999 matches
-
să-mi mai aduc aminte de ceeace cândva a fost. Privesc tot timpul înainte și-ncerc să-mi fac altfel de rost. Ecourile nu mă-ncântă. Cu sufletul de viață plin încrezător mă iau la trântă cu clipele ce-n iureș vin. Și dacă totuși vreo durere îmi dă ocol din când în când, îi schimb cruzimea-n mângâiere, iar suferințele în blând. Și pornesc iarăși mai departe știind prea bine că-ntr-o zi voi fi îmbrățișat de moarte... Nepăsător
EI, ŞI? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366233_a_367562]
-
lui Hristos să se aprindă în cele mai îndepărtate locuri din lume. Nici măcar două sute ani nu trecuseră după aceea, că Armenia a devenise o țară în întregime creștină. * În acele zile, când cohortele romane dărâmau cetatea, Haldita fu prinsă în iureșul evenimentelor chiar în cetate, prin târg. Când izbucniră luptele, ea, înspăimântată, nu știu încotro s-o ia. O vreme, reuși să se adăpostească la taraba negustorului armean Arnok. Acesta, înfricoșat fiind de evenimente, nu știa ce să ia mai degrabă
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, după ce a slujit, timp de șapte ani, ca Episcop Vicar al Tomisului și Dunării de Jos (1975 - 1982)... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop Epifanie a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi, la împlinirea unui an... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361575_a_362904]
-
gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii Domnului, psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ce vin/ Ca singur eu să pun soroace/ Înconvoiatului destin./ Când uneori mă-ncearcă plânsu-mi/ De cât amar am cunoscut,/ Mă-mbrățișez pe mine însumi/ Cel încă-n vreme nenăscut./ Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.// (Nichifor Crainic- Eu) Maria, cea care renăscea și pe marile scene ale lumii dar și în pridvorul țăranului strămutat în mahala, a trăit inegalabil și total aceeași metaforă a
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Nichifor Crainic- Eu) Maria, cea care renăscea și pe marile scene ale lumii dar și în pridvorul țăranului strămutat în mahala, a trăit inegalabil și total aceeași metaforă a poetului: „Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.” Sunt mulți „cutezători calici”, astăzi, ca și ieri, unii zice-se chiar rapsozi ca Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Fără a minimaliza necazurile existente în viața de zi cu zi, concluzia este că ar fi bine să le ținem departe de mintea noastră, refuzând să fim intru-totul aserviți lor. Astăzi mai mult decât oricând noi, ne lăsăm prinși în iureșul amețitor al materialismului modern că într-o uriașe pânză de paianjen. Cu cât ne zbatem mai mult, cu atat mai tare ne lăsăm legați cu zeci de funii invizibile. Dorim pacea sufletească și n-avem parte decât de truda, în
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361661_a_362990]
-
mare, care ne ții în brațe de mult, de prea mult timp, mai dă-ne-a ta iertare și de această dată, mai ține focu-n tine, mai potolește-o apă și nu te răzbuna. Tu ,care ai grijă ca-n iureșul mișcării să nu simțim rotații, să fie somnul lin, mai iartă-ne o dată, alungă din blesteme, pentru răule ce-l facem și că te-am istovit. Mai dă-ne încă hrană, mai potolește setea, mai dă o șansă vieții, mai
PĂMÂNTUL , FRATE BUN de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361678_a_363007]
-
două fiice majore, pe Luiza Cristina și Mihaela Alexandra. Acesta-i n portret în cuvinte greu de creionat, o biografie a unei personalități care va lăsa urme semnificative în cultura românească, în istoria ei care se scrie acum într-un iureș de așezări și destrămări până la temelie a țării luată brusc și devastator în mijlocul confruntărilor a tot felul de interese, de sus până jos. Prof. univ. dr. Ion Marin face parte din rândul elitelor noastre de azi care clădesc la loc
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
leneș și pisica, Sforăind pe pat, sonor. Șoarecii au prins de veste Și cămara e al lor, Iar afară se pornește Vântul, șuierând ușor. Chiar și omul de zăpadă Astăzi pare relaxat, Fulgii-ncep din bolți să cadă Într-un iureș legănat. Ciorile-și alungă frica, Pe sub nori, din câmp se-ntorc, Doar bunica și pisica Stau în liniște și torc. Referință Bibliografică: IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352330_a_353659]
-
pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor, rase o oală de sarmale, un curcan la
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
a preotului poet Dorin Ploscaru, trăitor al unei vieți spornice în duh, dar și în aspirația prefacerilor bisericii materiale la care slujește, întărite, îngrijite, împodobite și înconjurate de așezăminte cu formă și rosturi nu falnice, dar solemne, nu ivite din iureșul construirii fără capăt, dar din ardoarea ctitoririi de vetre de spiritualitate creștină, civică, educațională. O caldă conversație cu părintele Dorin Ploscaru nu e o semănare cu nemodestie de laude, dar e o deșirare a ghemului unei povești care oglindește clădirea
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Teofil, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
ai altarului bisericesc străbun, în frunte fiind un alt vrednic de pomenire - Prea Fericitul Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum și (de) foarte mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați,!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că în iureșul acestor zile, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Calciu, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme, adică de numai 10 de
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
de viață, de voioșie, maestrul Benone Sinulescu într-un spectacol, azi parcă mai debordant ca în prima tinerețe, aplică un adevărat exercițiu de gimnastică spectatorilor, care trebuie să întoarcă alert capul dintr-o parte în alta spre a-i urmări iureșul mișcărilor scenice. E un artist cu o vârstă fără ani. Iar Laura Lavric nu e mai prejos! Moldoveanca e veselă pe scenă, chiar și de-ar așeza acasă capul pe o pernă de pelin, e luminoasă, chiar și când o
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
etății, în film, în televiziune, la radio, la catedră, predând mimică, gestică și vorbire liberă la Seminarul Teologic Ortodox din Giurgiu! Spiritul care n-are nevoie nici de oase, nici de carne, ci numai de armonia intimă care îi dă iureșul și efervescența, deși pe deasupra nu pare, pentru că pe față-i joacă surâsul, calmul, împăcarea îi este continuu tânăr... E în largul lui printre copii și a realizat cu ei emisiuni neimaginat de tandre. Copiii au o bunătate plină de avânt
OVIDIU CUNCEA. PRINTRE PUŢINELE MINUNI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350649_a_351978]
-
70 de ani de la operațiunile militare care au înclinat iremediabil balanța, în cel de-al Doilea Război Mondial, în defavoarea Axei. În noiembrie 1942, după o înaintare în forță a armatelor Axei, trupele sovietice au oprit pe Don și la Stalingrad iureșul dinspre vest. După cucerirea Crimeii, ostașii români, însumând aici efectivele Armatei a 3-a și Armatei a 4-a, au primit, conform strategiei de luptă aparținând Germaniei (și contestată de generalii români, inclusiv de mareșalul Antonescu) cele mai dificile poziții
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
Poem de Al.Florin ȚENE Germinația de sub zăpadă Alunecă sănile pe vise de zăpadă- Sub ea căruțele germinează trudă, Copii mai vin uneori să vadă În sat câte-o bătrână rudă. Umbrele bunicilor privesc peste gard Cum trec nepoții în iureș pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă cum scârțâie roata Urechea lui așterne tăcerea sub nea, Sănile trag după ele gloata De constelații până apune ultima stea. Atunci ies din cimitire
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351409_a_352738]
-
aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu a cărui plecare o regretăm foarte mult astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
BRADULUI DE CRĂCIUN Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se apropie Crăciunul! Tradiția spune că de Crăciun, în casă trebuie să miroasă a brad. Uneori, în graba pregătirilor, prinși în iureșul târguielilor, încercând să le facem pe toate cât mai bine, uităm că bradul de Crăciun este cel mai important ornament din casă. Iată câteva trucuri care să ne ajute să fim mai puțin dezorganizați atunci când vine vorba de a alege
“O, BRAD FRUMOS!” TRUCURI PENTRU ÎMPODOBIREA BRADULUI DE CRĂCIUN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350838_a_352167]
-
Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Ioanichie, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și amarul- Turna în cântec foc și melodie; Un iureș avântat de veselie- Truver de vreme veche cronicarul. Cântarea lui prin timp uitat învinge - Cânta la zile mari - la Înviere Și la Crăciun - pe zare-ncet când ninge, Și te purta cu el în alte sfere, Iar melodia încă nu
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
ai altarului bisericesc străbun, în frunte fiind un alt vrednic de pomenire - Prea Fericitul Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum și (de) foarte mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați,!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că în iureșul acestor zile, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme, adică de numai
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
mai întorc. Viața noastră are numai o fațetă- Parcele măsoară, după vrere torc. Tot vuiește viața alergând pe stradă: Parcă e o haită mare de dihănii. Tacticos își unge barba cu pomadă Și înhamă cerbii renumiți la sănii. Poartă mare iureș, ca niște fantasme - Prea frumos apare totul, și real - Lume de aievea, lume ca de basme: Soarele de Tropic, vântul boreal. Nimic nu dispare, ci totul se schimbă Și nu mai coboară „ștrengarul” pe coș, Vorba-i e domoală, în
PULSARE DENSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351211_a_352540]