720 matches
-
încorporează, și atunci își pierd originalitatea, sau trăiesc numai între ei, și atunci suscită ostilitatea. Un arab creștin prea bine asimilat se poate topi ca un țurțure de gheață în apă, cum a fost nu demult cazul, la noi, cu israelitul asimilat. Copții egipteni iau Biblia în sensul propriu al termenilor, așa cum iau musulmanii Coranul, iar papa lor, Shenuda al III-lea, le interzice enoriașilor săi să meargă la Ierusalim, "acea cetate uzurpată". Dar tot așa cum, în secolele al XIX-lea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Beirut în 1930. Amatori de noi frisoane, continuați-vă drumul! Iar ghicitul în stele, care prevede totul și nu împiedică nimic, își are pe deplin locul în această urzeală. Așa ca marele indianist francez Sylvain Lévi (1863-1935), delegat al Alianței Israelite Universale aflat în misiune de studii în Egipt, Siria și Palestina, care anticipa dezvoltările viitoare în raportul misiunii sale din 1918 intitulat O renaștere evreiască în Iudeea. "Problemele Palestinei sunt probleme ale lumii întregi", notează el încă de la început. El
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
după Matei (1964). (n. trad.) "Et j'ai vu quelquefois ce que l'homme a cru voir", vers din Corabia beată de Arthur Rimbaud. (n. trad.) șofar, instrument muzical de suflat (un corn de berbec la origine) utilizat în ritualul israelit. (n. trad.) În tragedia Bérénice de Jean Racine, protagonista este regină, iar Antiochus se află în fruntea unui regat din nordul Siriei. (n. trad.) Parafrază la un alt celebru vers al lui Mallarmé, din Brise marine: "La chair est triste
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Răducăneni și Docolina), 1 comună urbană - Huși, în total 72 comune și 95 sate. Cu o suprafață de 2.300 km2, județul Fălciu avea o populație de 80.000 de oameni, din care 70.000 erau români, iar ceilalți erau israeliți și alte naționalități. Județul era împărțit în patru plăși: Podoleni, cu reședința în târgușorul Drânceni, care cuprindea 9 comune, 2 târgușoare și 34 sate; Crasna, cu reședința în satul Crețești, cu 20 comune, 2 târgușoare și 46 sate; Prut, cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe vestigiile vechii biserici construită de Ștefan cel Mare în 1495, pe locul vechii Curți domnești. Evreii aveau două sinagogi, iar catolicii două biserici. În oraș mai funcționau două farmacii, două instituții de binefacere: un spital evreiesc, întreținut de comunitatea israelită și un spital susținut din donații publice, acesta din urmă funcționând, după 1863, în casele dăruite obștii de către Dimitrie Castroian. Peste 20 de ani, același Mecena hușean va dărui venitul unei moșii din județul Roman, pentru întreținerea Spitalului, care astăzi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de săpun, cinci brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea) și două cofetării. Asistența sanitară era asigurată de cinci medici: unul la spital și oraș, unul la județ, unul la plasa Prut, unul la Comunitatea israelită și Spitalul israelit, iar al cincilea medic la calea ferată Huși-Crasna. În 1892 erau finalizate lucrările la cele două edificii importante ocupate atunci de tribunal. Prefectura a funcționat în una din clădiri până în 1932, când s-a cumpărat pentru această
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea) și două cofetării. Asistența sanitară era asigurată de cinci medici: unul la spital și oraș, unul la județ, unul la plasa Prut, unul la Comunitatea israelită și Spitalul israelit, iar al cincilea medic la calea ferată Huși-Crasna. În 1892 erau finalizate lucrările la cele două edificii importante ocupate atunci de tribunal. Prefectura a funcționat în una din clădiri până în 1932, când s-a cumpărat pentru această instituție casa Adam
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
muncitorii și meseriașii - bani și lenjerie; comercianții, intelectualii și diferite categorii de salariați, de asemenea, alimente, efecte și bani. Într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne (11 mai 1877), prefectul județului Fălciu relata despre contribuția bănească pentru armată a Comitetului israelit din Huși: „Avem onoarea a aduce la cunoștință dv. c-am format aici în Huși un comitet israelit, cu tendința de a exhorta pe israeliții din acest district, ca să contribuiască moral și material pentru luptătorii țării în care trăim și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bani. Într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne (11 mai 1877), prefectul județului Fălciu relata despre contribuția bănească pentru armată a Comitetului israelit din Huși: „Avem onoarea a aduce la cunoștință dv. c-am format aici în Huși un comitet israelit, cu tendința de a exhorta pe israeliții din acest district, ca să contribuiască moral și material pentru luptătorii țării în care trăim și care în circumstanțele de față are necesitarea de asemenea ajutoare. Dupre ce, fidel misiunei ce ne-am luat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În aceeași scrisoare, prefectul își manifesta satisfacția, consemnând că „fiecare se grăbește a contribui cu cât poate, încât sperăm că în curând vă vom putea comunica rezultatul acestor sume, solicitând opiniunea Dvs. despre modul întrebuințării lor”. Până la 11 mai, Comitetul israelit din Huși a adunat suma de 1.800 lei noi, iar suma finală oferită armatei de acest comitet a fost de 2.282,15 lei. În ceea ce privește cumpărarea de arme, până la 8 decembrie 1877, locuitorii județului Fălciu au oferit suma de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aruncate în stradă, străzile nepavate, casele suprapopulate și lipsite de igienă, starea de neigienă a latrinelor particulare, suprapopularea pe unele străzi: Blănărie, Croitorie, Meletie Istrati, Episcopiei și parte din strada Stoianovici, lipsa unei băi în stare de funcționare permanentă; baia israelită nu putea satisface cerințele populației; lipsa unui abator modern afecta și el sănătatea publică, cel existent, dacă dăm crezare presei, era mai mult „o clocitoare de boale și fel de fel de infecțiuni”. Autoritățile locale erau îngrijorate de faptul că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pierderea câștigurilor enorme, evaluate la 7 milioane dolari anual! Lansky a încercat să "supraviețuiască" în următorii ani la Miami, urmărit îndeaproape de FBI. Pentru a scăpa de FBI și de impozite, pleacă în 1970 în Israel. Este "rambursat" de poliția israelită în SUA în 1972 și își află sfârșitul, bolnav de cancer, la 15 ianuarie 1883. Lasă în urmă o "istorie " a mafiei și o "familie îndurerată" și fără mijloace de subzistență, o nepoată a sa declarând că n-au rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mult de un secol. Altele au fost efemere. Au existat, de asemenea, câteva așezăminte aparținând comunităților străine; astfel de instituții a patronat comunitatea greacă de la Galați, dar, în afară de a-i semnala existența acesteia, nu putem face alte precizări. Și comunitatea israelită din Iași a avut un mic lăcaș de psihiatrie, acesta fiind însă o simplă secție, în cadrul Spitalului Israelit din Iași, unde erau adăpostiți câțiva bolnavi mintali. În afara acestor unități o serie de bolnavi psihici și-au găsit adăpost la finele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de instituții a patronat comunitatea greacă de la Galați, dar, în afară de a-i semnala existența acesteia, nu putem face alte precizări. Și comunitatea israelită din Iași a avut un mic lăcaș de psihiatrie, acesta fiind însă o simplă secție, în cadrul Spitalului Israelit din Iași, unde erau adăpostiți câțiva bolnavi mintali. În afara acestor unități o serie de bolnavi psihici și-au găsit adăpost la finele secolului trecut la pelagrozerii din care au fost câteva pe teritoriul Moldovei, din care menționăm pelagrozeria de la Coșula-Botoșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
este preluat din cel iudaic de la Templu din Ierusalim, aceasta și datorită faptului că Mântuitorul și Apostolii precum și primii creștini au fost cetățeni iudei, care nu au renunțat în totalitate la practicile cultice pe care le săvârșeau la Sinagoga. Ritualul israelit în numeroase elemente, de forma și chiar de conținut, conține asemănări cu alate coduri de legi cultice orientale însă se distinge de acestea în mod radical prin aceea că este un cod religios prin excelență. Cât privește formele exterioare ale
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
numeroase elemente, de forma și chiar de conținut, conține asemănări cu alate coduri de legi cultice orientale însă se distinge de acestea în mod radical prin aceea că este un cod religios prin excelență. Cât privește formele exterioare ale cultului israelit el este oarecum asemănător cu cel al cultelor altor popoare caracterizându-se prin altare de jertfă, personal cultic asemănător, aceleași sacrificii de animale, dar specific pentru evrei este religia monoteista precum și sensul pe care l-au primit formele de cult
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
revelației este omul iar la israeliți este Dumnezeu. Asemănările dintre cultele păgâne și cel iudaic pot fi explicate și printr-un lucru concret și anume că în religiile păgâne revelația divină s-a păstrat în proprorții extrem de scăzute pe când cultul israelit este expresia voii divine revelate lui Moise. Argumentul istoric, conform căruia cultul iudaic este mai vechi decât cel creștin și de aceea este superior, cade în fața argumentului harismatic care precizează faptul că cultul creștin, întemeiat de Mântuitorul, este mediu prin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
legate de tema propusă observăm că o înțelegere pătrunzătoare și pe o scară a valorilor mai înaltă, beneficiază instituția căsătoriei în perspectiva Vechiului Testament, deoarece ea primește caracterul de sacru încă de la început. În acest ritual al căsătoriei din cadrul religiei israelite se observă câteva asemănări de structură și chiar de continut cu ceremonialul cultului creștin. Mai întâi remarcam concepția biblică unanimă conform căreia alianța dintre Dumnezeu și poporul ales este privită ca o căsătorie sfântă, idee resemantizată în creștinism și redata
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
labii de pistrui”, frumoasa și focoasa Estera avea „părul ca flacăra”, „ca un drapel”, iar „părul de pe pubis [era] roșu asemeni coperților operelor lui Lenin”. „Jidovcuța” avea pielea „numai pistrui vizibilă prin ochiurile de plasă ale ciorapilor”. Galițiana Miriam, „fata israelitului bijutier” - un alt personaj cărtărescian -, are „părul roșu ca flacăra”, „zulufi roșcați și pistrui pe nas și pe umerii obrajilor” <endnote id="(854)"/>. Mai interesant este Însă felul În care imaginea „evreului roșu” a fost folosită În textele cu caracter
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
croitorie, cizmărie, tapițerie, ceasor nicărie, giuvaergerie etc.) <endnote id="(836)"/>, precum și despre existența unui număr relativ mare de doctori, spițeri și „bărbieri” (roifes) În rândul evreilor. „Un atare medic evreu - nota I. Barasch În 1842 - există În mai toate comunitățile israelite din Moldova.” La jumătatea secolului al XIX-lea, Iuliu Barasch scria În notele sale de călătorie despre evreii așkenazi din Iași că „iubesc mult curățenia”, iar despre cei sefarzi din București că „sunt curați” <endnote id="(194 ; 778, p. 33
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unii susțin că chiar domnitorul Caragea Îi da vizite secrete”), Calmuca (tătăroaică) și Rozolina (nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27 și 108-109)"/>. Într-un „roman național” (Manoil, 1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul de „fiice ale Vinerii” și o frumoasă „israelită” : „Una este Zlatca Evreica, de la munte până la Dunăre, În Țara Românească”. Și „curtezana” evreică Rașelica Nachmansohn - din romanul lui Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sericicultură, de fabricare a borangicului, dar și de prelucrare a acestuia (vopsitorie, croitorie etc.) <endnote id="(vezi 893, pp. 171-173)"/>. Bine documentat, prozatorul Mircea Cărtărescu a ținut cont de această realitate socio-economică. Un personaj din romanul Orbitor. Aripa dreaptă, Miriam „israelita”, se apucă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Într-un sat din Banat, să crească viermi de mătase, „meșteșug cu totul necunoscut În acele locuri” <endnote id="(854, III, p. 346)"/>. Evreica (ne)virtuoasă De regulă, clișeul referitor la frumusețea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
morbul sifilisului <endnote id="(278, p. 473 ; 267, p. 638)"/>. Datele statistice nu confirmă exagerările prezentate mai sus. În Bucureștiul anului 1914, de pildă, din totalul de 302 prostituate Înregistrate la poliție (alte câteva sute lucrau clandestin), doar 9 erau „israelite” - adică sub 3%, În condițiile În care evreii repre zentau cam 11% din populația activă <endnote id="(838, p. 145)"/>. A acuza, prin generalizare, pe evreice de prostituție și pe evrei de proxenetism avea menirea de a „demasca” lipsa de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de români zare] amenință prăbușirea economiei naționale” <endnote id="(693, II, pp. 77-79)"/>. În diferite forme, fenomenul s-a manifestat pe tot teritoriul româ nesc. De pildă, În timpul guvernării legionare (septembrie 1940 - ianuarie 1941), „fondurile de comerț ale micilor negustori israeliți - relatează Petre Pandrea - au fost jefuite de mărfuri și preluate cu pistolul, pe străzi, aruncându-i pe drumuri pe proprietari”. Deva, orașul liderului legionar Ion Moța, „a fost decretat oraș sfânt”, fiind „expulzați toți evreii” <endnote id="(771, p. 164
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Etnonimul „evreu” devine deci, din atribut etnic, un atribut profesional (comerciant, cămătar, cârciumar etc.) și unul moral (Înșelător, viclean etc.). În 1884, un interlocutor (poate imaginar) al lui Ion Ghica face distincția clară Între noțiunea de „evreu” și cea de „israelit” (a făcut-o În epocă și Mihai Eminescu ; vezi capitolul „Evreul bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]