735 matches
-
zeci de mii de cratere. La sfârșitul meciului, spectatorii năvăleau pe teren, ne ridicau pe brațe și ne purtau pe umeri până la cabine. Uneori ne conduceau de la stadion până la hotel, abia înaintând prin mulțimea înghesuită pe străzile primăvăratice. Apoi, așa istoviți cum eram, ne asaltau cu întrebările ziariștii: Unde ai învățat fotbal? De la cine? Câte antrenamente faci pe săptămână și cum? Câte goluri ai marcat în acest an? Dar în total? Cum stai cu sănătatea? Ești însurat? Ce tango îți place
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
cînd prin valoarea lui simptomatică pentru sănătatea morală a grupurilor mari sau, uneori, chiar mai mult decît atît, prin calitatea sa de diagnostic al unei subtile maladii colective. Atunci cînd arta mai obosește sub povara utopiilor, cînd fervoarea aspirațiilor o istovesc și luminile absolutului îi veștejesc retina, ea se transformă subit dintr-un viguros exercițiu proiectiv într-o vehementă întreprindere reactivă. Transei mistice și vorbitului incantatoriu în limbi li se substituie, fără prea multe regrete și cu precauții minime, activismul civic
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
voi ar fi venit la mine și, orice greutate i-ar fi sfîșiat sufletul, orișice păcate i-ar fi chinuit gîndurile, eu l-aș fi îmbrățișat și i-aș fi spus: "Fiul meu, liniștește-te, căci nici o greutate nu-ți istovește sufletul și nu văd nici un fel de păcate în trupul tău", - și el ar fi plecat de la mine bucuros și fericit. Eram mare și puternic. întîlnindu-mă în stradă, oamenii o tuleau în părți și eu treceam prin mulțime ca un
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
justiția, conștiincios în pizmă, exigent cu autoritățile, flușturatic în promisiuni. Plin de el, taman când îl prinde cu dedinaintea goală și n-are nimic înlăuntru. În schimb, are nostalgii când e saturat. Are spleen. Adică o lingoare galopantă ce-l istovește pe dedesubt. Românul nu se supără niciodată. El are doar draci. E nervos pe soartă, își bombăne aproapele sau își suduie destinul, îl sâcâie în permanență o jenă interioară, resimte sfâșieri metafizice, îi scârțâie articulațiile spiritului și e trist fără
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
esteticei: avem o artă națională? Între două cronici despre impresionism și expresionism, reapare această întrebare în discuții ce rămîn, fatal, fără concluzii. Semănat în stîrpiciunea simțirii și inteligenții lor, acest gingaș germene, Ťartať, nu poate încolți și rodi din cauza glandelor istovite de un pesimism de altfel fără cauză. Așezați la cele două hotare, încă nedefinite, ale timpurilor actuale, ei chiue ciobănește la oile, cu secrețiune Ťartisticăť, din stîna Ateneului." - pe urmă tot mai echilibrat, metodic, dar nu mai puțin liric, "frumos
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
tine, toate acestea se manifestă din plin și plenar. Inteligența scenică a funcționat ca o balanță, astfel încît rolurile sale să stea într-un echilibru perfect. Și asta, zeci de ani, într-o lume care macină, care produce venin. Care istovește. Ștefan Iordache a avut însă șansa să parcurgă și un timp în care generozitatea se manifesta încă, printre artiști, ca și respectul. A mai avut o șansă: Horia Lovinescu, pe care l-a întîlnit la începutul drumului. Într-un fel
Farmecul generalului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16414_a_17739]
-
peste corpul trandafiriu tu ești mortul de lângă mile o umbră în hățiș cu gâtul negru îmi lipsesc mâinile care m-au botezat gust mort al fricii ai plecat m-au vindecat buruienile strigorii îmi omoară zilele turma de pofte mă istovește, îmi plătesc orele le sfâșii în bucăți capul tău cade greu, am senzația că-i lipsește corpul așa strălucește cuvântul fără contur Un fluier, dar nici un cântec Stau în iarbă și-mi visez visul un cap cu ochi umezi păr
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
care împarte deopotrivă minuscula inițială și statutul de ubicuitate” (Luminița Marcu) face, într-adevăr, ecou personajului-marionetă-scripturală al lui Mircea Ivănescu și grupului intrepret de “roluri” definitorii pentru mica familie, aici a “cocoșaților”: romanțioasa minodora, sensibilul și purul fiu benedict, fratele istovitu, ori “patronul librăriei concordia”, cu nume de fioros haiduc, terente. Toți reprezintă împreună o micro-lume fragilă, marginală, cu insubordonări de oameni în fond pudici și timizi față de convenții (“sam e un anarh moderat / preferă să spargă geamul / dar cu atât
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
fi avut cîștig de cauză nu sunt nimic mai mult decît niște "exagerațiuni", cum ar fi spus un ilustru înaintaș. (Marele, autenticul nostru talent național fiind să ne ocupăm la refuz numai și numai de fleacuri, în timp ce cultura și-a istovit mijloacele de a ajunge la conștiința conaționalilor, iar intelectualii nu fac nimic spre a le reactiva...) 2005 a fost, printre altele, Anul UNESCO Blaga și Enescu. Dacă întru cinstirea lui Enescu s-au făcut destule (niciodată nu vom face îndeajuns
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
dat și neanalizabil”, problematic. Obiecției făcute sistemului din unghiul „filozofiei vieții”, după care există o contradicție între „forme” și „viață”, Vianu îi răspunde însă că, deși este adevărat că formele gîndirii nu pot - ca să folosim o vocabulă favorită a cărturarului - „istovi” viața, filozofia nu poate renunța la concepte, scopul ei nefiind trăirea vieții, ci cunoașterea ei. Proiectul este deci mai presus de toate o apărare a ideii de sistem ca forma cea mai înaltă de „stăpînire a imediatității vieții prin mediațiunea
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
unui artist, talentul disponibilizează talantul, în timp ce talantul, la rândul lui, înăbușă talentul. Iar atunci când din interacțiunea lor rezultă un rest semnificativ, cu siguranță că și-a băgat mâna "Necuratul" ori că sub presiunea unor forțe infernale un Angelo (talentul) e istovit de o Cezară (talantul) ce vine singură la el și-l cuprinde aidoma unui copil amețit de somn pe care mama îl dezmiardă. Inconștiență? Slăbiciune? Inadaptare? Mai curând cred că e vorba despre o derogare de la normalitate: primește și dă
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
dictaturii comuniste. Ne aflăm în fața unei dure mărturii care - așa cum a semnalat Hayden White în legătură cu noile posibilități ale istoriei (White: 111) -, se înfățișează sub forma unui artefact literar. Autoarea știe că are îndatorirea de a protesta dar acest lucru o istovește. Faptul acesta este sesizabil în ultimele rânduri din "Reportaj", în care protagonista își dorește să vorbească despre Paris - orașul care reprezintă evaziunea prin imaginație- fără a se simți constrânsă să depună mărturie (PT 104, PP 160). În același fel, în
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
ziceam - cu două cadâne numai ale mele, din plin ajutat în cucerirea lor de turcaleții de la Ankara! Platonică avea să rămână relația noastră și mai târziu, fiindcă, între altele, soarele dogorea prea tare, deșertându-ne de dorinți, pe când apa ne istovea la rându-i cu văluroasele-i îmbieri și amăgiri. Studenți fiind tustrei, nici la capitolul hrană n-o duceam prea faimos, aceasta contribuind oarecum la abstinența involuntară, ca și supravegherea continuă a plajei de către soldații grăniceri înarmați cu binocluri și
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
Emil Brumaru Doamne, nu mă istovi Fără rost, du-mă-n lumina Caldă-a miezului de zi, Mîngîie-mi fața și mîna, Caută-mi prilej de casă într-un rai, să stau la masă Lîngă blid, coapsă voioasă Mișcîndu-se sub mătasă, Pînă roua-mi va prii Iarăși
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15856_a_17181]
-
curăției pe fratele său Naucratios, care Își domolea tinerețea năvalnică prin osteneli, supunându-se cu zel și râvnă voinței materne, dacă se Întâmpla (ca mama - Sfânta Emilia - n. n.) să-i ceară aceasta, desăvârșindu-se pe două căi: cu osteneli Își istovea tinerețea, iar prin supunerea față de mamă era bine călăuzit spre Dumnezeu prin Împlinirea poruncilor divine<footnote Idem, De vita S. Macrinae, P. G. XLVI, col. 968C. footnote>. Păcatul este, Într-adevăr, răul sub toate formele lui, fiind În dezacord cu
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mătase de sub Calea Lactee, când Una sunt toate și, peste gheață și sloiuri, în ani și în ani, se topește poemul de pe tălpile tale vine și arhetipul și deșiră din tine timp din fuiorul primordial îți duce o pernă, pe care, istovit de splendoare, în Insula Șerpilor, sub omături, să dormi e doar elogiul tăcut al hematiei în iarnă, îi spun; e drumul său abătut din vâltoarea a toate. sarcophage la timp, în crângul cu floare, m"ating de un arbore: iată
Nazaria Buga by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/10533_a_11858]
-
cinegetică și primele manifestări literare, găsesc că întâi a fost vânatul și pe urmă a venit literatura". Totuși interesul pentru lectură e foarte timpuriu. Începe cu poveștile haiducești (Tunsu) și cu proza populară în epocă a lui Nedea (N.D.) Popescu, istovind repede biblioteca tatălui în care descoperă poeziile lui Grigore Alexandrescu și Vasile Alecsandri. Cel ce va scrie Neamul Șoimăreștilor și Frații Jderi e pasionat de istorie și gramatică. Elev la gimnaziul "Alecu Donici" din Fălticeni (el îi spune Folticeni), se
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
și după vârsta când, în general, poeții și prozatorii se opresc." "Văd că nu vei semna ultima carte la treizeci de ani. Sporul de producție cu care debutezi vine de la ascendenții dumitale. Intelectualii de prima generație obosesc curând și se istovesc. Mă uit și la «cheresteaua» dumitale. Se armonizează și ea cu prognosticul meu." Cum se știe, prognostic pe deplin confirmat. Relațiile au devenit atât de strânse, încât vizitele tânărului s-au repetat, Maiorescu alcătuind raportul de premiere la Academie a
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Acum, c-am devenit membru Corespondent al Academiei Lucian Raicu, făcînd, cum se cade, elogiul unuia din membrii plini, Dinescu, nu-mi rămîne decît să continui la infinit, îngrozind poșta, istovind poștașii și-nfundînd pînă la refuz cutia dumneavoastră cu scrisori, nu uitați, nu uitați, scrise dintr-un foc, adică exact așa cum se aud în sufletul meu, cînd iau creionul și, barbar, înțep hîrtia-n cur cu grafitul! Un foileton lampant! O groază
Nastasia Filippovna era lesbiană by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14137_a_15462]
-
La-nceput mi-a zis numai o zi. îi aud pe urmă râsul toată noaptea Iar a doua zi îl găsesc lovit de zid Și cu capul spart între cuțite și pahare peste carte. Domnului meu somnul i s-a istovit. Piața este plină. Sângele luminii Pe obraz îmi curge șiroind. între el și mine heruvimii milei Se aud grăind în limba lui eretică! Odă Asupra prieteniei mele cu dânsul s-au scris volume mari și mii de drame poezii sobre
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
răscrucile pe turnuri nu-i voi pune steaguri nu-i voi cinsti memoria cu numele lui. am și făcut din ea o peșteră de tâlhari o carieră de piatră pentru sclavii mileniului celor șapte izvoare închise când setea îi va istovi le voi aduce aminte calea cea presărată cu rugi fierbinți de spinii cunoștinței răului & binelui. Față de omul care el singur și-a croit calea a pus s-o păzească un vultur pleșuv în timp ce corbii zboară în stoluri vulturul stăpânește singur
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
română, nici chiar în literatura anilor ´50, nu se găsește o imagine mai favorabilă a soldatului rus ca în capitolul Norocul din prima parte a romanului. Ne găsim în toamna lui 1944, când armata sovietică reocupă Basarabia. În satul Ciutura, istovit de război, lipseau brațele de muncă și mijloacele de trai. Onache Cărăbuș se afla în mare cumpănă, dar dragostea pentru pământ îi menține vigilența și energia. Așa cum Ion al lui Rebreanu sărută pământul, Onache Cărăbuș face un alt gest simbolic
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
minte, pentru că m-au tulburat cu gesturile lor, pe Țepi, care a purtat peste mări și țări, ca pe o comoară de preț, într-un fel de eprubetă cu apă, o floare firavă pentru soția lui, și pe Madi, care, istovită de boală, mi-a dăruit tot ce se putea dărui într-o călătorie ca a noastră: o gură de apă și de mâncare în autocar, la Odessa, un loc mai bun în cabină, la Salonic, un scaun la geam, spre
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
prostia banală e mai opresivă decît orice formă de cenzură și mai îngrozitoare decît orice șef idiot, țicnit, despotic sau toate laolaltă. N-am văzut-o totuși niciodată pe Adriana Bittel, în anii cît am fost colegi, exasperată ori măcar istovită de inevitabil marea cantitate de stupidități banale ce-i trecea pe sub ochi - și era vremea cealaltă, vremea stupidităților impuse, a exercițiilor de tîmpenie obligatorii. își ridica frumoșii ei ochi albaștri din șpalturi și dactilograme, surîdea blînd și dezarmant, ei, da
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
stăpâni, gemând după cei noi = cât despre ultimii poeți, știm c-au murit prin sufocare, cu țăndările unei fraze înfipte-n gât eu dormitam de-a lungul orelor de isntrucție = seara își aduna pe creștet broboadele negre c-un gest istovit de țărancă vădană - mai venea cineva să ne smulgă tresele de pe umăr = pocneau oribil = le azvârlea în canal = holbați rămâneam, dârdâiam, nemaiștiind pe cine jignisem de moarte ei bine acestea sunt Fapte nu biete închipuiri (scorneli lângă sobă, masturbarea memoriei
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]