26,665 matches
-
unele puncte de omisiune pe care nu știm cui să le punem în cîrcă, și prefațat de dl. Emil Manu care vede în autorul Groapei "un scriitor singular" și "cel mai inconformist" din toată literatura noastră. Dl. Manu e un istoric literar informat, așa că e inutil să-i împrospătăm memoria fostului colaborator la Săptămîna cu numele atîtor scriitori inconformiști care i-au precedat lui Barbu. Cît despre singularitate, avem și aici dubii. Oare numai Barbu ne-a turnat la Securitate? Oare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
medievale, mai mult funcționale decât convenționale, i-a venit criticului, după cum mărturisește, cumva iritat pe de o parte de evoluția atipică a culturii noastre și, implicit, de așa-numitul complex al tradiției literaturii române care i-a tot împins pe istoricii literari să caute și să inventeze un corpus de texte literare cât mai vechi, indiferent de zona în care aceste texte au fost produse, și pe de altă parte din dorința de a veni cu o metodă simplă, cât mai
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
d-sa nu șovăie a-l trece cu nonșalanță în lotul conjecturii: Pînă și adevărul, darmite frumosul, e o iluzie, spun atîția filosofi subtili". Așa să fie! în pofida bagajului informativ apreciabil și a condeiului literar cu care a fost transcris, istoricul Echinoxului iese în remarcabilă măsură dezavantajat din cartea pe care am conspectat-o, din pricina mentalității inerțiale, defazate pe care o etalează. ,Filosofia" d-lui Petru Poantă e desuetă și dizgrațioasă.
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
Ťanti-călinescianť" (și, în schimb, un Ťlovinescianť). Am o copie superlativă despre talentul literar, epic al autorului, pe care îl consider realizat la cotă maximă în proză (capodopera sa mi se pare Bietul Ioanide). Sînt - însă - foarte rezervat față de criticul și istoricul literar, ale cărui scrieri le găsesc extrem de... Ťdiscutabileť!". Chiar dacă ne-ar veni foarte greu a ne ralia unei sancțiuni atît de categorice, nu putem a nu aprecia gestul leal-disociativ, asumat cu temeritate, preferabil prin însăși dezbaterea ce-o poate anima
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
au fost adevăratele sale vocații: cea a activismului didactic și cea a bătăliilor Ťconspirativeť din mediile intelectuale. Dovadă - în primul plan, academic și de cercetare - faptul că rezultatele sale de vîrf sînt de ordin formativ și organizatoric. Contribuțiile proprii, de istoric literar, cad pe planul doi. E realmente curios faptul că Profesorul, Ťșef de școalăť în Universitatea clujeană, n-a dat cărți fundamentale și nici măcar - cum se spune - Ťde referințăť". Ochiul exegetului se oprește uneori parcă fortuit asupra măștii somatice, asupra
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
anul precedent, subliniindu-i echivocul la care au dat naștere în conștiința posterității o parte din tablourile pe care autorul Crângului desfrunzit nu le iscălise. "Nu vei putea evita să cazi într-o bună zi pe mâna criticilor și a istoricilor de artă, nu vei putea ocoli nici ispitele falsificatorilor, nici neliniștile și prejudecățile colecționarilor - i-am spus. De ce să favorizezi nașterea unei probleme și a unor dificultăți similare cu cele de care ai văzut că m-am izbit studiindu-l
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
resuscita fiorul unui timp revolut, totul sub zodia intelectului creator. "Metoda" de care face uz e disciplinat lirică, picant diegetică și, mai totdeauna, agreabil divagantă. înainte de-a numi localurile preferate ale echinoxiștilor, crede nimerit a face o incursiune în istoricul cafelei, căreia Jules Michelet îi închina, în Istoria Franței, "un somptuos elogiu", socotind-o "o licoare sobră, adînc cerebrală" și... "antierotică, substitutind atracției sexuale ascuțimea minții", licoare ce devenise "excitantul spiritual" al epocii luminilor: "Clujul anilor '60: în centru existau
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
Cristian Teodorescu Ca istoric măcar, dacă nu ca intelectual, Gh. Onișoru ar trebui să știe că ponoasele greșelilor trag mai greu la cântar decât meritele. Faima lui Onișoru a apărut după ce el a devenit președintele CNSAS. Înainte de asta, nici comunitatea istoricilor nu prea știa
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
Cristian Teodorescu Ca istoric măcar, dacă nu ca intelectual, Gh. Onișoru ar trebui să știe că ponoasele greșelilor trag mai greu la cântar decât meritele. Faima lui Onișoru a apărut după ce el a devenit președintele CNSAS. Înainte de asta, nici comunitatea istoricilor nu prea știa cine e viitoarea celebritate națională. N-a trecut foarte mult timp de când Gh. Onișoru a ajuns pe prima pagină a ziarelor în urma scandalului listelor cu ofițeri de Securitate care au făcut poliție politică. Atunci, la presiunea mass
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că nu există... Așa că cea mai mare parte din treabă - din cercetarea filosofică a culturii române și din cercetarea filosofiei românești - a fost și este lăsată pe seama filologilor: a istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație literară. Care fac și ei ce pot: de la lucruri temeinice, pînă la ierarhizări filosofice după ureche. Eugen Ionescu scria, în anii lui românești, că " Suntem o țară nenorocită de gazetari, cu nenorociți gazetari
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
secolul XIX, la cererea Scaunului apostolic. Redactate în limbile italiană, latină și română, documentele beneficiază acum de o ediție critică judicioasa, presupunând nu numai necesare traduceri, ci și portrete biografice, informații suplimentare și elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanista de la Veneția, fondat de N. Iorga, tipărește două publicații proprii: Annuario și Quaderni. Recentul număr din Annuario, purtând girul spiritual și intelectual al istoricului Ioan-Aurel Pop, directorul Institutului, se constituie într-
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanista de la Veneția, fondat de N. Iorga, tipărește două publicații proprii: Annuario și Quaderni. Recentul număr din Annuario, purtând girul spiritual și intelectual al istoricului Ioan-Aurel Pop, directorul Institutului, se constituie într-un veritabil compendiu al relațiilor culturale româno-italiene, pe următoarele direcții de abordare: L'ereditŕ di Romă, Image de l'autre, Missionari e missionarismo (Geopolitică religiosa), Îl "Commonwealth" veneziano, Impatto ottomano, Nel Mitteleuropa, Relazioni
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
de Accademia di România în colaborare cu Centrul Interuniversitar de Studii asupra Europei Central-Orientale (CISUECO) din cadrul Universității "La Sapienza" din Romă. Scopul științific al manifestării și, în consecință, al apariției acestui volum a fost confruntarea de idei și abordări între istorici români și italieni privind raporturile românilor cu Sfanțul Scaun, domeniu de cercetare marginalizat până în 1989. Sunt astfel evidențiate atât aspectele doctrinare și istorice ale acestor raporturi, dar și cele culturale în general (artistice, literare, imagologice). Acestea din urmă sunt analizate
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
un asemenea mod de a gândi? Una de un diletantism jenant! Cine sunt îngrijitorii acestei noi ediții Rebreanu? Ilderim Rebreanu e fiul lui Tiberiu Rebreanu, cel mai mic dintre frații lui Liviu. E moștenitorul drepturilor de autor, cu veleități de istoric literar în volumul Minciuna și impostura (2000), demn de luat în seamă pentru unele intervenții polemice față de Fanny și Puia, soția și fiica scriitorului. Mircea Coloșenco pare să fie favoritul colecției de "Opere fundamentale", căci s-a ocupat în cinci
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
ediție din Rebreanu, alta din Eminescu, apoi una din Bacovia și pregătește, pe deasupra, o ediție din Macedonski. Lipsit de un elementar spirit critic, Mircea Coloșenco e o curiozitate de arhivar prăfuit, fără orizont: jumătate de editor călare pe jumătate de istoric literar chior. Ediția Rebreanu alcătuită de Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu e un mare pas înapoi față de ediția Gheran. Lipsită de profesionalism, e cel mai rău gândită dintre toate volumele apărute în colecția "Opere fundamentale". Originalitatea ei e diletantismul, deloc
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
raport pozitiv, în cea mai mare parte un citat din Precuvântarea lui G. Dem Teodorescu la volumul I al corpusului, ideea principală a acestuia fiind că Proverbele românilor sunt "o lucrare unică în felul ei, un monument pentru literatura națională". Istoricul Constantin Erbiceanu (1902, p. 512-515) observă că Zanne a dat o "vastă operă"; "cu o răbdare de fier, cu o pricepere rară și cu o persistență neîntrecută a reușit a grupa într-un tot geniul practic al poporului român". Socotește
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
că Zanne a dat o "vastă operă"; "cu o răbdare de fier, cu o pricepere rară și cu o persistență neîntrecută a reușit a grupa într-un tot geniul practic al poporului român". Socotește a fi de mare folos notele, istoricul originii proverbelor, datele istorice, textele din scriitori români care conțin proverbe și zicători, toate expuse metodic. Elogiul merge până acolo încât lucrarea lui Zanne ar avea importanța unei opere originale. Dar ea n-a avut la Academia Română doar susținători, ca
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
o nouă ediție în cadrul colecției. Romanele sunt însoțite de un aparat critic destul de cuprinzător (ar putea fi chiar ceva mai consistent), incluzând o prefață, repere biografice într-un curriculum vitae al autorului, o bibliografie critică, aparat alcătuit de critici și istorici literari cunoscuți. Se cuvine o stăruință asupra colaboratorilor. Campionii cu cele mai multe solicitări pentru prefețe și îngrijiri de ediții sunt Teodor Vârgolici (18 ediții), Aureliu Goci (16) și Valeriu Râpeanu (14 prezențe), cărora li se adaugă Constantin Mohanu (5 colaborări), Nicolae
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
de Radu Tudoran, Între zi și noapte de H. Y. Stahl, Sfârșit de veac în București de I. M. Sadoveanu, Prințul de Tudor Teodorescu-Braniște și Bogdan infidelul de Victor Papilian. Aș fi reținut și Revoluția de Dinu Nicodin. Se confirmă istoricul an 1933, cel mai fast pentru istoria romanului românesc, reprezentat aici de nouă romane. După cum deceniul 1925-1935 este cea mai strălucită epocă a romanului. Din perioada comunistă (1948-1989) colecția selectează 30 de titluri, începând cu Bijuterii de familie de Petru
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
G. Pienescu Între istoricii și criticii literari (pe de o parte) și textologi (pe de altă parte) mocnește de multă vreme o tensiune reciproc depreciativă și totodată păgubitoare, cred, pentru cultura noastră. Explozii nu s-au produs, cel puțin până acum. Dar din când
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
că tăcerea-i de aur, ci pentru că mi s-a părut că spusele mele, și acestea, s-ar înscrie tot sub surâsul ironic al proverbului antonpannesc "Aideți să vorbim degeabă/ că tot n-avem altă treabă". De bună seamă că istoricii și criticii literari, beneficiind de creioane mai bine ascuțite (și nu numai), dețin supremația în intensitatea, în acuitatea atacurilor și în capacitatea de a sugera, ba chiar de a impune propria lor părere de adevăr. Din opiniile acestora citez numai
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
al "tratatului", că M. Kogălniceanu nu a publicat o ediție "științifică" (adjectiv la modă pe vremea aceea) a cronicii lui Neculce, ci una "îndreptată, pe alocuri modernizată, alteori arhaizată în chip arbitrar", replicând iritat: "Kogălniceanu a făcut un serviciu imens istoricilor și literaturii publicând cronicile; textolog nu-i putem pretinde să fi fost. Era prea mare pentru asemenea lucru." 2 Oricât de exagerată va fi putut să i se pară lui G. Călinescu opinia critică a lui Al. Piru privind valoarea
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
prin greșeli de tipar, interpretări eronate ale grafiilor specifice ori nespecifice unui autor, deci ale stilisticii lui fonetice și chiar ale foneticii lui sintactice, prin interpolări involuntare, accidentale sau dimpotrivă, deliberate, prin coruptčle, lacune etc.; opinia unora, evident eronată, că istoricii și criticii literari nu au nevoie, pentru a emite judecăți de valoare despre scriitori, de ediții de opere complete, "savante", cu variante și note redactate după normele criticii de texte; de asemenea - ca să simplific -, refuzul cronicarilor de a se angaja
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
deschis. Nu am nici o explicație pentru această incorectitudine: lipsă de informație nu are cum fi, lipsă de onestitate ar fi prea grav. Pentru mine rămâne un mister ignorarea acestei referințe obligatorii la ediția anterioară a unuia din cei mai importanți istorici literari, fie și printr-o simplă mențiune, dacă nu printr-un comentariu. Principala "defecțiune" a ediției Zaciu e intervenția cenzurii, care a suprimat câteva fraze, cuvinte și aproximativ trei-patru pagini compacte - omisiuni asupra cărora ne avertizează blestematele croșete. Camil Petrescu
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Ediția Floricăi Ichim, fără omisiuni datorate cenzurii, va trebui să înlocuiască de acum încolo ediția lui Mircea Zaciu. Nu ar fi fost rău să recupereze prefața criticului clujean și unele comentarii din note în mod declarat (căci, de pildă, în istoricul relațiilor dintre Cezar și Camil Petrescu, Florica Ichim beneficiază clar, dar tacit, de documentarea prealabilă a lui Mircea Zaciu). Florica Ichim a îmbunătățit aparatul de note, înmulțindu-le semnificativ (de la 164, câte avea ediția Zaciu, la 231), ceea ce a angajat
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]