1,394 matches
-
unul dintre discipolii săi de frunte, Emmanuel Le Roy Ladurie, complinește opera mentorului său, Lucien Febvre, pentru ca propriile-i scrieri să-i fie întregite în ultimele decenii prin evidențierea structurilor mentale (adică a celui de-al patrulea etaj al studiilor istoriografice) în lucrările lui Robert Mandrou, Jean Délumeau, Piere Chaunu, Jacques Le Goff, Georges Duby, Alphonse Dupront, Michel Vovelle ș.a. Alături de Braudel, Paul Zumthor completează în mod fericit imaginea cotidianului occidental, dezvăluind secolul de aur olandez, adică istoria deceniilor care despart
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin asemenea investigări. Așa a fost cu putință avansarea unor ipoteze de lucru, chiar a unor structuri privind procesul de formare a națiunilor în Europa Sud-Orientală, după cum tot astfel s-au putut dezvălui câteva elemente de referință pe harta mișcării istoriografice, a evoluției ideilor și tendințelor politice, a faptelor de cultură și civilizație. Lucrările acestui cercetător, de o ținută științifică europeană, ne slujesc în situarea cât mai corectă a formelor de manifestare a societății răsăritene în context universal. Fenomenul istoric bulgar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de dezmembrarea temporară a Bizanțului, de începutul unui patriotism grec-ortodox ce stă la baza „marii idei” comunitare pe care avea să o îmbrățișeze Iluminismul modern. Sunt pe deplin conștient de importanța studiilor parțiale, de rezultatelor investigării nemijlocite a textelor literare, istoriografice, filosofice, religioase, a documentelor de arhivă, precum și de finalitatea contemplării marilor monumente de artă. Prin urmare, nu voi cădea într-o continuă generalizare din care s-ar putea deduce, mai mult sau mai puțin, europenitatea culturii acestei zone, ci voi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
menționăm tot aici și aportul de seamă al lui Christian Schesäus, ale cărui Ruinae Pannonicae deveniseră cunoscute și recunoscute în mediul intelectual transilvănean, dar și în acela al Europei Centrale. Amplul său poem, din care nu lipsesc inserții de natură istoriografică, dezvăluie aspecte din trecutul Ungariei, Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești, de la moartea lui Ioan ZĂpolya (1540) și până la moartea lui Ioan al II-lea Sigismund (1571), excelând prin bogăția și exactitatea informațiilor. Cazul lui Heltai GĂspăr este asemănător, traducerile sale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1802 sub titlul Russische Annalen in ihrer slavonischer Grundsprache verglichen übersetzt und erklärt. Dintre personalitățile culturii române, Dimitrie Cantemir îi este cunoscut prin intermediul edițiilor apusene ale Istoriei Imperiului Otoman. Probabil contactul cu spiritualitățile maghiară și săsească îi prilejuiește cunoașterea preocupărilor istoriografice ale Școlii Ardelene. Rolul lui Schlözer în mobilizarea istoricilor, în stimularea istoriografiilor și de aici mai departe în constituirea națiunilor din Centru și Sud-Est, îl consider la fel de provocator ca cel al lui Herder. O mențiune se impune, pentru eliminarea eventualelor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Gândirea sa, reflectată într-o filosofie a istoriei umanității, câștigă adeziunea multor intelectuali. Putem spune că victoria lui Herder, nu atât asupra veacului al XVIII-lea, cât mai ales asupra celui următor, nu este altceva decât un reper pentru mișcările istoriografice, implicit ideologice ale secolului naționalităților. Prin ce anume se remarcă opera herderiană? Cum ajunge ea o referință a literaturii istorice romantice? În ce mod influențează cultura Europei Central-Răsăritene? Cu mult înainte de 1800, Immanuel Kant a elaborat o explicație privind orientarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
istoria românilor, de pildă, pot fi întâlnite în operele lui Johann Filtsch, Daniel Filtsch, Johann Michael Soterius von Sachsenheim, Georg Hirling, Michael Conrad von Heydendorff ș.a. Însuși Brukenthal, în petițiile și memoriile sale, face dovada apropierii de un anume gen istoriografic. În tot cazul, suflul lui homo europaeus se resimte în Palatul sibian, în sufletul și mintea celor ce-l înconjoară. Cărțile, ca și tablourile dau cea mai bună măsură cu privire la conținutul ideilor iluministe ce intră acum în Transilvania. Literatura teologică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în manuscris, Dissertationes de rebus gestis inter Ferdinandum et Sigismundum Zapolya regem și Isabellam reginam et Georgium Martinusium episcopum Magno Varadiensem, ejusque cede in Alvincz, relatează aspecte importante ale istoriei politice și religioase din Transilvania epocii Reformei, arată în ce măsură preocupările istoriografice tind spre o reconsiderare bazată pe texte vechi, cu atenție descifrate și utilizate. De altfel, publicarea volumelor de surse istorice amintite deja sunt o dovadă cât se poate de concludentă în această direcție. În tot cazul, Societas Assiduorum Litteraria (Societatea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înscrisă în efortul de recuperare al despotismului luminat. În „Praefatio”, savantul ceh evidențiază prerogativele lui Olahus în regatul maghiar de la mijlocul veacului al XVI-lea; arată eleganța și ingeniozitatea scrierii umanistului, universalitatea concepțiilor, motivând popularizarea cărții intrate decisiv în circuitul istoriografic abia în epoca Luminilor. Contemporanul lui Olahus, Johannes Honterus, apare în colecția lui Batthyăny cu o singură carte din vasta sa creație, anume Rudimenta cosmographica, o ediție tipărită la Zürich în anul 1573. Nu știm cu exactitate când a ajuns
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cărții. Epopeea cuprinde 12 cânturi; cele socotite pierdute în epoca Luminilor și vreme îndelungată după aceea au fost depistate nu demult în câteva biblioteci din România și din străinătate, de exemplu la Brașov, Mediaș, Cluj-Napoca, Budapesta, Cracovia, Oxford. Monumentalul poem istoriografic, pe care am avut ocazia să-l așezăm între textele de vârf ale Europei Est-Centrale scrise în perioada de tranziție de la medieval la modern, relevă funcții de ordin intelectual, cercetate și de mediile aulice iluministe. Operă poetică și cronică a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
demonstrează cum cartea reușește să imprime un evident progres, pe de o parte, mișcării religioase, pe de alta, mișcării științifice. Firește, într-un asemenea context, scrierile înregistrează un salt metodologic. Să evidențiem, spre o mai bună înțelegere a fenomenului, activitatea istoriografică a lui Josephus Aloysium Kereszturi, profesor la Oradea, ale cărui puncte de vedere novatoare se recunosc în cartea sa, Compendiaria descriptio fundationis ac vicissitudinum episcopatus et capituli M. Varadiensis, Magno-Varadini (Oradea Mare), 1806. Este o istorie, documentar-interpretativă, a episcopatului și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
europene. De fapt, întreaga concepție braudeliană desprinsă din cărțile sale de istorie propriu-zisă, precum și din volumul de teorie a istoriei, Ecrits sur l'histoire (Flamarion, Paris, 1969), reflectă o tranziție pe cât de surprinzătoare, pe atât de importantă în însăși mentalitatea istoriografică a ultimelor decenii. Ea asigură de pe acum o șansă istoriografiei de a depăși cadrul îngust al cercetărilor sale și de a se ridica la demnitatea pe care i-o conferă doar aprehendarea, în toată complexitatea, a fenomenelor culturale și general-umane
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Epoca Luminilor, Editura Minerva, București, 1981, p. 50. Emmanuel Levinas, „Préface” la Jerusalem ou pouvoir religieux el judaisme, ediție îngrijită și tradusă de Dominique Bourel, Paris, 1982. Friedcrich Schlegel, Werke, în 2 volume, Berlin, 1980; vezi pentru ideile istorice și istoriografice, vol. I, pp. 289-295. Cf. Victor Neumann, op. cit., pp. 33-34, notele 13 și 22, precum și întreg capitolul dedicat istoricului Ștefan Stratimirović, mitropolit de Karlowitz, în Victor Neumann, op. cit., pp. 71-83; vezi și R. Veselinović, „Srpska istoriografija XVIII-veka”, în Srpska stampana
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
volumul colectiv Stat. Societate, Națiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 286. Autorul întreprinde o analiză a conținutului scrierilor lui Schlözer, dezvăluind apelul istoricilor iluminiști români la autoritatea învățatului de la Göttingen. Importantă este și incursiunea pe care o face în mediile istoriografice săsești și maghiare fără de care nu se poate evidenția corect dimensiunea și orientarea nici uneia dintre operele redactate în acel timp. Vezi Johann Filstich, Testamen Historiae Valachicae (Încercare de istorie românească), studiu introductiv, ediția textului și note de Adolf Armbruster, traducere
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de a merge mai departe În cercetarea sa filocalică. De altfel, tot Între 1990-1991 primele zece volume au fost rapid și, trebuie spus, destul de prost reeditate, cu sute de greșeli de ortografie și neaduse la zi din punct de vedere istoriografic. Dionisie vs. Pseudo-Dionisie Să revenim acum la titlul acestui studiu: „afinități și idiosincrazii patristice”. Unul dintre autorii preferați ai lui Stăniloae este Pseudo-Dionisie Areopagitul. Îl cunoștea din tinerețe, Însă abia mult mai târziu, În ultimii ani ai vieții, a făcut
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din ce În ce mai complexe și mult diferite de cele din secolul precedent. Capitolul prezintă această problematică, explicând În detaliu cum și de ce asistăm În prezent la o transformare semnificativă În practica gestionării crizelor și a conflictelor. De asemenea, studiul contribuie la dezbateriile istoriografice privind managementul conflictelor, arătând că În această privință pot fi identificate trei abordări distincte ce provin din direcții de cercetare și practică strâns legate Între ele (prevenirea prospectivă a conflictelor, teoria conflictelor și studiile privind pacea), și nu doar două
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
literatura hagiografică și sub unghiul originalității. Lângă hagiografie trebuie înregistrate oratoria (căci numeroasele „cuvinte” care se prefac sau se compilează erau destinate și rostirii) și epistolografia (Eftimie de Târnova a fost și un autor de scrisori). În privința scrierilor cu caracter istoriografic, în depozitele sud-slave se aflau deja Cronografia pe scurt a patriarhului Nicephoros, tălmăcită probabil prin veacurile al IX-lea și al X-lea (continuată de cărturarii sârbi - aceiași care dăduseră colecția de Vieți ale țarilor și arhiepiscopilor sârbi - prin Letopisețele
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
cronicile” pictate. Curtea și mănăstirea, Aula și Ecclesia vor consemna, cu țeluri specifice, istoria, primele alcătuiri lăsând destul de repede locul elaborărilor programate. Epoca lui Ștefan cel Mare, cu stabilitatea ei generatoare de strălucire într-ale spiritului, a favorizat autonomizarea exercițiului istoriografic. Marele Letopiseț de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, face din narațiunea istorică - de marcă bizantină - al doilea mare „gen” al timpului, alături de hagiografie. Al XVI-lea secol va aduce diversificarea scrierilor cu caracter istoriografic și, mai
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
autonomizarea exercițiului istoriografic. Marele Letopiseț de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei, face din narațiunea istorică - de marcă bizantină - al doilea mare „gen” al timpului, alături de hagiografie. Al XVI-lea secol va aduce diversificarea scrierilor cu caracter istoriografic și, mai ales, apariția textelor comandate de un voievod sau altul. Cronicarii călugări - Macarie, Eftimie, Azarie - vor îndeplini aceste porunci, luând, firește, tot istoriografia bizantină (pe Manasses) drept pildă stilistică și depozit de ornamente retorice. Între speciile mai mărunte, dar
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
nici de „reconstituirea muzeistică”, declarându-se, ca să pară în pas cu vremea, un adept al „inovației creatoare”. Firea sa, care nu se dezminte, este aceea a unui conservator. Ambiția lui este aceea de a-și însoți demersul analitic și cel istoriografic prin considerații teoretice (Sine ira..., 1971, Noi și clasicii, 1975, Antract, 1979). Lecturile fidele, pline de bun-simț, denotă o înclinație spre reflexivitate, comentariul pe teme literare sau teatrale angajându-se într-o vanitoasă monologare pe marginea unor concepte (actualitate și
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
istoria umanismului românesc, Cluj-Napoca, 1979, passim; Dicț. lit. 1900, 142-147; Radu-Ștefan Ciobanu, Pe urmele Stolnicului Constantin Cantacuzino, București, 1982; Velculescu, Scriere, 96-111; Mazilu, Vocația, passim; Mazilu, Recitind, I, passim; Dumitru Velciu, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, București, 1995, 92-123; Svetlana Korolevski, Motive comune în opera lui Miron Costin și a lui Constantin Cantacuzino, în Un veac de aur în Moldova (1643-1743), coordonator Virgil Cândea, îngr. Pavel Balmuș, Chișinău-București, 1996, 113-125; Dicț. esențial, 126-128. C.V.
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
conferă demnități (rang de consilier de stat și gradul onorific de general maior), mai acordându-i, între privilegii, o reședință și mai multe sate în ținutul Moghilev (în Ucraina de azi). În Rusia, C. își încheie, în 1776, prima sinteză istoriografică (în limba greacă): Istoria politică și geografică a Țării Românești, în care informația, bogată și diversă (cu caracter istoric, geografic, juridic, economic și statistic), și prezentarea sistematică împrumutau deja din spiritul metodic și pragmatic al veacului iluminist. Istoria... expune faptele
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
Cadrilater, autorul reușește să ne ofere o imagine aproape completă asupra dificultăților și particularităților procesului de reintegrare a Dobrogei în sistemul administrativ românesc. Lucrarea este structurată cronologic și tematic pe patru capitole, însoțite de o introducere, de un scurt excurs istoriografic asupra stadiului problemei, concluzii, bibliografie și anexe. Pentru o mai bună delimitare și spre facilitarea lecturii, respectivele capitole sunt împărțite, la rândul lor, în mai multe subcapitole consacrate unor aspecte concrete. Apreciem în acest context în mod deosebit faptul că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Balcani 3227. Concluzii Lucrarea analizează evoluția administrativă a Dobrogei de la unirea provinciei cu România, eveniment produs la 14 noiembrie 1878, până la finele celui de-al doilea război balcanic, fiind structurată în 4 capitole. Aceasta are la bază atât contribuțiile istoriografice anterioare cât și volume de documente publicate precum și numeroase documente inedite provenite din fondurile Serviciului Arhivelor Naționale Istorice Centrale și din fondurile Serviciilor Județene Constanța și Tulcea ale Arhivelor Naționale. Primul capitol al lucrării, intitulat Dobrogea în istoria românilor, este
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dobrogeni", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Sturdza, Dimitrie, A., "Suprafața și populațiunea Regatului României", în Buletinul Societății Geografice Române, București, 1900. Timofte, Mihai, "Rusia și modificarea tratatului de la Paris (1856). Impactul asupra României", în volumul Itinerarii istoriografice. Profesorul Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, Iași, 1996. Ursu, Nicolina, "Industria, comerțul, sistemul bancar, transporturile rutiere și feroviare ale Dobrogei până la primul război mondial (1878-1916)", în Tomis, nr. 4/2003. Ursu, Nicolina, "Agricultura Dobrogei până la primul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]