630 matches
-
ocupație. Soldații și ofițerii abuzau de alcool. Fiind în stare de ebrietate, ei furau bani și alte lucruri de preț, îi amenințau pe țărani cu lichidarea fizică, le luau animalele, obiectele de preț din casă și ogradă, grâul, bovinele de pe islazuri etc. Au fost documentate cazuri în care soldatul sovietic manifesta violență față de localnici, maltratând și violând fete: <<cu ochii mei de copil am văzut cum soldații furau și violau fetele mari în fața noastră, a acelor mai mici, bătându-ne. După ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu huzurul și statul în fund pe scaunul de la catedră, că a venit timpul să pună osul la treabă, forțându-i să iasă la scris lozinci pe gardurile din sat, să iasă la muncă voluntară la curățarea de spini a islazurilor comunale, la cules spice de pe tarlale după trecerea combinei. Îi obligau, deasemenea, să strângă plante medicinale, să crească viermi de mătase la școală etc, numai de activitatea de educare a tineretului să nu se ocupe. Tot acești doi frați înjurau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, Întrucât marii proprietari Îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat În iunie În ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca În America, am luat În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
acest ziar, spunându-i că nu este în interesul țării ca să facă asemenea insinuări sau denunțări. Armata română ia totuși - și fără încheierea acestui tratat - o parte activă la cucerirea cetății Nicopole. Au luat parte la luptă bateriile românești de la Islaz.95 C.A. Rosetti, care primise demnitatea de primar al Capitalei numai spre a primi pe țarul Rusiei, își dă demisia din această demnitate. Războiul începe peste Dunăre în condițiuni nenorocite pentru turci; din cauza aceasta și fiindcă n-a știut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
problema integrității depline a teritoriului național românesc să fie pusă cu toată claritatea posibilă. 94. Din articolul apărut în Pressa, la 29 iunie/11 iulie 1877 și comentat în: ROM., 6/18 iulie 1877, p. 599. 95. Bateriile române de la Islaz și Turnu Măgurele, precum și trupele noastre de infanterie, de la Islaz și până la gura Oltului au luat o parte activă, prin foc susținut de artilerie și infanterie, de pe malul românesc al Dunării la luptele pentru cucerirea cetății Nicopole de către armata rusă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu toată claritatea posibilă. 94. Din articolul apărut în Pressa, la 29 iunie/11 iulie 1877 și comentat în: ROM., 6/18 iulie 1877, p. 599. 95. Bateriile române de la Islaz și Turnu Măgurele, precum și trupele noastre de infanterie, de la Islaz și până la gura Oltului au luat o parte activă, prin foc susținut de artilerie și infanterie, de pe malul românesc al Dunării la luptele pentru cucerirea cetății Nicopole de către armata rusă, la 3/15-4/16 iulie 1877. Pentru eroismul dovedit cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
7 linie (infanterie). Pentru faptele sale pe câmpul de luptă a fost decorat cu: Medalia militară de aur, pentru fapte de curaj și devotament săvârșite în zilele de 4, 10, 15, 20 și 27 mai 1877, cu ocazia bombardamentelor de la Islaz, Bechet și Corabia (Decret nr. 1377), ordinul Steaua României cl. V-a în grad de cavaler (Decret A-533/ 21.03.1878), Crucea Sf. Stanislas cl. III-a, Crucea Trecerii Dunării și Apărătorii Independenței și Crucea comemorativă rusă. Ca o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu se uscau niciodată deoarece sălciile erau foarte dese, creștea stuf mult, fânăriile (terenul de fân) necălcat între Sf. Gheorghe (23 apr.) și Sf. Dumitru (26 oct.). Copiii gospodarilor din sat își puteau paște oile dincolo de Zeletin, înspre Boghești, pe islazul comunal. Familia lui Costică Balan avea 4 copii care păzeau oile și vacile lor pe la Podul Ghiocăi, ai lui Vasile Marin (3 băieți) cam în dreptul satului. Pe lângă ei se mai lipeau alții mai mari sau mai mici în două tabere
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pe insula Ada-Kaleh, dispariția finală, poate chiar „în sticlă” după părerea Filicăi etc.), povestea maleficului „lup singuratic” Liucimir, istoria cetei de haiduci a lui Iancu Coruia (acesta, după moarte, devine strigoi), istoria lui Popa Șapcă, preotul care conduce mulțimea la Islaz, și a lui Popa Claie, istoria lui Tăchiță Papidon, fiul unui agă de poteră. Dacă narațiunea din primul roman era liniară, în Pădurea nu doarme structura este mozaicată, firele narative se întrepătrund, tehnica se apropie de aceea cinematografică: narațiunea este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
prin anumite mișcări strategice să ocupe o poziție cât mai bună pe eșicherul politic și în societatea românească în general, pe care ulterior să și-o consolideze. În dreptul liberalilor putem consemna pentru acest moment în sensul amintit chiar Proclamația de la Islaz din 9 iunie 1848, ce jucase rolul de constituție revoluționară prin care autorii ei încercau să impună în conștiința publică faptul că anumite valori specifice liberalismului precum, adevărul și cunoașterea nu pot deveni apanajul doar al unei categorii sociale, etnii
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aflau Ion Ghica, Vasile Boerescu, Gh. Costaforu, Constantin Bosianu, Constantin Crețulescu, A.G. Golescu, Ch. Tell, M.C. Epureanu, Anastasie Panu, cei mai mulți jucând roluri importante în desfășurarea de forțe de la 184820. Urmărind cu atenție textele care apar în această perioadă, Proclamația de la Islaz, dar și limbajul utilizat, putem vedea cum pentru cei care se revendicau de la liberalism, o societate precum cea românească nu era aprioric rea, dimpotrivă, indiferent de starea în care se afla, ea avea vocația progresului politic și economic. Problema era
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
făceau parte: C.A. Rosetti, N. Bălcescu, I. Ghica 30. Dincolo de propuneri precum cele amintite, revoluționarii radicali reușeau să transmită mesajele și proiectele lor de modernizare a societății cu ajutorul comisarilor de propagandă, dar și al unor documente precum "Proclamația de la Islaz" sau "Dorințele Partidei Naționale" (acceptată ca fiind creația lui M. Kogălniceanu), ambele meritorii, mai ales pentru că impuneau în prim-plan conceptul de constituție 31. Sfârșitul revoluției marca în mod indubitabil trecerea la o nouă fază a confruntărilor politice între cele
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
alt principe, pământean sau străin, trebuia amânat pentru a fi în acord cu dorințele Europei. Misiunea Adunării era, în opinia sa, doar votarea unei Constituții. La fel de categoric devenea acum și I. Heliade Rădulescu, ce reamintea de vechile angajamente luate la Islaz, când se optase pentru un prinț pământean pe cinci ani515. În tot acest timp, având imaginea completă asupra ecoului extern pe care-l produsese abdicarea lui Cuza și a consecințelor pe care le putea genera o greșită gestionare a situației
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Davicion Bally, pictorii Barbu Iscovescu și Daniel Rosenthal la revoluția de la 1848 nu contribuise la o schimbare de substanță a imaginii existente asupra unei comunități care-și căuta locul în societatea românească. Chiar dacă așa cum se știe prea bine "Proclamația de la Islaz" stipula emanciparea israeliților la articolul 21, un prim avertisment asupra puținei disponibilități a leadership-ului românesc pentru a depăși momentele tensionate existente în relația români-evrei în prima jumătate a secolului al XIX-lea era evidentă din chiar formularea articolului 27 din
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
revoluția de la 1848 elita politică românească începea să se poziționeze față de statutul evreilor într-un mod din care reieșea o disponibilitate redusă de a acorda drepturi politice acestora. Comparând prevederile documentelor programatice din timpul revoluției de la 1848, precum "Proclamația de la Islaz", cu binecunoscutul articol șapte al Constituției din 1866 se poate observa o importantă involuție. Dacă până la 1866 problema evreiască se afla în atenția clasei politice românești, a elitei intelectuale care simțea nevoia să o dezbată, să se poziționeze într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Regimentul 20 Dorobanți, colonelul Nicolescu, foarte bine. Căldură enormă, foarte plin. Vizitat cu Elisabeta spitalul. În grădina publică. Ora 5½ înapoi în port. Rămas-bun, toți ne însoțesc. Ora 6¾ plecarea, muzică etc. Ora 7 cinăm. Cernat plecă la București. La Islaz întâmpinare, iluminație. Ancorăm și rămânem peste noapte la Islaz. Miercuri, 14/26 mai. Pe Dunăre. Ora 7 plecarea mai departe. Ora 9 Corabia, întâmpinare. Vizităm orașul, enorm de cald. Plecare mai departe. Ora 12 dejunat. Ora 1½ Bechet-Rahova, întâmpinare. Călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
foarte plin. Vizitat cu Elisabeta spitalul. În grădina publică. Ora 5½ înapoi în port. Rămas-bun, toți ne însoțesc. Ora 6¾ plecarea, muzică etc. Ora 7 cinăm. Cernat plecă la București. La Islaz întâmpinare, iluminație. Ancorăm și rămânem peste noapte la Islaz. Miercuri, 14/26 mai. Pe Dunăre. Ora 7 plecarea mai departe. Ora 9 Corabia, întâmpinare. Vizităm orașul, enorm de cald. Plecare mai departe. Ora 12 dejunat. Ora 1½ Bechet-Rahova, întâmpinare. Călătorie frumoasă pe Dunăre, muzică. Seara la ora 6 cinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Văii, pe lângă care trecea drumul care ducea la Bacău, peste Culmea Petricica. Et.: ap. budăi, cu sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui izvor » d. mag. bődőny și ap. trecătoare d. a trece (lat. traicere ) + suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o etimologie necunoscută, dar A. Scriban crede că provine din vsl. stanŭ. În realitate, așa cum a demonstrat I.I.Russu, termenul e de origine traco-iliră, fiind răspândit în română, în limbile balcanice și în unele limbi slave. DEASUPRA ȘCOLII, deal și islaz din localitatea Motocești, situat chiar lângă școala din localitate. Et.: adv. deasupra d. de + asupra (lat. de + ad + super ) + ap. școală, cu etimologie multiplă (bg., scr., rus., pol.) - škola. DẦMBUL MORII, ridicătură de teren din satul Răcăuți, pe care altădată
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1913 diverse exproprieri de utilitate publică pentru construcția liniei (de cale ferată n.n.) BUHĂEȘTI ROMAN și mărirea stației Buhăești, cca. 12 ha. Apoi, la 1919, s’a expropriat conform Legii Agrare circa 200 ha., la 1920 încă 20 ha. pentru islaz, iar la 1921 încă 50 ha. peste cotă, conf. art. 9 L.A. fiind populație densă în localitate. Total 270 ha. EXPROPRIEREA. Am vândut apoi, la 1922-23, în două rânduri, benevol, țăranilor, un lot de 64 ha. și unul de 55
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și Organizarea Națională a Teritoriului. Directorul acestei instituții, semnase următorul text: „Societatea pentru Protecția Animalelor, cu adresa nr.78/1944 ne aduce la cunoștință că în urma bombardamentelor aviației inamice sunt omorâte numeroase vite care se găsesc adunate în masă pe islazurile comunale”. Mulțimea cadavrelor de animale ucise în timpul evenimentelor de război ce transformaseră Bârladul într-un oraș al ruinelor, fusese remarcată și de proaspătul primar Bontaș care, după cum am arătat anterior, le-a înlăturat de pe străzi cu ajutorul de neprețuit al cetățenilor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu spun nimic pentru că se tem. Balta Lată a luat-o la vale prin pîrîul Ghireni și a ajuns în Iazul din Jos, de fapt o pajiște imensă și inundabilă, după ce vreo trei kilometri a curs destul de gălăgios. Aici, pe islaz, s-a oprit și tot aici era paradisul pescarilor amatori. În aceste situații, peștele se poate prinde ușor cu mîna și copchilăraia satului avea o distracție în plus. Apa, rece ca gheața, nu impresiona pe nimeni și, din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aer. Au dispărut. Și porumbeii. Să tragi cu praștia. Și să n-ai nici o satisfacție că piatra aia s-ar îndrepta undeva. Că s-ar deplasa. Sus, peste câțiva rugi de muri, peste cătină, măceșe. Piatra nu avansează. Mergem pe islaz. Teren prost, denivelat. E unul cu caprele. Îl alungăm p-ăla cu caprele lui d-acolo. L-a mințit Jderilă că, dacă vrea să se facă căprar, trebuie să fută-n cur niște capre. Așa trebuie. Dacă vrea. E mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Teren prost, denivelat. E unul cu caprele. Îl alungăm p-ăla cu caprele lui d-acolo. L-a mințit Jderilă că, dacă vrea să se facă căprar, trebuie să fută-n cur niște capre. Așa trebuie. Dacă vrea. E mare islazul, are unde să se ducă. Mai ales de aici, de sus, lumea se vede cu totul altfel. România. Capeți dreptul să pronunți cuvântul. Se vede până departe. Un râu. Maluri rupte, călcate în picioare. O să înveți, o să mergi la facultate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Tot datorită fotbalului am învățat să construiesc scenarii. Îmi imaginam meciuri întregi de la primul până la ultimul fluier. Intrigă, punct culminant. Gol în ultima secundă de joc. Totul exista în acele scenarii. Era o narațiune completă. Jucam fotbal undeva pe un islaz. În Dumbravă, cum vă spuneam. Era un nume frumos. Acolo a aruncat unul odată o minge în sus. Și mingea aia a lovit niște niște sârme de înaltă tensiune care zbârnâiau al naibii de tare. Înapoi a venit înjumătățită, tăiată în două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]