2,014 matches
-
6; Liviu Petrescu, „Structuri libere”, TR, 1970, 26; Valeriu Cristea, „Structuri libere”, FLC, 1970, 35; Geo Șerban, Rigoarea reabilitată, LCF, 1970, 46; Georgescu, Printre cărți, 35-38, 224-226; George, Sfârșitul, I, 99-107; Ciobanu, Critica, 226-231; Ungureanu, La umbra cărților, 87-90; Cioculescu, Itinerar, III, 145-149; Sultana Craia, Recursul la memorie, LCF, 1979, 25; Ion Caraion, Tristețea m-a chemat la telefon, LCF, 1979, 30; Sorin Titel, O prozatoare autentică, RL, 1979, 43; Vasile Chifor, „Bastarzii”, ST, 1979, 10; Ștefănescu, Jurnal, 64-66; Crohmălniceanu, Pâinea
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
de cele realizate de comuniști după război), ceea ce a creat condițiile apariției unui nou clientelism politic. În Germania de Est, mai multe tipuri de cercetări empirice au fost realizate asupra elitelor după 1989, mai ales sociologice (de exemplu, În cadrul proiectului „Itinerare de viață est-germane” de la Max-Planck-Institut für Bildungsforschung sub conducerea lui Karl Ulrich Mayer) și politologice (Întemeiate pe datele furnizate de noile dicționare biografice, precum cele ale lui Hans-Ulrich Derlien). Studiile asupra noii elite manageriale au luat și ele amploare după
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost prezent și În Europa de Est de la sfîrșitul anilor 1950, În Polonia și În Iugoslavia, alături de Adam Schaff, care a condus Centrul european de coordonare a cercetării și de documentare În științele sociale, fondat cu ajutorul UNESCO la Viena etc. Cf. reconstituirea itinerarului excepțional al lui Lazarsfeld de către Michael Pollak (1979; reluat În 1993, pp. 319-360). Cf. anii Întemeierii Institute for Advanced Studies în the Humanities de l’Université d’Edinburgh (1969) și a Netherlands Institute for Advanced Study în the Humanities and
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
viața satului, CNT, 1962, 15; Ion Lungu, Contradicțiile unui debut, TR, 1962, 18; Lucian Dumbravă, „Din pridvor”, IL, 1962, 5; Liviu Leonte, „Umbre”, CRC, 1970, 47; Al. Piru, Umbre ieșene, RL, 1970, 47; Mircea Tomuș, „Umbre”, TR, 1970, 47; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Vasile Pavelcu, Farmecul evocării, CRC, 1979, 40; Dan Mănucă, „Umbre”, CL, 1979, 12; Nicolae Turtureanu, „Landoul cu blazon”, CRC, 1984, 40; Nicolae Barbu, Blazonul prozatorului, CRC, 1984, 44; Dan Mănucă, „Umbre”, CL, 1988, 4; Ioan Holban, Galeria de
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Theodorescu, București, 1972; Vlad, Convergențe, 203-207; Rotaru, O ist., II, 16-32; Piru, Varia, I, 303-305; Cioculescu, Aspecte, 632-635; Ungheanu, Pădurea, 73-86; Carianopol, Scriitori, I, 62-75; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 11-58; Petrescu, Scriitori, 36-56; Balotă, Umanități, 357-361; Cioculescu, Itinerar, I, 206-209, III, 135-144, IV, 193-212, V, 302-331, 529-541; Onisifor Ghibu, Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, Cluj-Napoca, 1974, 151-228; Popa, Spații, 34-47; Paleologu, Simțul practic, 34-36; Balotă, Ion, 39-85
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Crohmălniceanu, Literatura, III, 360-378; D. D. Roșca, Mihai Ralea. Omul și opera, București, 1975; Mihăilescu, Conceptul, I, 445-450; Simion, Scriitori, II, 354-368; Raicu, Critica, 31-34; Cristea, Arcadia, 127-132; N. Tertulian, Experiență, artă, gândire, București, 1977, 289-320; Baltag, Polemos, 80-85; Cioculescu, Itinerar, III, 227-331; Paleologu, Ipoteze, 232-236; Sorescu, Interpretări, 226-275; Ornea, Tradiționalism, 395-404; Grigurcu, Între critici, 34-41; Sângeorzan, Anotimpurile, 45-89; Ornea, Actualitatea, 243-250; Vasile, Conceptul, 263-264; Ion Vianu, Ritualuri, RL, 1991, 46; Florin Mihăilescu, Introducere în opera lui Mihai Ralea, București, 1997
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
franceză a cărții sale. Versurile și epigramele lui R., ca și cele câteva proze scurte, relevă o înclinare spre sentimentalism, un spirit ușor, agreabil, atras de umorul fără răutate. Scriere târzie, Iadul pe pământ adoptă o construcție romanescă în înfățișarea itinerarului existențial al autorului. Povestea, simplă și directă, cu personaje reale, cuprinde un orizont foarte larg al societății românești din primii ani postbelici. Finalmente, cartea ajunge să propună o frescă dramatică și impresionantă a vieții de zi cu zi într-o
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 217-219; Baltag, Polemos, 85-86; Cristea, Faptul, 50-51; Popescu, Cărți, 150-153; Marcea, Varietăți, 294-297; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 160-182; Râpeanu, Memoria, 68-70; Nicolescu, Starea, II, 145-148; Th. Hristea, O prestigioasă istorie a limbii române, RL, 1987, 8; Cioculescu, Itinerar, V, 481-487; Simion, Scriitori, IV, 20-25; Cornelia Ștefănescu, Profil de intelectual, JL, 1990, 1; Vlaicu Bârna, Alexandru Rosetti, CNT, 1990, 10; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Despărțire de Alexandru Rosetti, RL, 1990, 10; Al. Rosetti. In memoriam, JL, 1990, 10 (semnează Mircea Zaciu
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
aș vrea să fie familia mea, postfață Ana Blandiana, București, 2001; Thierry Wolton, Roșu-brun: răul secolului, București, 2001; Bukovski la Sighet, București, 2002; Școala memoriei, București, 2002; Anii 1973-1989. Cronica unui sfârșit de sistem, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 349-354; Dimisianu, Schițe, 93-98; Ion Vlad, În „lumea de azi” a gândirii și meditației, TR, 1972, 16; Petrescu, Scriitori, 156-159; Lucian Raicu, Reportaj și meditație, RL, 1977, 31; D. Micu, Meridiane și civilizații, CNT, 1977, 33; Ion
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
Pantazi, C.A. Rosetti. Gânditorul. Omul, București, 1969; Vasile Netea, C.A. Rosetti, București, 1970; Marin Bucur, C.A. Rosetti. Mesianism și donquijotism revoluționar, București, 1970; Zaciu, Lecturi, 82-85; Săndulescu, Continuități, 222-227; Dicț. lit. 1900, 751-753; Cristea, Faptul, 19-24; Cioculescu, Itinerar, I, 64-72, IV, 71-76; Dana Dumitriu, Introducere în opera lui C.A. Rosetti, București, 1984; Indrieș, Polifonia, 66-70; Holban, Literatura, I, 1-19; Ioan Holban, C.A. Rosetti, CL, 2000, 3-5; Manolescu, Istoria, I, 263-273; Simion, Ficțiunea, III, 94-102; Dicț. scriit
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Colaje, 94-104; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 255-299; Piru, Varia, I, 293-302, II, 262-275; Liviu Rebreanu interpretat de..., îngr. și pref. Al. Piru, București, 1973; Ciopraga, Personalitatea, 177-187; Ungheanu, Pădurea, 159-170; Zaciu, Ordinea, 265-272; Ștefănescu, Momente, 178-190; Todoran, Secțiuni, 189-242; Cioculescu, Itinerar, I, 224-227; Balotă, Ion, 5-38; Oarcăsu, Destine, 63-75; Oprea, Incidențe, 256-262; Zaciu, Lecturi, 111-118; Gavril Scridon, Liviu Rebreanu între „oameni de pe Someș”, Bistrița, 1976; Negoițescu, Analize, 157-163; Fanache, Întâlniri, 30-44; Al. Săndulescu, Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, București, 1976
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 936; Nicolae Manolescu, Amintiri despre scriitori, CNT, 1969, 42; Sonia Larian, „Stele și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
la revista „Tribuna” (din 1958). În 1967 și 1968 conduce secția română a redacției din Cluj a Editurii pentru Literatură. A făcut parte din redacțiile periodicelor „România viitoare” (1944-1945), „Tribuna nouă” (1945-1946), „Adevărul Ardealului”, „Făclia” ș.a. În volumul de debut, Itinerar critic (1965), reunește articole și cronici publicate îndeosebi în „Tribuna”, în care analizează din perspectivă sociologizantă cărți contemporane de proză și reportaj sau tratează în conformitate cu ideologia epocii probleme ale raportului dintre conștiința artistică și exigențele vieții. În 1976 a obținut
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
situează volumul Pe undele misterioase ale memoriei (1995), în care autorul alătură fragmente memorialistice unor eboșe de roman pentru a comenta, direct sau prin intermediul unor personaje reale ori cvasifictive, evenimente care i-au marcat existența între 1944 și 1965. SCRIERI: Itinerar critic, București, 1965; Regele pălăriilor, București, 1967; Recviem rustic, București, 1973; Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, București, 1978; Pe undele misterioase ale memoriei, București, 1995; Timp trecut, îngr. Maria Lungu, Bistrița, 2002. Antologii: Silvania, Zalău, 1979 (în colaborare cu
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
iluministă, București, 1978; Pe undele misterioase ale memoriei, București, 1995; Timp trecut, îngr. Maria Lungu, Bistrița, 2002. Antologii: Silvania, Zalău, 1979 (în colaborare cu Domițian Cesereanu). Traduceri: Howard Fast, Cei mândri și liberi, București, 1952. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Itinerar critic”, LCF, 1965, 10; Al. Săndulescu, „Itinerar critic”, GL, 1965, 17; Mihai Ungheanu, Doi critici, „Scânteia tineretului”, 1965, 4989; Constantin Cubleșan, „Regele pălăriilor”, TR, 1967, 37; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1967, 38; Nicolae Buliga, „Regele pălăriilor”, VR, 1967
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
memoriei, București, 1995; Timp trecut, îngr. Maria Lungu, Bistrița, 2002. Antologii: Silvania, Zalău, 1979 (în colaborare cu Domițian Cesereanu). Traduceri: Howard Fast, Cei mândri și liberi, București, 1952. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Itinerar critic”, LCF, 1965, 10; Al. Săndulescu, „Itinerar critic”, GL, 1965, 17; Mihai Ungheanu, Doi critici, „Scânteia tineretului”, 1965, 4989; Constantin Cubleșan, „Regele pălăriilor”, TR, 1967, 37; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1967, 38; Nicolae Buliga, „Regele pălăriilor”, VR, 1967, 12; Mircea Vaida, Ospățul lui Trimalchio, Cluj
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
Lecturi, 242-248; Romeo Ghircoiașiu, „«Papillons» de Schumann”, ST, 1971, 5; Zaciu, Ordinea, 196-201; Al. Dima, Un pasionat al ideilor: Eugeniu Sperantia, CRC, 1972, 9; Gheorghe Iancovici, Stilul Sperantia, ST, 1972, 13; Eugeniu Sperantia. Memoriu, „Revista de filosofie”, 1972, 3; Cioculescu, Itinerar, I, 278-280; George, Sfârșitul, I, 324-328; Gheorghe Iancovici, Eugeniu Sperantia, estetician, O, 1973, 10; Barbu Solacolu, Evocări. Confesiuni. Portrete, București, postfață Mihai Gafița, 1974, 309-315; Micu, Lecturi, 150-151; Lit.rom. cont., I, 72-74; Micu, Scriitori, 95-100; Aurel Rău, Flori din
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Poantă, Modalități, 80-84; Al. Piru, Teatrul lui Radu Stanca, RL, 1974, 10; Oarcăsu, Destine, 96-99; Tomuș, Istorie, 131-144; Nicolae Ciobanu, „Forme” ale baladescului, LCF, 1975, 32; Negoițescu, Engrame, 112-118; Piru, Poezia, I, 292-303; Tașcu, Incidențe, 123-126; Balotă, Arte, 195-213; Cioculescu, Itinerar, II, 366-370; Fanache, Întâlniri, 19-23; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 60-71; Nicolae Manolescu, Radu Stanca - poet baroc, RL, 1978, 19; Ioana Lipovanu-Theodorescu, Teatrul tragic al lui Radu Stanca, RITL, 1978, 4; Manu, Eseu, 284-291
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
e descris în termenii unui proces inițiatic: „Călătoria sensului parcurge [...] etapele unei inițieri în tainele înțelegerii; plecând de la sine, pornind din primatul datului său, sensul trece succesiv prin magia semnificantă, prin imaginar, prin magia imaginară pentru a ajunge, la capătul itinerarului, dezmembrat, risipit, în imaginea unui sens multiplu”. Sintezei disciplinare i se adaugă alta, prin care interpretul transgresează granițele dintre diferitele tipuri de discurs. În consecință, literatura e citită nu numai cu instrumentele filosofiei, ci și ca un text care tematizează
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
zi, când, din sfere străine, din diafane palori/peste inimi înfierbântate coboară/o rază difuză de seară / și multe, multe petale de flori. // O zi - vesperală” (Vine o zi). În prelungirea Vesperalelor se situează scurtele poeme de rezonanță blagiană din Itinerar dacic (1972), care nu sunt nici evocări, nici descrieri, nici reconstituiri istorice, ci căutări încărcate de emoție ale specificului originar în peisajul actual. O cu totul altă dispoziție vădesc Baladele din 1971, de fapt un fel de poeme epico-dramatice în
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
mai lăsat un jurnal și o sumă de aforisme. SCRIERI: Roata cu șapte spițe, București, 1957; Aurică 2, București, 1963; Hurmuzul jupâniței, București, 1968; Pentr-un hoț de împărat, București, 1968; Cenușăreasa, Oradea, 1969; Gri-ru-gri, București, 1970; Balade, București, 1971; Itinerar dacic, București, 1972; O sălbatică floare, București, 1976; Strada care urcă la cer, postfață Nicolae Balotă, București, 1977; Timp scufundat, îngr. Sorana Coroamă-Stanca și Mariana Vartic, pref. Ion Vartic, București, 1981; ed. București, 1999; Un ceas de hârtie, îngr. Sorana
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Divina comedie”. Preia ceva din epopeea dantescă - împărțirea în cânturi (în număr de 31), utilizarea terținei (fiecare cânt are douăsprezece triple terține), cizelarea cu grijă maximă a versurilor (perfectă stăpânire a meșteșugului arătând în special rimele) -, dar îi opune un „itinerar spiritual” ce „nu s-așază-ntre erezuri”, anume „vieața de îndumnezeire” a Sfântului Paisie cel Mare, prăznuit de Biserica Răsăriteană la 19 iunie. Cel care a urcat scara desăvârșirii monahale în Egiptul veacului al IV-lea, învingător în „războiul său nevăzut”, potrivit
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
recunoștința, fiindcă Dumnezeu, fără încetare, intervenind tainic în toate faptele, chiar și în cele ale vieții interioare ale omului, l-a împins pe Augustin, în urma unei judecăți de nepătruns, către un scop doar de El cunoscut; îndurarea divină a trasat itinerarul scriitorului de la păgînism la creștinism, de la viața păcătoasă din trecut la viața creștină; de altfel, mărturisirea propriilor păcate nu este altceva decît repetarea fără reținere a ceea ce Dumnezeu cunoaște deja, pentru că nimic nu-i scapă, nici măcar sentimentele din inima omului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în opera precedentă, tot ceea ce putea servi interpretării morale; aici, în schimb, se ocupă de tipologia propriu-zisă, ceea ce nu pare să corespundă întru totul situației de fapt, chiar dacă planul închinării, cel puțin în prima sa parte, se structurează efectiv conform itinerarului căderii și mîntuirii ființelor omenești și al funcției Legii în raport cu cele două momente. Și această operă a fost tradusă în siriacă în secolul al VI-lea, dar s-au păstrat doar fragmente ale respectivei versiuni. Comentarii continue sînt în schimb
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fi găsite. Așadar, materialul disponibil e departe de a reda ansamblul doctrinei autorului, reproducînd doar o parte a acesteia, care este, în plus, rezultatul unei selecții întîmplătoare. învățăturile sînt niște „conferințe”, adică discuții pe teme cu caracter spiritual, legate de itinerarul ascezei monastice: renunțarea, umilința, conștiința, teama de Dumnezeu, interdicția de a-ți urma propria judecată, aceea de a judeca etc. Ele au fost notate de ascultători și apoi redactate, deși nici cei care le-au transcris nu au fost mînați
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]