462 matches
-
poze reușite mai multor nave din larg sau din dană. Unele fac parte din Marina Imperială, altele sunt nave de coastă, nave grănicerești. Călătoria ne-a făcut poftă de mâncare, așa că mergem la SAIZERYA(restaurant italian), unde se prepară mâncăruri italienești apropiate de gustul mâncărurilor noastre. Asakusa Sâmbătă, 23. 08. 2008 Este ziua de naștere a lui Alex. Așa că m-am trezit de dimineață, m-am făcut frumoasă, apoi am coborât la micul dejun. Băieții, Alex și Dragoș, au observat schimbarea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
nimeri În toate Întâmplările ciudate ale zilei. Acolo, sub bradul cel mare, stăteau de vorbă doi oameni. Unul din ei era un bărbat foarte Înalt, destul de tânăr, În veșmintele nobililor din partea locului: o haină scurtă, până la genunchi, dintr un postav italienesc fin, cu tiv brodat și fără mâneci. Culoarea neagră sublinia statura vânjoasă, dar nu lipsită de eleganță a cavalerului. De sub el apărea o cămașă de zale care, Împreună cu Încălțările și pintenii argintii, Îi dădea o Înfățișare războinică, mult prea războini
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
în care ai intrat în Uniunea Europeană, pentru că în Uniunea Europeană ai libertatea de circulație a capitalurilor, a mărfurilor, ești pe o piață comună. V.A. : Îmi amintesc că înainte de 1989, de exemplu, erau italienii care își încurajau cetățenii să cumpere mașini italienești, deși erau în Uniunea Europeană. Foarte bine a făcut și Traian BĂsescu când i-a îndemnat pe românii să cumpere produse agroalimentare românești, ca și autoturismul Dacia. Cred că nu intri în conflict cu Uniunea Europeană dacă faci politica asta. A.M.P.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de mâncare noi în meniu, tot soiul de delicatese care n-ar fi fost trecute vreodată pe lista unei crâșme așa îndepărtate de centru, dacă n-ar fi fost vocea minunată a lui Cristi. Erau acum și aperitive franțuzești sau italienești, zile în care îți puteai comanda și caviar sau somon proaspăt, dincolo de tradiționalele fripturi în sânge sau rumenite bine pe grătar, date prin vin, alături de salate care mai de care mai sofisticate, sosuri și creme ce-ți lăsau gura apă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
englezește, olandeza. Românește se cam încurcă. Între străini n-a mai vorbit și vechiul graiu al copilăriei s-a redus, s-a subțiat. Ascultăm un fel de jargon bastard amestecat din când în când cu câte-o vorbă franțuzească și italienească. Fecior de boier nu-i. A fost un băiat sărac dintr-un sat de munte. Poate să fie evreu. Protestează, nu-i evreu, deși-l chiamă Arnold. A fost botezat ortodox și s-a însurat c-o catolică la Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mărunte. Și din legătura de argint se încovoia pană subțire de cocor. Cizme de marochin roș pinteni mari argint spată grea Calul, în piept la crucea hamului avea bold. Cingătoare de piele de pardos, paftale de argint dela Veneția pumnalul italienesc lucrat frumos... Voinic trist și fără hodină. Viteaz și cu suflet mare. Dar chinuit de infirmitatea cu care nu s-a născut. A fost odată frumos ca sf. Gheorghe, acum e urât și grozav la înfățișare... Tulburările și chinurile lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afirmă că Vlad Țepeș a trimis oaste ca să apere hotarul dinspre Moldova, 7.000 de oameni, după cronicarul turc. N. Iorga nu s-a îndoit de afirmațiile făcute de cronicarul bizantin, mai mult, el a adus în discuție două documente italienești. Este vorba de o scrisoare a genovezilor din Caffa către regele polon, din 2 aprilie 1462, în care se arată că exista un conflict între cei doi domni români. Apoi este scrisoarea baitului venețian la Constantinopol, Domenico Balbi, din 28
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
facă nimic”. Este vorba, așadar, de „știri autentice, cum le considera Iorga, venite de la izvoare din cele mai bine informate, care stabilesc definitiv participarea lui Ștefan la campania din 1462.” N. Iorga, dând crezare cronicarului bizantin și celor două scrisori italienești, a socotit că este însă necesară o explicație, care să-l disculpe pe Ștefan: „purtarea lui Ștefan apare mai curată, mai îndreptățită, nu numai din punctul de vedere românesc, creștin. N-a fost trădarea prietenului în primejdie, ci continuarea unei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
schismatici. Case de catolici sunt cam 30. Biserica e de lemn acoperită cu paie, nu e casă pentru preot. Oamenii obișnuiesc să dea după datină și puteri două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească valorează 5 căni (bocali) de vin fiecare, la vremea culesului, și cine poate mai dă și o mierță (merza) de făină, care face cât jumătate de baniță italiană (mezza - 4-ta - italiana) și 20 de denari de casă, și la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Emile Gebhart. Cea mai de seamă ispravă a lui Ramiro Ortiz, care-i va păstra numele În cultura românească, a fost colaborarea intimă cu poetul Gheorghe Coșbuc, care Încă din tinerețile lui, și mai mult cu nemțeasca decât cu italieneasca lui, dar și cu marea lui divinație artistică, se Încumetase să traducă, pentru sine deo camdată și cu goluri mari sau simple Însăilări cu creionul, „Infernul“, „Purgatoriul“ și „Paradisul“ lui Dante. Profesorul Ortiz era un savant Într-ale operei marelui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
picioare lungi și neastâmpărate În toiul intemperanțelor ei amoroase; „po doabă a redacției noastre“, cum Îi autografia Emanoil Bucuța volumul lui cu poezii; eroină gravă și pasionată, gata oricând de lucruri mari și coborâtă de-a dreptul de pe ecranul filmelor italienești din acea vreme (Lidia Borelli, Pina Menichelli, Fran cesca Bertini), care mi se mărturisea odată, din recunoștință, punându-și furoul roșu ca focul și adu nându-și șuvițele ei negre răvășite sălbatec: „Tu n-ai să-mbă trânești niciodată, Beldie! Ar fi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Alecu Hurmuzaki, care avea mare trecere în cercurile boierești. Prima trupă venită în Cernăuți a fost cea a Ștefaniei Tardini, în primăvara anului 1861. Aceasta a fost întâmpinată cu bucurie de români, care mai văzuseră teatrul nemțesc, polonez și italienesc, dar limba românească nu mai răsunase pe scenele locale. Alexandru Hurmuzaki era sufletul întregii acțiuni; el scria elogioasele dări de seamă despre teatrul românesc în „Foaia Societății”, îndemna publicul la participare, alcătuia repertoriul potrivit având corespondență cu cel 19. P.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
trecuse de la Gary Glitter la Barry White și înapoi la Gary Glitter. De cum am intrat pe ușă, am remarcat-o: trup superb, picioare fusiforme, ochi verzi, migdalați, păr șaten, lung până la brâu, un mini de blugi de-nghețau apele, botine italienești pe scurt, o splendoare-n iarbă... Dar ce mi-a tras lovitura de grație a fost când s-a dus la masa cu sendvișuri, s-a aplecat nițel și i-am zărit dessous-ul. Ce crezi tu că purta? Chiloți tetra
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fabrici de confecții și medicamente, aviatori și vaporeni. O cunoștință binevoitoare m-a pus în legătură cu Alina, o femeie extraordinar de descurcăreață, care poate procura, pe căi misterioase, tot felul de rarități, de la pește proaspăt la otravă de gândaci și pantofi italienești. Fascinație-repulsie pentru modul cum ea te face să crezi că doar din generozitate îți vinde - scump - lucrurile alea, ca o favoare ce te obligă. Mi-a cerut să-i meditez pe gratis fata la gramatică. La prima lecție, loaza în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
păsărilor marine. De data aceasta, nu el a fost victima colaterală, ci Eugenia Vodă. Dar, cum emisiu nea na fost dată pe post, noi nu vom ști asta niciodată. (2003) Piedone Prin anii ’80 era un personaj care, în comedioare italienești ieftine ca I se spunea Buldozerul sau Piedone în Egipt bătea ca la fasole la mafioți tembeli și neputincioși din cale-afară. Tipul nu avea deloc tehnică, dar nici nu era nevoie de așa ceva pentru astfel de filme. Mișca prin aer
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
intermezzo în cariera sa de regizor (mic exercițiu 100% comercial), atunci este bine : vom trece cu vederea inconsistența multor personaje, felul acesta foarte serie B de a trata psihologiile pentru a câștiga în altă parte. (Asfaltul seamănă cu acele comedioare italienești de prin anii 60, numai că acelea debordau de o vitalitate deloc contrafăcută și de personaje ce aprindeau ecranul !) Superficialitatea, subțirimea filmului se justifică în acest caz prin asumarea condiției de divertisment fără pretenții. Dacă însă Nae Caranfil a vrut
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mic și anul. [...] c. p. 13 iulie [1950], joi [...] Ieri am aranjat nișa lui Papà. Mătușa Corina mi-a dat un superb brocart catifelat, negru cu auriu. Am capitonat nișa pe cele trei laturi, iar în spate am agățat icoana italienească și crucea, una peste cealaltă; am acoperit urna cu același brocart; deasupra arde candela de aramă lucrată în cloisonné și email negru. Ieri, când am aranjat toate astea cu tapițerul, am dus și patru gladiole galbene - efectul era superb. O
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
-mi spun povestea) arată ca un film destul de decent de pe la 1774. în schimb, nici un motiv de tristețe la numărul 9 : șapte băieți și o ștrengăriță e o comedie erotică și de aventuri (despre o garnizoană bonapartistă încartiruită într-un sat italienesc plin de ispite), realizată de Bernard Borderie, un om cu principii estetice clare și inflexibile. După el, se cheamă că e comedie erotică și de aventuri atunci cînd : 1. există două sau mai multe femei în același pat ; 2. există
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acum trei ani. —Ah, ce p)cât! Era un om tare simpatic, spune Kahn, el Însuși tare simpatic. În definitiv, așa se Întâmpl). Te naști În Irlanda, te c)lug)rești, traduci la Ierusalim Însemn)ri de c)l)torie italienești din Evul Mediu, pleci la Romă și mori. Kahn insist) s)-mi arate niște b)i din Antichitate la marginea Orașului Vechi și ne c)ut)m drumul prin nesfârșitele str)duțe, unde copiii c)l)resc m)g)ruși
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Dar nu erau de aceiași părere toți cei care au avut harul să-i conviețuiască alături ori să-l cunoască: pentru ei don Calabria era un mare sfânt. Monseniorul Giuseppe Chiot cu prilejul comemorării a 30 de zile (trigesimo; obicei italienesc) de la moartea sa, ne descrie ultima vizită făcută marelui și frățescului prieten, don Calabria, într-una din ultimele zile ale vieții sale. «Colocviul nostru a fost scurt pentru că bolnavul era epuizat, în ochi era ca stins, în trup descarnat. Ne-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
șuruburi. Și eu, zise ea. Îți vine foarte bine cămașa. — Mulțumesc. Restaurantul se afla la o distanță de un sfert de oră de bibliotecă. Am făcut slalom printre pietoni și bicicliști pe niște străduțe întortocheate și am ajuns la localul italienesc aflat pe o stradă în pantă. Era o căsuță albă din lemn, pe care am fi trecut-o ușor cu vederea dacă n-am fi fost foarte atenți și dacă fata n-ar fi știut că e acolo. Avea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
portocaliu. Ea purta un tricou bărbătesc alb și chiloți albi. Era subțirică și mică de statură. Trupul ei semăna cu al unui copil, gata să se dezintegreze la cea mai mică adiere de vânt. Nici urmă de exces de mâncare italienească. Nu-mi găseam ceasul. Era întuneric încă. — Masa! Uită-te la masă! țipă ea. Era un obiect care semăna cu un brăduț de Crăciun. Dar n-avea cum să fie așa ceva. Era prea mic și ne aflam doar la începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Poate că în momentele acelea transporta niște tineri, ascultându-și casetele lui preferate. Marea se vedea chiar în fața mea. Cargoboturi, macarale, pescăruși. Bob Dylan cânta Blowing in the Wind. Ascultându-l, m-am gândit la melc, la unghieră, la mâncarea italienească splendidă. Lumea asta e o adevărată revelație. Soarele de început de toamnă sclipea la suprafața mării, purtat de valuri. Se vedea ca o oglindă mare, sfărâmată, și pentru că era atât de fărâmițat, nu lăsa impresia că-și va mai putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
la manuscrisul lui Vasile Aaron, Reporta din vis, evocând aceeași neliniște legate de capacitățile spontane ale unei culturi inferioare: "Agiunge limba românască la atât, cât să să poată într-însa face verșuri cu dulceața carea se află în verșurile cele italienești? Eu nu vreau a hotărî, ci tăcând genia și plecarea cea mare a românilor spre a face verșuri, carea și pruncii mai tineri, despre lucrurile cele vrednice de luare aminte, ce cu neprevedere se întâmplă, deosebite verșuri cu lesnire scornind
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
primar "zgîrietură"). Termenul firmă provine în română din germană, conform DEX-ului, dar poate fi și de sursă franceză; cuvîntul francez firme (cu sensul "întreprindere, societate comercială") vine din englezescul firm, legat la rîndul său, ca și germ. Firma, de italienescul firma "semnătură". E posibil ca adjectivul firmato să fi fost transpus în română prin construcția de firmă, fără a se ține cont de sensurile diferite ale cuvintelor firma (în italiană: "semnătură", "marcă celebră") și firmă (în română: "societate comercială", "întreprindere
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]