454 matches
-
voi sunteți ai lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu. $4 1. Iată cum trebuie să fim priviți noi: ca niște slujitori ai lui Hristos, și ca niște ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu. 2. Încolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredințat lui. 3. Cît despre mine, prea puțin îmi pasă dacă sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă, nici eu însumi nu mă mai judec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
unei cete de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de 100 de oameni. footnote>, un ajutor de Hatman<footnote Hatman, Titlu acordat boierului însărcinat cu funcția de pârcălab și portar al Sucevei și comandant peste toate oștile țării. footnote>. În slujba Dabijăi-Vodă, Domnul Moldovei, este împodobit ca Ispravnic<footnote Ispravnic, dregător însărcinat cu conducerea administrației într-un județ. footnote> de Codru, unde erau moșiile părintești. Pe lângă ocârmuirea Codrului, i-a mai dat și Vornicia<footnote Mare clucer, slujbaș al curții domnești. Păstra cheile de la cămările unde se țineau proviziile. footnote
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vameș. ― Da, sfințite, le scutea, fiindcă, într-o pivniță din acele vremuri se vindeau băuturi, iar vodă - Constantin Cantemir, în cazul de față - la 28 decembrie 1692 spune ca venitul “să hie pentru cear(ă), care cear(ă) luând-o ispravnicul carile iaste aicea pus de la svinția sa preasvințitul părinte patriarhul de Ierusalim ca să aibă a o trimite acolo la Sv(â)ntul Mormânt”. În timp ce eu rosteam ultimele cuvinte, călugărul a întins mâna către șervetul de pe colțul mesei. L-a ridicat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Aron voievod, aducând cu ei și scrisori de la aceasta și de la craiul Țării Ungurești ca să fie așezați din nou în numita mănăstire, dacă în adevăr, cum spuseseră ei, grecii au pustiit-o cu totul. Noi, auzind acestea, am trimis ca ispravnic pe episcopul Mitrofan cu un egumen să cerceteze mai întâi starea în care se află mănăstirea, și apoi, după înștiințarea lui, noi să hotărâm. Cercetând dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
st(i)re Xiropotamu;... Boierii cei mari ne-au mărturisit că Costantin (Duca) vodă pe Cuze l-au avut în mare cinste și dragoste”... De aici se iscă întrebarea firească: “Cum ar fi putut suferi Cuze spăt(ar), fiind și ispravnic la îngrădire locului <mănăstirii>”... să privească cu ochii <cum> “i să ia pivnița în ograda Dancului”?... Să mai luăm în seamă și faptul că acest Cuze spătar i-a cerut lui Costantin Duca voievod 300 de lei pentru acea pivniță
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Breslau și la... doamna Maria, când am fost și în Hotin, după ce ne maziliră, preț de șaptezeci de mii de zloți... Deci poftim pe dumneaei, pe doamna Marie, să-l dea la mâna cestor doi boieri cari i-am lăsat ispravnici casei mele, ca să aibă a-l vinde și să dea din banii ce vor lua pe acel argint, șase mii de zloți la Sf<ântul) Mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos, la Ierusalim”... Spune-mi, te rog, ce hotărăște Alexandru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
închinarea mănăstirilor către locurile sfinte, părinte. ― Uite, dragule, ce scrie unul din voievozi, la 20 decembrie <1742>, mai precis (Constantin Mavrocordat voievod revenit la domnie 1741-1743): El spune că: “16 foițe s-au scris pe la ținuturi, pe la boierii ce sânt ispravnici, pentru milostenia ce s-au socotit să de la Sfântul Mormânt a Ierusalimului, după cum arată izvodul ce este în Visterie cu pecete gospod. Datorie creștinească... pentru care pre larg arată blagoslovitoare carte a prefericitului părintelui nostru patriarh a Ierusalimului ce s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lor - care-i făceau pitorești”, ajung către seară într-un sat, care ei îi zic Buzău. Și mergând toată noaptea, în zori ajung la Râmni c, i ar pe la orele 10, dimineața, la Focșani. După ce-și vizează pașapoartele la ispravnicul ținutului, fiind la granița dintre Valahia și Moldova, p e la orele trei după miezul nopții, pornesc mai departe. Dar cum la trecerea Milcovului, care era granița dintre cele două țări, funcționarul de frontieră dormea, iar soldații de pază nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
toată ziua fără lucru?" 7. Ei i-au răspuns: Pentru că nu ne-a tocmit nimeni." "Duceți-vă și voi în via mea", le-a zis el, "și veți primi ce va fi cu dreptul." 8. Seara, stăpînul viei a zis ispravnicului său: "Cheamă pe lucrători și dă-le plata, începînd de la cei de pe urmă, pînă la cei dintîi." 9. Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, și au luat fiecare cîte un leu. 10. Cînd au venit cei dintîi, socoteau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
sa îl puneau în imposibilitate de a-și respecta întocmai contractul. Urmarea firească era intervenția organelor executive ale statului. Într-o astfel de situație se aflau, de pildă, locuitorii ținutului Dorohoi, în anul 1819, împotriva cărora domnitorul Mihail Suțu cerea ispravnicilor să ia măsuri drastice. Constrânși prin forță, țăranii plecau la ocnă, încărcau sarea, dar în drum spre schele se opreau adeseori pe la casele lor pentru a termina treburile. În popasul acesta, sarea dispărea toată sau în parte, și atunci cărăușii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înlesnitorilor trecerii pîinii”: 2.750 lei „omului gospod”, 2.050 lei la doi căpitani, 820 lei vameșului, „omului gospod” încă 1.190 lei pentru al doilea și al treilea transport, câte 1 400 lei primului și celui de al doilea ispravnic, 140 lei sameșului, 210 lei vel căpitanului Constantin al Hătmăniei, 3.329,30 lei cheltuieli „mărunte” pentru plăeși, poștă, panțâri etc. Prețul de cost al celor 2.296 merță și 4 dimirlii cereale, plus cheltuielile de transport, s-a ridicat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul comunica isprăvniciei de Fălciu că, pentru lucrările de la drumul Focșani-Sculeni, se vor recruta „numai birnici, și acei ce purta numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
construirii „drumului oștenesc” de la Silistra la Focșani. Mircovici cerea Divanului Moldovei ca să aprobe măsurile necesare continuării lucrărilor la drumul Focșani-Sculeni. Divanul întrunit într-o ședință specială a acceptat cererea. Instrucțiunile, conform cărora urmau să se desfășoare lucrările, prevedeau atașarea pe lângă ispravnici a unui număr suficient de ajutoare, funcționari de stat și specialiști. Împreună cu ei, ispravnicul trebuia să străbată drumul de pe teritoriul ținutului său și să însărcineze, pe loc, funcționari răspunzători cu lucrările ce urmau să se execute pe o anumită porțiune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
necesare continuării lucrărilor la drumul Focșani-Sculeni. Divanul întrunit într-o ședință specială a acceptat cererea. Instrucțiunile, conform cărora urmau să se desfășoare lucrările, prevedeau atașarea pe lângă ispravnici a unui număr suficient de ajutoare, funcționari de stat și specialiști. Împreună cu ei, ispravnicul trebuia să străbată drumul de pe teritoriul ținutului său și să însărcineze, pe loc, funcționari răspunzători cu lucrările ce urmau să se execute pe o anumită porțiune a drumului, stabilită în raport cu numărul funcționarilor trimiși de Vistierie. După ce ispravnicul cu grupul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
specialiști. Împreună cu ei, ispravnicul trebuia să străbată drumul de pe teritoriul ținutului său și să însărcineze, pe loc, funcționari răspunzători cu lucrările ce urmau să se execute pe o anumită porțiune a drumului, stabilită în raport cu numărul funcționarilor trimiși de Vistierie. După ce ispravnicul cu grupul de funcționari și specialiști străbăteau drumul care urma să fie construit, la întoarcere ei trebuiau să facă „analoghisirea” satelor la lucru, oameni, cară, locurile unde vor lucra, lemnul necesar etc. Instrucțiunile prevedeau că podurile să se reconstruiască, acolo
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrărilor statistice, Fonton de Verayon a cerut, la 1 noiembrie 1832, date referitoare la râurile Prut, Siret, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Bârlad și altele ,,ce se vor socoti că pot urma plutirii”. În chestionarul pe care Fonton de Verayon cerea ispravnicilor să-l completeze se află întrebările: ,,ce vasă, de ce mărime, cu ce greutate pot pluti pe dânsele (pe râurile amintite) și de la care loc, păr la care loc ? ce plute de cherestele ? de care soi de lemn și de ce mărime
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
debitul de apă creștea. În acest din urmă caz era nevoie însă de multă pricepere, deoarece apele de munte sunt foarte repezi și accidentele greu de evitat. Așa, de pildă, la 16 noiembrie 1786, domnitorul Alexandru Mavrocordat a anunțat pe ispravnicul de Roman că, ,,viind apa Trotușului foarte mare”, plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era impusă, iar în viitor un mijloc nou de control. De multe ori s-au manifestat din partea autorităților ținutale atitudini vădit ostile, ca aceea a ispravnicului Vasile Gafencu (Bârlad). Acesta ordonase cantoniștilor „că măcar dinaintea ușii cantonului, de va fi sârma ruptă, să o lași nici să pui mâna”. În fine, unii boieri au refuzat să acorde orice fel de ajutor la buna organizare a acestei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a folosit deasemenea mijloace pentru a-și completa numărul de muncitori trebuincioși, fiind constrânși să adopte astfel de procedee din cauza crizei brațelor de muncă calificate. În aceste condiții, fabrica lui Bühl și-a continuat activitatea. Într-un raport al ispravnicului ținutului Neamț din 4 august 1855 către Departamentul din lăuntru se arăta că fabrica lui Bühl confecționa aceleași postavuri ca și cea a lui M. Kogălniceanu, deși mai „ordinare”, dar cu perspective de a fi îmbunătățite. Mărfurile purtau pecetea fabricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și nu de la sat la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea sătenilor la oraș. În aceste împrejurări, țăranii părăseau satul adeseori în mod ilegal, fugind în orașele mai mari, în special în capitală, unde își pierdeau urma, găsind scăpare fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la un număr de 373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi de boi”. În lipsa unei industrii dezvoltate, în stare să absoarbă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dreptate - se plângeau 40 de locuitori ai orașului Focșani împotriva eforilor în 1849 - era a o pierde și a fi izgonit de tulburător de liniște publică”. Dacă orășenii îndrăzneau să se plângă de conduita eforilor, aceștia din urmă apelau la ispravnic și arătau „că unii din noi vorbim împotriva cârmuirii și că facem, comploturi”. Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții antifeudale. Aceste două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bekendorff despre acțiunea și scopurile „Societății democratice poloneze” în toate provinciile românești. În 1841, Faustyn Filanowicz organiza emigrația democratică în Moldova, care a dobândit treptat un asemenea ascendent, încât cinci ani mai târziu ea avea la dispoziție biroul lui Gherghel, ispravnicul de Botoșani, „complet inițiat” în planurile democrației poloneze - spunea P. Butkiewicz. Îngrijorată de progresele dobândite de democrați în Principatele Române, partida aristocratică a reacționat cu promptitudine. Ea a pornit o adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
18, 47, 49, 51, 52, 53, 54, 56, 57, 58, 59, 62, 64, 65, 66, 67, 68, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 78, 82, 88, 90, 92, 95, 96, 101, 103, 104, 105, 110, 111, 112, 115 Ivașcu, Gheorghe, ispravnic, 140, 158 J Jianu, Alecu, Dr., 97 Joldești, sat, moșie, 7, 47, 49, 50, 53, 54, 55, 75, 80 K Kalischer, Iosef, Dr., 97 Kiriac, I.. Dr., 267 Kirițescu, Costin, C., 115 Kremnitz, Mite, 219, 220 L Lacul cîntat de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]