1,937 matches
-
auditoriu pentru care încă nu este destul?". Sfatul lui Diaconescu pentru a vedea cum va fi 2014 Cristian Diaconescu consideră că este "oribil, dar încă nu este destul" faptul că nimeni nu este îngrijorat că "Occidentul se crucește când aude isprăvile puterii de la București, lumea se întreabă încotro merge România, iar Europa se întreabă dacă mai suntem compatibili cu ei sau nu". În final, consilierul președintelui Traian Băsescu a conchis: Voi încheia prin a vă spune că dacă vreți să vă
Diaconescu, atac la politicieni: 2013 a fost anul lui “nu-i destul” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33328_a_34653]
-
au petrecut lucrurile și în literatură. Un comentariu la o carte, de pildă, tipărit chiar în revista în care apar rândurile de față, a decis deseori epuizarea tirajului. Nicolae Manolescu a fost din acest punct de vedere un performer. Asemenea isprăvi mi-e greu să cred că se mai află cineva să se iluzioneze că le săvârșește. Să fie cumva vorba de o degradare a actului critic? Nicidecum. Critici „cu mâinele curate” și foarte buni profesioniști există. Numai că, din păcate
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
ales încântă- torul fel de a spune „chipuri de mirare nemăsurate și nepovestite” pentru o colecție de artă. Dar nu-mi dau bine seama ce expresie reții pentru „colecție”: conșcamer?9 Cu Simu și Bourdelle 10 faci iarăși o excelentă ispravă în materie de prezentare. Ceea ce simte oricine, chiar cineva incompetent ca mine, este că peste tot lucrezi cu material de primă mână, că aduci lucruri noi și că, în ciuda primei impresii (pe care ți-am spus-o cam fără rost
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
a demasca apoi adevărata intenționalitate: „Joc literar și reverie identitară”. Iată miza docuficțiunilor lui Daniel Vighi. Cititorul este absorbit în istoriile misterioase ale mănăstirilor dervușilor, petrece în instituțiile publice (vakîf) și în lumea muzicii imperiale, poposește în băile publice, savurând isprăvile lui efendi Radogna, inginer și arhitect al vilayetului Timișoarei, ale piariștilor și primilor șvabi. Sunt fapte însoțite de experiențele autorului-narator în istoria recentă, comunistă și postcomunistă. „E greu de adăugat la istoria altei istorii, notează resemnat naratorul, e greu să
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
dăduse cartea mea despre tragic, „o fenomenologie a limitei și depășirii“, care tocmai apăruse la Editura Univers. Bănuiesc că voia să îi arate ce se mai petrece prin „lumea filozofică“ de la noi și, poate, să se mîndrească cu una dintre isprăvile „copiilor“ lui. „Dinule, Dinule — ne-a povestit mai tîrziu Sănduc Dragomir că îi spunea lui Noica —, vezi să nu-i bagi și p-ăștia la zdup cum i-ai băgat și pe ceilalți!“ (Dragomir se referea la cei care făcuseră
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
specifică oamenilor al căror centru de greutate nu se află niciodată în afara lor. Toți acești „oameni mari“ pe care i-am cunoscut, începînd cu Noica și Cioran și terminînd cu Dragomir, nu dădeau doi bani pe confortul lor exterior. Toate isprăvile prin care fusese mutată din loc cultura unei țări sau a unei epoci luaseră naștere îndeobște pe o masă oarecare (dacă nu pe o tăblie sprijinită pe genunchi), pe caiete cu hîrtie proastă, mîzgălite cu pixuri amărîte și creioane prost
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
m-a regăsit borfăind viscerele delicate, gîngurind fericit că am reușit să rup arcul, să zmulg niște pîrghii vinovate, să despart în titireze de mărimi varii întreaga ferecătură a drămuirii clipelor. Urlam de plăcere. Fui alăptat și dojenit blînd pentru ispravă. Se părea că obiceiul îmi va dispărea. Da' de unde! (va urma nu se știe cînd)
Nu vă lăsați momiți de orologii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15242_a_16567]
-
roua tremurată-n vîrful firului ierbii, pe plasa țesută-nde- sat de paianjeni răscopți, da, cumplită afacere e în rouă, prieteni, teribili prieteni... frați de portocală desfăcută-n felii mustoase, gustoase, mirositoare naiv și parșiv în nările lacome de vitejii, de isprăvi în miezul unui basm de-a pururi neterminat... Și-am tăcut. Apoi am șoptit cu multă, poate prea sîrguincioasă speranță: zgîrie-mi viața pe un cristal dilatat peste muchii, iubito, tu cea cu nume, cea fără nume... Și iar am tă-
Zgîrie-mi viața pe un cristal (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15318_a_16643]
-
mai încap acolo...; mereu iau și românii noștri un ban pentru găzduire, pentru cărăușie; dacă nu curge, pică. - Vorbiși și dumneata, finule! Apoi nouă de picături ne arde? De pomana lor? Cine nu încape la ei, vine la noi. Mare ispravă! Cu ce te simți dumneata sau eu mai procopsit? - Avem și noi de toate... Pământ, pruni, pădure, alături, cooperativă, bancă. - Avem, avem, firește că avem, dar astea le-am muncit noi cu palmele noastre, le-am agonisit cu muncă, nu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
aprig după bani. El era mulțumit cu ce moștenise de la taică-su și cu ce agonisise el; numai părintele Grigore nu se mai sătura, parcă avea să ia ceva cu dânsul în mormânt. - Și apoi, dacă ar fi oameni de ispravă, reluă popa, calea-valea, dar așa, îi cunoști și dumneata, oameni de nimic. Le-a pus Dumnezeu mâna în cap și nu știu să tragă foloasele din mila lui. Le-a dat sare..., le-a dat pucioasă și nu se pricep
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
a friza impostura. O butadă a lui Oppenheimer, a cărei formă o reproduc cu aproximație, spune că, în vreme ce fizicienii se străduiesc să exprime, într-un limbaj cît mai inteligibil cu putință, lucruri neștiute de nimeni pînă la ei, filozofii reușesc isprava opusă, izbutind să spună niște banalități știute de toată lumea într-o formă cît mai ininteligibilă. Dacă dăm deoparte nuanța malițioasă și fatal suficientă a cuvintelor americanului, o nuanță ce condamnă pripit întregul rost al gîndirii speculative, atunci nu poți să
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
la premii importante și apoi începând un adevărat cult, vezi belgianul C'est arive pres de chez vous. Dar acolo era vorba de o idee inovativă remarcabilă, nu de o rețetă americană prost reciclată. Dar ambele filme pălesc în fața ultimei isprăvi a lui Sergiu Nicolaescu. 15 e o capodoperă a umorului involuntar. Nici nu știu de unde să apuc acest film, pentru că e dezastru pe toată linia. O să încep totuși cu cea istorică, bănuiesc că ea îi va călca pe mulți pe
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
dimensiunile primejdiilor care îl amenință și să rămînă la fel de neajutorat în fața evenimentelor care continuă să îl ia prin surprindere. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care cred eu că la Potter contează mai degrabă suferințele și supraviețuirea decît isprăvile care îi ies și faptele de vitejie ce îl au drept autor. Faima lui printre vrăjitori pare a fi nefondată pînă și pentru cel mai simpatetic spectator. Nici de această dată, afli, reușitele lui din Turnirul celor Trei Vrăjitori nu
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
era loc de adăpostire și pășune pentru două turme de oi), am alergat prin București la mai marii zilei, până ce am aflat un departament care abia se înființase, numit „Oficiul Național pentru Cultul Eroilor” unde am gasit oameni de mare isprava, în special colonelul Scarlat. Cu ajutorul lor s-a reconstruit Cimitirul de Onoare al Ostașilor Români de la țiganca, apoi la Cania, la Nicolaeuca la nord de Chișinău și un început de cimitir la Ialoveni, în sud de Chișinău. Prin intervenția lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
iar alții, firavi suplinitori de ocazie, întrevedeau ziua plecării pe front, pe când strângeau extemporale de rutină? Urmăresc în presă avatarurile sistemului de învățământ, în epuizante runde de reforme, protestele corpului didactic, socialmente căzut, sunt la curent, prin mijlocirea televizorului, de isprăvile noilor promoții de școlari, văd profesori insultați, dacă nu bătuți, eleve înjunghiate în cancelarie (!!) de câte un fante jignit, aflu de necunoscuți care pătrund în stabiliment, ca să trafice droguri, de băiețași care câștigă bani cu casete porno, de proprie proveniență
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
surdină, lipsite de orice disonanță, ca și dulceața ,tiraniei" unui autor cu maniere), în tradiția (sic!) romanului, s-au mai întîmplat. Dincolo de actualitatea, nu o dată extremă, a poveștilor, o țesătură bine bătută de perspective - bunăoară, basmele-basme, ale copiilor de azi, isprăvile lui Harry Potter, pe care le încearcă și ei, sînt, într-o lume periculoasă (,magică") în multe feluri, cu vrăjitoare și trafic de minori, mai adevărate decît basnele ,pedagogice" ale dascălilor adormiți întru veghe deșartă - care face din romanul Florinei
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
vorba și de bunicul său - un anume Dumitru Ghica Moise, țăran din Lopătarii Buzăului (de unde se trage și poetul) - și ar dori să afle mai multe lucruri despre cele întâmplate (el fiind prea mic, pe vremea când bătrânul povestea despre isprăvile sale). Simplu! - miam zis - și, ca să nu mă încurc pe căi lăturalnice, merg glonț la fișierele Bibliotecii Academiei. Din păcate, nimic. Revin, caut, cern, întreb: nimeni n-a auzit de o astfel de carte. Trec la Biblioteca Națională: aceeași situație
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
două date: că în 476 a căzut Roma și o mie de ani mai tîrziu, în 1453, a căzut Constantinopole. Iar dacă întrebi de un împărat, poate mai știe ceva de Iustinian. Am mers pînă acolo (rîde ca de o ispravă bună) încît am spus că și părinții o vor duce mai ușor: copiii lor adolescenți, care sunt ahtiați de spiritualitate, nu o să mai trebuiască să meargă pînă în India sau, mai știu eu, pînă în Vietnam, la un guru sau
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
că suporterii din Giulești nu s-au mulțumit cu bucuria victoriei: ei trebuia să-i adauge, musai, și o componentă mârlănească: mitocanul nu e fericit pentru ceea ce obține, el trebuie să spargă geamurile întregii mahalale pentru a se afla de isprava lui. O victorie împotriva lui Șahtior pare a nu reprezenta mai nimic pentru această umanitate declasată, fericită doar când își vede dușmanul cu beregata tăiată și întins pe năsălie. Logica nu are nici o relevanță în astfel de contexte, iar a
Prăbușirea ca triumf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11064_a_12389]
-
într-un stat în care, după lupte seculare care au durat cincisprezece ani, proprietatea este garantată prin constituție, să construiești solid, cu perspectivă, cu gândul îndreptat spre viitorul european, recte mondial al fiecărui metru de construcție. Oricărui ins dovedit de ispravă, constructorul îi va sugera o casă de cel puțin cinci sute de metri pătrați locuibili, dispusă pe cel puțin două-trei caturi, cu piscină, parc cu platani și tuya, gard electronic, videocamere în perechi la tot pasul. După epuizante alergături în
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
pe care colegii o aveau despre el. Omul acesta a putut într-un timp record să-și terfelească numele într-un mod cum nici cei mai înverșunați adversari ai săi nu ar fi putut-o face. Un om a cărui ispravă este că, după ce a reușit să-și păcălească contemporanii, a mai izbutit foarte repede după aceea să preschimbe în praf și pulbere tot ceea ce căpătase păcălindu-i pe alții.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
copac? - Mămăligă, de pe unde apuc și eu, Doamne, iartă-mă! - Care va să zică, milog? l-a repezit Rublea și i-a înmuiat degetul în cerneală, apoi l-a pus pe hârtie. - Ieși, neghiobul dracului! Rublea a rânjit de parcă ar fi făcut cine știe ce isprava, apoi, îngâmfat, a cerut jandarmului să intre următorul. Al doilea a fost Gogu lui Guiț. Abia a putut să intre. Era înțepenit pe o parte, de la mijloc în sus, cu cap cu tot. - Aoleo..., șefu'..., aici a tunat și i-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Anca Murgoci Unii ar putea crede că sunt scene desprinse din filme, dar totul este cât se poate de real. Kevin Richardson a reușit să uimească o lume întreagă. Ultima ispravă este o partidă de fotbal cu leii. În clipul de mai jos, veți putea vedea cum a decurs jocul cu mingea.
Incredibil. Un bărbat se joacă fotbal cu leii-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30692_a_32017]
-
sînge”, „dedesubt”). Există ceva efeminat și languid în acest tip de sensibilitate. Un caracter mai închegat au poemele beatnice, Copiii din Hamelin, Împreună 1000 W sau Scrisoare din Bakirköy și alte cîteva, unde tonul grav, evocator se deschide, stimulat de isprăvi cu prieteni poeți, către confesiuni dezabuzate despre poezie sau contemplări solemne ale istoriei contemporane. Ele dezvăluie un principiu generativ - orgoliul seducției poetice prin manipularea epatantă a unor rețete: „Oricît de sus l-ar ridica, n-au cum să-l ridice
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
un turc (musulman sufi) , negustor de legume de pe aceeași stradă. Bătrânul Ibrahim se preface cu înțelepciune că nu-i vede micile furtișaguri , îl învață arta de a zâmbi cuceritor, de a avea încredere în el însuși, îl încurajează în toate isprăvile vârstei, fiindcă știe „ce e scris în Coran” . Știe ce e scris în Coran: adică înțelege omul cu toate slăbiciunile lui, dar și cu puterea de a transcende cele lumești. Se ocupă de băiat, ajungând să-l adopte, îl ia
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]