3,582 matches
-
președintelui este de 5 ani, 39% că nu guvernul aprobă legile, 34% că pragul electoral nu este de 3%. Pentru fiecare indicator, diferența până la 100% o reprezintă cei care fie nu știu să răspundă, fie răspund greșit. Raportat la toți itemii de cunoaștere (10 în total), 15% din total populație răspund corect la 4 sau mai puțini, 9% la toți 10 și aproximativ 16% la fiecare din valorile intermediare. Mai mult, în ultimele 6 luni, nivelul cunoștințelor politice a rămas aproximativ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cred că o pot exercita asupra politicului, contează și reprezentarea lor cu privire la efectele acestuia asupra societății, vieții cetățenilor mai exact. Datorită faptului că nu dispunem de o măsură clasică a acestui concept am ales să-l măsurăm cu ajutorul a doi itemi proximi: „Indiferent cine câștigă alegerile până la urmă lucrurile merg la fel în următorii patru ani” și: „Partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor decât de problemele oamenilor”. Acordul cu aceste două afirmații reprezintă de fapt o viziune asupra politicului
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
administrația publică, raport de cercetare al Metro Media Transilvania, beneficiar InWent”. Comșa, Mircea, 2002, „O analiză a ratei de răspuns la anchetele de opinie naționale”, în Sociologie Românească, nr. 3-4. Comșa, Mircea, 2003, „O analiză a ratei de răspuns la itemi în anchetele de opinie naționale”, în Sociologie Românească, nr. 4. Comșa, Mircea, 2004, „Rată de răspuns, supraraportare și predicții electorale”, în Sociologie Românească, nr. 3. Comșa, Mircea, Chiribucă, Dan, 1999, „Bunul cetățean”, în Berevoescu, Ionică (coord.), Fețele schimbării, Editura Nemira
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Markland 2005) GOEM evaluează indivizii și diferențele dintre ei cu privire la modul în care aceștia apreciază succesul, precum și tendința acestora de a se orienta spre sarcină sau spre sine (spre comparație socială) (Petherick & Markland, 2008). Chestionarul are în componența sa zece itemi. Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
GOEM evaluează indivizii și diferențele dintre ei cu privire la modul în care aceștia apreciază succesul, precum și tendința acestora de a se orienta spre sarcină sau spre sine (spre comparație socială) (Petherick & Markland, 2008). Chestionarul are în componența sa zece itemi. Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o scală de
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
succesul, precum și tendința acestora de a se orienta spre sarcină sau spre sine (spre comparație socială) (Petherick & Markland, 2008). Chestionarul are în componența sa zece itemi. Cinci itemi măsoară orientarea spre sarcină (ex. „Am atins scopul exercițiul fizic”), iar cinci itemi măsoară orientarea spre sine (ex. „Pot să arăt celorlalți care fac exercițiu fizic că sunt mai bun ca oricine”), răspunsurile subiecților fiind înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Dezacord puternic) la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Likert de la 1 (Dezacord puternic) la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea comportamentului în exercițiul fizic Markland & Tobin 2004) BREQ-2 evaluează tipurile de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex.
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
la 5 (Acord puternic). Chestionarul BREQ-2 (Reglarea comportamentului în exercițiul fizic Markland & Tobin 2004) BREQ-2 evaluează tipurile de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
de reglare ale motivației, reflectând măsura în care comportamentul indivizilor este autodeterminat (Petherick & Markland, 2008). Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Nu este adevărat pentru mine) la 5 (Absolut
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate pe o scală de tip Likert de la 1 (Nu este adevărat pentru mine) la 5 (Absolut adevărat pentru mine). Analiza datelor și rezultate Orientarea spre sarcină
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
la copiii de gimnaziu de către Gorely și colab. (2007a). Jurnalul a fost împărțit în două părți, în fiecare fiind incluse formele ce au avut consimțământul atât al elevilor cât și a părinților / tutorilor. Prima parte conține întrebări despre copil - (9 itemi ”despre tine'', 11 itemi ''despre familia ta'', 15 itemi ''despre casa ta'') care corespunde ipotezei corelată cu comportamentul sedentar și a celei cu activitatea fizică (Sallis și colab., 2000). A doua parte a jurnalului a fost concepută în vederea înregistrării comportamentelor
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
de către Gorely și colab. (2007a). Jurnalul a fost împărțit în două părți, în fiecare fiind incluse formele ce au avut consimțământul atât al elevilor cât și a părinților / tutorilor. Prima parte conține întrebări despre copil - (9 itemi ”despre tine'', 11 itemi ''despre familia ta'', 15 itemi ''despre casa ta'') care corespunde ipotezei corelată cu comportamentul sedentar și a celei cu activitatea fizică (Sallis și colab., 2000). A doua parte a jurnalului a fost concepută în vederea înregistrării comportamentelor / activităților, a locațiilor, precum și
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
Jurnalul a fost împărțit în două părți, în fiecare fiind incluse formele ce au avut consimțământul atât al elevilor cât și a părinților / tutorilor. Prima parte conține întrebări despre copil - (9 itemi ”despre tine'', 11 itemi ''despre familia ta'', 15 itemi ''despre casa ta'') care corespunde ipotezei corelată cu comportamentul sedentar și a celei cu activitatea fizică (Sallis și colab., 2000). A doua parte a jurnalului a fost concepută în vederea înregistrării comportamentelor / activităților, a locațiilor, precum și a contextelor sociale în care
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
s-au colectat date din timpul perioadei cât elevii erau la școală deoarece nu acesta a fost scopul cercetării noastre. Pentru a avea un control asupra răsfrângerii activității elevului din școală în viața de zi cu zi, au fost introduși itemi ca: „Ai participat azi la lecțiile de educație fizică?” sau „Azi, la școală, ați avut alergare de rezistență sau exerciții solicitante”? La sfârșitul fiecărei zile, elevul trebuia să răspundă la 10 întrebări ce vizează regimul alimentar, condițiile meteo în care
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
care descriu și definesc, în viziunea sa, mobbing-ul. Chestionarul folosit în cercetarea prezentată aici a fost creat pornindu-se de la acest instrument, la care au fost aduse câteva modificări, pentru o cât mai bună adaptare la contextul și obiectivele cercetării: itemii, original concepuți pentru a identifica situațiile de mobbing sever, în care victimele prezentau traume psihologice și psihosomatice grave, au fost adaptați la populația activă profesional. Practic, actele de agresiune descrise au avut intensitate și gravitate mai reduse; a fost introdus
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
intensitate și gravitate mai reduse; a fost introdus elementul subiectiv, percepția presupusei victime asupra evenimentelor, având în vedere că personalitatea țintei și mediul social (organizațional) în care are loc hărțuirea funcționează ca filtre ce afectează interpretarea evenimentelor; au fost eliminați itemii referitori la hărțuirea sexuală (considerată o temă distinctă și care nu a constituit obiectul cercetării noastre) și la agresiunea fizică (cu caracter excepțional la locul de muncă). Această modificare a fost necesară cu atât mai mult cu cât organizația în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
informați asupra drepturilor și responsabilităților lor; perioada de manifestare repetitivă a atacurilor și abuzurilor suficientă pentru a delimita mobbing-ul a fost redusă de la 6 luni (în versiunea originală a LIPT) la 3 luni. Instructajul premergător chestionarului a solicitat evaluarea fiecărui item din perspectiva ultimelor 3 luni de activitate profesională. Chestionarul final a avut 47 de enunțuri, fiecare cu trei variante de răspuns: „extrem de rar sau niciodată”, „săptămânal”, „zilnic sau aproape zilnic”. 3.5.2. Chestionarul pentru determinarea nivelurilor de stres, anxietate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pentru a servi atât cercetătorilor, cât și clinicienilor. El a fost construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru a surprinde mai exact
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
construit pe eșantioane nonclinice și poate fi aplicat subiecților cu vârste peste 17 ani. DASS42 cuprinde trei scale separate pentru fiecare dimensiune (depresie, anxietate și stres), fiecare cu 14 itemi. Scala originală cuprindea patru niveluri de severitate fiind aplicabilă fiecărui item. Pentru această cercetare, scala de răspuns a fost extinsă la șapte niveluri, pentru a delimita mai fin frecvența cu care subiecții experimentează aceste trăiri, pentru a surprinde mai exact nivelul de stres, anxietate și depresie, dar și pentru a reduce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
anxietate și depresie, dar și pentru a reduce biasul de dezirabilitate. 3.5.3. Chestionarul pentru determinarea nivelului de inteligență emoțională A fost construit plecându-se de la un chestionar elaborat de Reuven Bar-On, care cuprinde, în varianta originală, 131 de itemi. Datorită controverselor legate de operaționalizarea acestui concept, am selectat itemii corespunzători acelor dimensiuni în privința cărora există consens în comunitatea științifică: conștientizarea propriilor emoții, controlul trăirilor, automotivarea, cunoașterea emoțiilor celorlalți (empatia) și gestionarea emoțiilor celorlalți. Chestionarul folosit a cuprins 42 de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dezirabilitate. 3.5.3. Chestionarul pentru determinarea nivelului de inteligență emoțională A fost construit plecându-se de la un chestionar elaborat de Reuven Bar-On, care cuprinde, în varianta originală, 131 de itemi. Datorită controverselor legate de operaționalizarea acestui concept, am selectat itemii corespunzători acelor dimensiuni în privința cărora există consens în comunitatea științifică: conștientizarea propriilor emoții, controlul trăirilor, automotivarea, cunoașterea emoțiilor celorlalți (empatia) și gestionarea emoțiilor celorlalți. Chestionarul folosit a cuprins 42 de itemi, fiecare cu cinci variante de răspuns, de la „întotdeauna” la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Datorită controverselor legate de operaționalizarea acestui concept, am selectat itemii corespunzători acelor dimensiuni în privința cărora există consens în comunitatea științifică: conștientizarea propriilor emoții, controlul trăirilor, automotivarea, cunoașterea emoțiilor celorlalți (empatia) și gestionarea emoțiilor celorlalți. Chestionarul folosit a cuprins 42 de itemi, fiecare cu cinci variante de răspuns, de la „întotdeauna” la „aproape niciodată”. 3.5.4. Chestionarul pentru determinarea nivelului de coping Instrumentul a fost creat în baza a două chestionare similare: Inventarul de Coping Proactiv (PCI), elaborat de Esther Greenglass, Ralf
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Chestionarul pentru determinarea nivelului de coping Instrumentul a fost creat în baza a două chestionare similare: Inventarul de Coping Proactiv (PCI), elaborat de Esther Greenglass, Ralf Schwartzer și Steffen Taubert în 1999, la Universitatea York din Canada, cu 54 de itemi și șapte scale. Al doilea a fost cel elaborat de Stephen J. Havlovic și John P. Keenan și se regăsește în studiul „Coping with work stress: the influence of individual differences” (în Perrewe, 1991, pp. 199-212), are 26 de itemi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]