, Iași, 1979. Istrate, Gavril, Studii eminesciene, Editura Junimea, Iași, 1987. Ivașcu, George, Istoria literaturii române, I, Editura Științifică, București, 1969. Ivașcu, George, Titu Maiorescu, Editura Albatros, București, 1973. Lovinescu, E., C. Negruzzi. Viața și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a limbajului audiovizual. Termeni de film și televiziune. Vocabular profesional morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002. 19) Gille, Bernard, Fernando Arrabal, Editions Seghers, Paris, 1970. 20) Glibota, Ante, Arrabal Espace, Studio di Val Cervo, P.A.C, 1993. 21) Irimia, Dumitru, Introducere în stilistica, Editura Polirom, Iași, 1999. 22) Jacquot, Jean (éditeur), Leș voies de la création théâtrale, vol. 1, Editions du Centre Național de la Recherche Scientifique, Paris, 1978. 23) Lawson, John H., Film și creație, traducere de Lăură Costin și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
del professor Juan Alcina Franch, Editorial Juventud, Barcelona, 2000. SARMIENTO, D.F., París, Obras. Viajes por Europa, Africa y América, Belin Hermanos Editores, Paris, 1908. SONTAG S., Împotriva interpretării, Ed. Univers, București, 2000, traducere de Mircea Ivănescu, prefață de Mihaela Anghelescu Irimia. SCHOPENHAUER A., El amor y otras pasiones, Ed. Albă, Madrid, 1999, traducere din germană de J. Leyva. SCHOPENHAUER, A., Aforismos sobre el arte de saber vivir, traducción, prólogo y notas de Luis Fernando Moreno Claros, Ed. Valdemar, Madrid, 2005. SÂN
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
românesc interbelic, București, Editura Universității, 2003. Craia, Sultana, Fețele orașului, București, Editura Eminescu, 1988. Crohmălniceanu, Ov. S., Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale, I, București, Fundația România Literară, 1967. Demetriade-Bălăcescu, Lucia, Destăinuiri anti-literare, București, Editura Litera, 1979. Dumitru, Irimia, ,,Max Blecher între metafora zborului și metafora noroiului", în Introducere în stilistică, Iași, Editura Polirom, 1999. Florescu, Nicolae, Profitabila condiție, București, Editura Cartea Românească, 1983. Heinrich, Alfred, Peregrinările căutătorului de ideal. Inadaptare și alienare în literatură, Timișoara, Editura Facla, 1984
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Payot, Paris, 1977; 55. Holland, N., The Dynamics of Literary Response, New York, 1968; 56. Ibrăileanu, G., "Note asupra versului" în vol. "Scriitori români și străini", Editura pentru literatură, București, 1968; 57. Indrieș, A., Polifonia persoanei, Editura Facla, Timișoara, 1986; 58. Irimia, D., Introducere în stilistică, Editura. Polirom, Iași, 1999; 59. Iser, W., Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, București, 2006; 60. Jenny, L., Rostirea singulară, trad. de Ioana Bot, Editura Univers, București, 1999; 61. Jung, C.G., Amintiri
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
p. 11 177 Fereastra este, după o tradiție care datează din Renaștere, o metaforă a picturii. 178 Georges Poulet, Metamorfozele cercului, Editura Univers, București, 1987, p. 5 179 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 334 180 Cf. D. Irimia Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 56 181 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 41-42 182 Idem, p. 321 183 Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia percepției, Editura Aion, București, 1999, p. 254 184 Idem, p. 255 185 vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Editura "Cronica", Iași, 2002). Deține câteva premii la concursuri și festivaluri de poezie: "V. Alecsandri" (1985), "Nicolae Labiș" (1987) ș.a. Frazele conclusive ale studiului "Farmec dureros". Poetica eminesciană a contrariilor (ediție îngrijită și prefață de Florin Faifer, postfață de Dumitru Irimia, Iași, 2002), la origine teza de doctorat a Irinei Andone, își pot dovedi utilitatea și în relevarea resorturilor de adâncime ale creației sale poetice. "Creatorul descris până aici, conchide exegeta lui Eminescu, este un creator care, negăsind un sprijin în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Polirom, Iași, 2010. Volum de critică și publicistică: Inerții de tranziție, altruisme & bahluviuni literare (feat. Flori Stănescu), Editura Vremea, 2006. Coautor la Cartea roz a comunismului, coordonator Gabriel H. Decuble, Editura Versus, 2004; Dicționarul limbajului poetic eminescian, coordonator Dumitru Irimia, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2005. Prezent în antologiile New European Poets, Graywolf Press, USA, 2008 și Of Gentle Wolves, An Anthology of Romanian Poetry, translated and edited by Martin Woodside, Calypso Editions, USA, 2011. Traduce Teologia istoriei, de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Aspectul pereților nu sugerează numai un spațiu ca al nimănui, expus și neîngrijit, ci el conotează vechimea (zidurile noi nu ar fi avut vreme să se afume) și, mai ales, marchează mijlocul drumului dintre lumină și întuneric, pe care Dumitru Irimia îl străbate, stilistic și chiar statistic, în fascinația față de limbajul eminescian din poezie : În raportul direct dintre termenii-extremă lumină și întuneric, sub aspectul frecvenței, predomină familia lexicală a celui dintâi (...). Sensul dominării este răsturnat, însă, de familia termenului umbră, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dar chiar considerat numai sub acest aspect semantic, din perspectiva acestei opoziții, prezența sa tot impune o dominare a stării de întuneric sau tinzând spre întuneric (s.a.). Faptul de ordin statistic reflectă o componentă din plan semantic: drama confruntării lumină-întuneric (Irimia: 2012, 197). Dacă reputatul eminescolog și specialist în stilistică urmărea în poezie jocul umbrei, între lumină și întuneric, sugestii furnizate de statistică pentru proza antumă (și plecând de la adjectivul de proveniență participială afumați), propunem ca hotare ale parcursului nostru neculorile
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lor semantice se dovedesc relevante și pentru Cezara, motiv pentru care subiectul va putea fi dezvoltat în subcapitolul dedicat nuvelei publicate în 1876; pentru nuvela filosofică ori fantastică, vom proceda la centralizarea unităților lexicale furnizate de dicționarul coordonat de Dumitru Irimia, în ideea de a surprinde relația dintre semantică și starea de spirit dominantă în operă. Dorința evadării într-o altă dimensiune se asociază cu nevoia de spațiu și lumină, ambele vag conștientizate de Dionis. Dimensiunea ferestrelor ar trebui să avantajeze
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
împlut suprafața păreților cu ornamente și basreliefuri cum le împli tu cu schițe. Deosebirea-i că sculptura-i goală, prin urmare, chipurile ce le sculptez eu, asemenea (Eminescu: 2011, II, 74). Arta amândurora respiră înfrigurarea căutării probabil, a adevărului. Dumitru Irimia identifică în concepția despre artă și literatură a lui Eminescu două principii fundamentale, început și sfârșit pentru abordarea eminesciană a vieții spirituale a individului, ca și a societății umane ca națiune: sentimentul național și ideea moralității. Euthanasius le împărtășește. Mulțumită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o cercul. DUMI-TRESCU BUȘU-LENGA Zoe (1976](2000, 2012) Mihai Eminescu. Creație și cultură, ediția a doua, revăzută și adăugită, București: Editura Doina (prima ediție, Mihai Eminescu cultură și creație, București: Editura Eminescu; ediția a treia, îngrijită de Cristina și Dumitru IRIMIA, Mihai Eminescu. Creație și cultură, Mănăstirea Putna: Editura Nicodim Caligraful). o motive eminesciene; o intertextul shakespearian în opera lui Mihai Eminescu. DUMI-TRESCU BUȘULENGA Zoe [1986](1999, 2009) Eminescu și romantismul german, București: Editura Eminescu (ediția a doua, București: Editura Universal
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o motive eminesciene; o intertextul shakespearian în opera lui Mihai Eminescu. DUMI-TRESCU BUȘULENGA Zoe [1986](1999, 2009) Eminescu și romantismul german, București: Editura Eminescu (ediția a doua, București: Editura Universal Dalsi, iar ediția a treia, îngrijită de Cristina și Dumitru IRIMIA, apărută la Mânăstirea Putna: Editura Nicodim Caligraful). o intertextul german în opera lui Mihai Eminescu. GLO-DEANU Gheorghe (2000) Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București: Editura Libra. o avatar GUILLERMOU Alain [1963] (1977) Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Gh. BULGĂR și Gabriel PÎRVAN, Iași: Editurea Junimea, Colecția "Eminesciana" (La Genèse intérieure des poèsiesd'Eminescu, Paris: Librairie Marcel Didier). o relativism IORGA Nicolae (1977) Istoria literaturii românești. Introducere sintetică, București: Editura Minerva. o influența în opera lui Mihai Eminescu. IRIMIA Dumitru [1979] (2012) Limbajul poetic eminescian, Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Prefață de Mihai ZAMFIR (același titlu pentru prima ediție, Iași: Editura Junimea). o constelația semantică. ITU Mircea (1995) Indianismul lui Eminescu, Brașov: Editura Orientul latin. o intertextul indian
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana; 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana; 18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
H.R.Radian, București: Humanitas, 1998, p. 57). 11 Constelația semantică se definește ca "un grup de termeni lexicali între care se stabilesc diferite relații semantice, dominante fiind cele de sinonimie și antonimie. Își subordonează cel puțin două familii de cuvinte" (Irimia: 2012, N70 pentru p.195). 12 Concordanțele au fost înregistrate pentru : Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, La Aniversară și Cezara. 13 Reluând un conținut deja exprimat, termenul juxtapus determină reliefarea unui anumit aspect din plan semantic, mai ales acesta important
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
p.195). 12 Concordanțele au fost înregistrate pentru : Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, La Aniversară și Cezara. 13 Reluând un conținut deja exprimat, termenul juxtapus determină reliefarea unui anumit aspect din plan semantic, mai ales acesta important pentru constituirea semnificației.(Irimia: 2012,137). 14 În cronologia paginilor, această secvență este prima, însă am ]nceput cu miezul intratextual al "pereților afumați" deoarece, într-un exercițiu de vizualizare a galaxiei, acest nucleu este mai pregnant decât ferestrele, care apar mai degrabă gravitând semantic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
am ]nceput cu miezul intratextual al "pereților afumați" deoarece, într-un exercițiu de vizualizare a galaxiei, acest nucleu este mai pregnant decât ferestrele, care apar mai degrabă gravitând semantic în jurul nucleului prim decât constituind un nucleu în sine. 15 Dumitru Irimia insistă asupra perspectivei dinamice dezvoltate de adjectivele provenind din participii verbale. "Valoarea lor expresivă se accentuează în construcțiile în care, prin planul lor semantic, adjectivele sugerează existența unor cauze, agenți etc." (Irimia: 2012, 72). În contextul nuvelei a cărei lectură
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
decât constituind un nucleu în sine. 15 Dumitru Irimia insistă asupra perspectivei dinamice dezvoltate de adjectivele provenind din participii verbale. "Valoarea lor expresivă se accentuează în construcțiile în care, prin planul lor semantic, adjectivele sugerează existența unor cauze, agenți etc." (Irimia: 2012, 72). În contextul nuvelei a cărei lectură propunem, colț [...] painjinit exprimă nu atât vechimea, cât învechirea ca o invitație adresată lectorului de a participa la spectacolul eroziunii și al desubstanțializării. După căderea cortinei, va urma năruirea zăplazurilor. Semnul iminenței
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]