3,057 matches
-
anterioară secolului al IV-lea și acestea nu probează deci nici ființarea nici favorizarea romanizării în Dacia părăsită în 271. Aceste obiecte creștine ar putea proveni din comerț ori din jaful goților stabiliți în Transilvania, în secolul al IV-lea. Istoriografia ungară insistă asupra importanței creștinării goților, anterioară primei jumătăți a secolului al IV-lea. Sînt avansate argumentele lingvistice pentru a alimenta teza care face din Dacia o provincie foarte puțin romanizată. Numărul scăzut al populației, urbanizare redusă, indigeni străini în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
informațiile în legătură cu descoperirea cimitirului Brăteiu și dezvoltă o teză care asociază creștinismul cu persistența unei populații romanizate. Ligia Bîrzu face trimiteri la mormintele princiare de la Apahida, lîngă Cluj, unde au fost descoperite simbolurile creștine. Reluînd săpăturile întreprinse în deceniul patru, istoriografia română a pus accentul încă de la începutul deceniului șapte pe inscripția creștină de la Biertan, localitate din centrul Transilvaniei. Inscripția în limba latină Ego Zenovius votum posui figurează pe un ex-voto fixat în interiorul unei bazilici. Pentru istoriografia română, această inscripție este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întreprinse în deceniul patru, istoriografia română a pus accentul încă de la începutul deceniului șapte pe inscripția creștină de la Biertan, localitate din centrul Transilvaniei. Inscripția în limba latină Ego Zenovius votum posui figurează pe un ex-voto fixat în interiorul unei bazilici. Pentru istoriografia română, această inscripție este semnul creștinării exprimat în latină în secolul IV. Este exact ceea ce respinge istoriografia maghiară care consideră că o asemenea inscripție ar putea să provină de la o populație gotică creștinată. Așadar, acumularea de probe eșuează, pentru că sensul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la Biertan, localitate din centrul Transilvaniei. Inscripția în limba latină Ego Zenovius votum posui figurează pe un ex-voto fixat în interiorul unei bazilici. Pentru istoriografia română, această inscripție este semnul creștinării exprimat în latină în secolul IV. Este exact ceea ce respinge istoriografia maghiară care consideră că o asemenea inscripție ar putea să provină de la o populație gotică creștinată. Așadar, acumularea de probe eșuează, pentru că sensul inițial implică lecturi și logici opuse. Partea română atribuie fiecare semn al prezenței și al culturii unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
origine învecinată pentru albanezi și români. Strămoșii românilor locuiau în ținuturile muntoase ale vechii Serbii și în zonele adiacente. Dar punerea față în față a teoriei și a ideologiei nu conduce la nici un rezultat. Patriei mișcătoare a românilor propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi oferă în replică unele reprezentări sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul Mediu a fost comunitatea sătească, preluată de la daci și de la daco-romani, deci perpetuată în timpul ocupației
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și români. Strămoșii românilor locuiau în ținuturile muntoase ale vechii Serbii și în zonele adiacente. Dar punerea față în față a teoriei și a ideologiei nu conduce la nici un rezultat. Patriei mișcătoare a românilor propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi oferă în replică unele reprezentări sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul Mediu a fost comunitatea sătească, preluată de la daci și de la daco-romani, deci perpetuată în timpul ocupației și dominației romane cînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
VII Porphyrogenetul (912-956) întrebuințează numele de romani pentru a desemna pe protoromâni, pe care îi distinge de bizantinii romei. Legenda tradiție și istorie a statelor moldav și valah se deschide spre o interogație privind statutul acestor state și misiunea lor. Istoriografia română contemporană este în unanimitate de acord să recunoască faptul că doi factori au contribuit la nașterea statelor românești: dezvoltarea societății românești, care implica la începutul secolului al XIV-lea adoptarea unei forme superioare de organizare politică, și evoluția raporturilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conducători de dinastii în timp ce Transilvania, care făcea parte din regatul ungar, are în frunte un voievod. Această dublă răzvrătire, valahă și moldavă, este analizată, de către o mare parte a istoricilor români, ca fiind la originea statelor medievale românești independente. Astfel, istoriografia contemporană acordă o importanță extremă bătăliei dintre Basarab și regele Ungariei. lorga, într-unul din volumele dintr-o amplă istorie a românilor consacrată Ctitorilor (1937) evocă la modul epic această înfruntare, luîndu-și informațiile din izvoare poloneze și ungare. De fapt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
parte, misiunea catolică, iar pe de alta chemarea adresată Constantinopolului pentru a hirotonisi un mitropolit ortodox se întrevăd în scrisorile lui Clement VI. La 17 octombrie 1345, papa îi transmite lui Ludovic de Anjou că valahii români trec la catolicism... Istoriografia română, fără a se bucura de efectele propagandei catolice, se felicită pentru atestarea de către papalitate a romanității românilor. În acest sens, Iorga afirmă cu forță că "în întregul stat valah nu există nici o îndoială că ortodoxia tradițională, legea românească nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națională se leagă de rezistență și tratează perioadele de supunere și de compromis ca pe niște timpuri ale decadenței. În ceea ce privește folosirea de către domnitori a dublei sau triplei lor vasalități față de unguri, de polonezi și de turci, aceasta este considerată de istoriografia română ca un fel de anulare de vasalitate... Mircea recunoaște, în 1387, suzeranitatea Poloniei, în 1395 pe cea a Ungariei, iar în 1417 pe cea a Porții. Ștefan cel Mare plătește tribut sultanului, se recunoaște vasal al Poloniei în 1459
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sărbătoresc și, cu ocazia reîntoarcerii la Suceava, mitropolitul și întregul cler fac o primire deosebită domnitorului. Modelul celebrat în legătură cu persoana lui Ștefan cel Mare este acela al împăratului Constantin, învingător, în 330, al rivalului său, Maxențiu. Tema este utilizată de istoriografia slavonă a mănăstirilor din Moldova. În 1466-1469, mănăstirea Putna, fără îndoială ridicată pentru a sărbători luarea fortăreței Chilia de Ștefan, este înzestrată cu bogate donații, iar biserica este înfrumusețată cu picturi murale. În 1473, Ștefan așază o piatră funerară la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împotriva dușmanilor crucii: turcii pentru Dracula, tătarii pentru Rusia... CRUCIADA Revenirea la stilul de cruciadă exemplară, pe care se grefează o viziune a ambiției naționale privind unificarea teritoriului într-un stat centralizat, se produce sub domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601). Istoriografia anilor regimului Ceaușescu, care încă mai alimentează reprezentarea patriei unite, după căderea regimului în 1989, celebrează opera centralizatoare a acestui domnitor ca prefiguratoare a statului național român. Aceeași ideologie insistă asupra dificultăților întîlnite. Astfel, nobilii din Ungaria îi determină pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se înlăture multiplele componente ale unui popor și ale tradițiilor sale, și pentru a susține construirea unei unități simplificate. COMPROMISUL SAU REZISTENȚA Influența catolică este cel mai adesea înțeleasă ca o ofensivă creatoare de rezistență și de tresăriri de dezangajare. Istoriografia medievală românească, văzută prin interpretările patriotice ale secolelor XIX-XX, este cel mai adesea fondată în mod implicit pe ipoteza unei adeziuni naturale la o instituție și la o spiritualitate ortodoxe. Premisele relației care opune catolicismul și ortodoxia sînt impuse chiar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rolul lui Coresi sînt nenumărate: avea el oare conștiința importanței muncii sale? Acționa însuflețit de elanul romanității patriotice, sau lucra sub impulsul influențelor exterioare? Aceste discuții, savante și emoționale în același timp, sînt fără îndoială vane, însă mărturisesc neliniștea unei istoriografii patriotice care se străduiește să nu piardă firul continuității, al unei linearități a povestirii privind permanența și înflorirea unei romanități ortodoxe prestabilite. Problematica rezistenței ortodoxe și a tentației deschiderii, concepută în același timp ca progres și ca risc al pervertirii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arii moldo-valahă și transilvană sînt lizibile în dominația slavonei care se perpetuează în Moldo-Valahia în interiorul unei biserici conservatoare și în cea a românei, care s-a impus pe larg în Biserica transilvană. DESPOTISM LUMINAT ȘI MANIFESTĂRI POPULARE Epoca romantică, apoi istoriografia naționalistă au reconstruit un secol XVIII, în același timp întunecat pentru populațiile aservite, cu o nouă preocupare de a obține un profit din munca lor, și al Luminilor, grație politicii luminate a împăraților de la Viena și a Curților princiare de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un model bizantin, se arată generoși față de Biserică și de mănăstiri actele de donație făcute de principi mănăstirilor de maici și pensiunilor ținute de călugărițe sînt foarte numeroase și impun o fiscalitate grea. Aceste trăsături, puse în relief de o istoriografie ce condamnă intruziunea elementului străin, impun o viziune a războiului ca fatalitate acceptată. Între 1711 și 1812, Imperiul otoman este angajat în șase războaie pe care le plătesc și le suportă moldovenii și muntenii. Satele se depopulează și țăranii se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei noi clientele birocratice. Comentariul proreformist subliniază că epoca fanariotă marchează formarea unei elite și construirea unei "clase de mijloc" care participă la Iluminism. Un simpozion pe tema epocii fanariote, organizat în 1970 la Thessalonic, exprimă dorința de revizuire a istoriografiei romantice. Inițiativa este interesantă prin faptul că dezvăluie tensiunile memoriei românești: cultul specificului condamă "fanariotismul", în timp ce preocuparea de integrare în mișcările progresiste transnaționale sublimează iluminismul din timpul fanarioților. Aprecierea acordată acestei epoci, cînd ea se dorește pozitivă, este, de asemenea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
disfuncționalitățile. Comunitățile locale, stările privilegiate sașii în particular cunosc o dezvoltare care justifică revendicările legitime. Acestea se izbesc însă de legitimitatea apelurilor celorlalte elite care împart aceleași referințe și aparțin adesea acelorași rețele în momentul în care aderă la francmasonerie. Istoriografia română pune în centrul acestei perioade de reașezare, contestată de revoltele populare, o triadă de personalități uniate angajate, care ar fi heralzii națiunii. Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior întruchipează coerența construcției identității naționale. Formați la Blaj, la Viena
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
completat de o cunoaștere a vectorilor sociali ai acestor idei, a greutății și a capacității lor de acțiune. Care a fost compoziția și rolul elitelor în progres? Care este rolul Bisericii ortodoxe, al marilor proprietari și al categoriilor pe care istoriografia marxistă le-a definit ca burgheze? Care este receptivitatea țărănimii față de noile proiecte și măsuri ce vor răsturna relațiile feudale de muncă? Aceste tulburări ideologice și politice se realizează în ritmul evoluției conjuncturii revoluționare și europene, în vreme ce raporturile dintre Imperiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luptă. Avatarurile raporturilor de forțe accentuează capacitățile de luptă. S-ar putea scrie, într-o manieră cvasi-separată, o istorie a chestiunii orientale în termenii unei istorii diplomatice și o istorie a națiunii române în termenii unei istorii a ideii naționale. Istoriografiile contemporane pun în evidență aceste două categorii. Dispunem, pe de o parte, de lucrările lui Charles și Barbara Jelavich care pun în lumină raporturile de forțe la scara puterilor: The Establishment of the Balkan National States 1804-1920 (Washington Press, 1977
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de o ambiție născută din suveranitate în cadrul frontierelor statului-națiune, suveranitate justificată prin argumente de drept și fondată pe demonstrații în favoarea guvernului potrivit este sincronă cu evoluția contemporană a Serbiei, a Greciei și a Bulgariei. Sincronia aceasta este adesea ștearsă din istoriografia națională în favoarea unei organizări a discursului care subliniază dinamica proprie a românismului și o valorizează. Spre exemplu, cu ocazia Congresului Internațional de Științe Istorice de la Madrid, din 1990, istoricul Platon, reprezentant al acestei școli naționale, precizează că "Principatele române țările
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
destinului Moldo-Valahiei. În ciuda rezistenței turce la negocieri delegația sultanului face cunoscut, în decembrie 1811, că reluarea războiului ar fi preferabilă unei abdicări -, rușii obțin, în mai 1812, cedarea teritoriului Moldovei situat între Prut și Nistru, numit Basarabia, și canalul Chilia-Dunăre. Istoriografia română insistă asupra protestului adresat prințului Moldovei, Scarlat Calimachi, de numeroși boieri din Moldova, reuniți în Adunarea de la 26 octombrie a aceluiași an. Tratatul de la București marchează victoria Sankt-Petersburg-ului. Rușii își folosesc influența spirituală. În 1808, ei restauraseră deja dioceza
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Germania echivalează cu a măsura inexistența Moldo-Valahiei: "Cele mai mici ținuturi din Africa și din America sînt mai cunoscute decît aceste Principate". Descoperirea faptului că Moldo-Valahia a fost uitată de Europa și începutul acesta de autojustificare sînt temele majore ale istoriografiei romantice. Kogălniceanu explică: "Din nefericire, lucrările naționale sînt prea puține la număr, chiar și cele privitoare la Țara Românească, fiindcă valahii, mereu prinși cu războiul, n-au avut niciodată timp pentru a cultiva scrierile". Se prefigurează deja figura eroului războinic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
El se bate pentru o națiune nerecunoscută, națiunea română, împotriva unei națiuni nobiliare, ungurii. lancu va intra în legendarul românesc datorită poetului și filosofului Lucian Blaga și a dramei sale, pusă în scenă în 1934, va fi apoi consacrat de istoriografia epocii comuniste ca patriot și ca participant la răscoalele antifeudale. La începutul dramei sale, Blaga îl prezintă apărînd și rostind aceste simple cuvinte: "Eu sînt căpitanul vostru". Și cînd un țăran vine strigînd "Trăiască împăratul!", eroul răspunde: "Trăiască împăratul! Și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lor mai mult decît prin pătrunderea ideilor străine, monarhii moderne". Acest naționalism este unitar, iredentist. El se referă la Basarabia și la Transilvania. Este dificil de a măsura partea corespunzătoare a periferiilor și a centrului. București, la constituirea acestui iredentism. Istoriografia română interbelică, reluată mai tîrziu de istoriografia patriotică și comunistă, subliniază istoria unei ascensiuni inevitabile spre unitate, unitate realizată prin voința maselor populare, minimalizîndu-se totodată cauzele interne ale crizei Imperiilor austro-ungar și rus și rolul războiului din 1914 în prăbușirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]