463 matches
-
anului 1940, un vecin (Nicu Mirea) o făcea pe legionarul și-l îndemna și pe tata să se îmbrace amândoi în cămăși verzi, la care propunere, tata i-a răspuns în stilul lui caracteristic. „Crezi că dacă ți-ai vopsit izmenele în verde ești legionar”? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: „Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi”. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: „Un negustor grec și-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
renunțăm la reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” care fusese desființată și să ne înscrim în „Uniunea Studenților Democrați”. Înfierbântat, necontrolat, am reluat cuvântul și i-am jignit și pe deleagații de la Iași că ne cer să ne vindem conștiințele pentru niște izmene, pantofi și fulgi de ovăz; că noi putem risca pentru că nu avem familii și pentru că mulți dintre noi suntem ofițeri de rezervă cu stagiu și cu decorații obținute pe front. Studenții teologi au izbucnit în aplauze furtunoase, eu m-am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Medie mare, bursier dar de unde atâtea câte se cereau la seminar: cămăși de zi, cămăși de noapte, cerșafuri de plapumă, de pat, plapumă, pernă, uniformă de zi, uniformă de sărbătoare și lista urca până în bagdadie. Personal posedam doar două cămăși, izmene de lucru și izmene de curat. Restul - piele personală. Cu tot certificatul de pauperitate ai mei tot mai aveau de plătit o taxă de 9.000 de lei.O sumă de la care se poate începe Apocalipsa. Se apropia ziua plecării
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de unde atâtea câte se cereau la seminar: cămăși de zi, cămăși de noapte, cerșafuri de plapumă, de pat, plapumă, pernă, uniformă de zi, uniformă de sărbătoare și lista urca până în bagdadie. Personal posedam doar două cămăși, izmene de lucru și izmene de curat. Restul - piele personală. Cu tot certificatul de pauperitate ai mei tot mai aveau de plătit o taxă de 9.000 de lei.O sumă de la care se poate începe Apocalipsa. Se apropia ziua plecării și îmi părea tot
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
celor care erau pe patul spitalului iar majoritatea erau direct pe pâmânt, în curte, din lipsă de locuri. Am văzut cum femeile plângeau în hohote pe soldații morți, acolo, în fața gropilor unde erau puși câte cinci numai în cămașă și izmene. Biserica era o fostă magazie de cereale, nu mai era biserică. Locuitorii în marea lor majoritate nemți deportați stăteau în locuințe de câte o singură cameră, din pământ. Bordeie. La întoarcerea la regiment am fost oprit la trenul regimentar unde
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la reanimare; nu se permitea elevilor accesul acolo. L-am pus în același pat; nu știam ce să-i spun; era foarte schimbat, sărmanul de el, foarte palid; era și tuns "zero" și în locul piciorului rămăsese un crac gol de izmană de spital, înfășurată cu un cordon de halat. Nu găseam nici cuvântul potrivit, nici tăcerea potrivită... Burcea mi-a strâns mâna: "Scăpai cu bine". Pe urmă ne-am deprins cu situația. Mi-a dictat cărți poștale: "Mi-au tăiat piciorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a confiscat odată un bilețel aterizat pe catedră. După ce l-a citit, el a ținut să-i comunice și conținutul: - Á-ú, á-ú, hal de elev ! Citit cu glas tare de moș Tăutu, biletul suna așa: Ca prieten și coleg, La izmene mă dizleg Și îți las drept amintire Un „punti-punti” di șăpti kile. - A-u ! Hal de elev !... Dacă în loc de „puntipunti” ar fi citit chiar cuvântul din bilet, lectura ex-catedra n-ar fi dobândit asemenea efect. Din cauza contrarietății bietului bătrân, clasa
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
politic. Mulți sînt de părere că nu. Cum iubirea sinceră nu poate fi un păcat, florăresele din colț vor suspina în continuare după el. La fel, securiștii mărunți ieșiți la pensie sau foștii plutonieri de companie care, pe vremuri, împărțeau izmene soldaților, iar acum, cînd nu le ajunge pensia, sînt frustrați că nu le mai zice nimeni „Să trăiți, tovarășu’ gradu“. Dar cînd te divinizează chivuțele, bătrînii de cartier sau babele din curtea bisericii, asta nu înseamnă că poporul e picat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din străinătate, dar nici un minut de la noi. Federațiile nu fac nimic să și mediatizeze competițiile, oamenii habar n-au cînd au loc campionatele naționale și cine le cîștigă. Cluburile sînt în continuare ale Internelor, slalomiștii sînt plutonieri, iau soldă și izmene gratis. Mănîncă la popotă și nu-i interesează mai mult. Nici la hochei nu însemnăm nimic. Acum exact 30 de ani, la Innsbruck, România participa la Turneul Olimpic. Între timp, s-a ales praful și acest sport există numai prin
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ci dacă am mai fi pe câte suntem și încă două am fi 50”. Mama tatii, soacra mamei, și cu bunica mea, câți ani avea?. La pregătirea pentru examenul de admitere eram la Corbeni, la bunici. Umblam desculț, numai în izmene și într-o cămeșuică din „pânză de casă”. De multe ori veneam la lecții în camera unchiului Constantin cu sânul plin de zarzăre sau goldane. într-o astfel de situație, unchiul s-a făcut că nu observă nimic, am început
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
anului 1940, un vecin (Nicu Mireaă o făcea pe legionarul și-l îndemna și pe tata să se îmbrace amândoi în cămăși verzi, la care propunere, tata i-a răspuns în stilul lui caracteristic. Crezi că dacă ți-ai vopsit izmenele în verde ești legionar? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: Un negustor grec și-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
renunțăm la reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” care fusese desființată și să ne înscrim în Uniunea Studenților Democrați. Înfierbântat, necontrolat, am reluat cuvântul și i-am jignit și pe deleagații de la Iași că ne cer să ne vindem conștiințele pentru niște izmene, pantofi și fulgi de ovăz; că noi putem risca pentru că nu avem familii și pentru că mulți dintre noi suntem ofițeri de rezervă cu stagiu și cu decorații obținute pe front. Studenții teologi au izbucnit în aplauze furtunoase, eu m-am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai mic la seminarul „Nifon Mitropolitul” care avea voie să-și viziteze fratele. Prin acesta, trimeteam în fiecare lună o valiză cu haine, lengerie și mâncare. Am fost în situația de a spune părinților mei că am pierdut multe cămăși, izmene, pantaloni, flanele și ghete. Am fost în situația de a fugi noaptea din internat, după ce se da stingerea, ca să duc la Gara de Nord valiza pregătită pentru deținuții de la închisoarea din Pitești.. Am reușit să trec de mai multe ori prin razia
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu Pârâul Izmana
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu Pârâul Izmana teritoriul central al comunei Belcești. Pâraiele Putina (izvorând din Dealul Lipovanului), Bosia și Valea Morii (din Dealul Bahnea). În extremitatea sudică a comunei mai există câteva pâraie mici (Filiași, Bojenesa și Valea Turcului), care curg spre sud, aparținând de bazinul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
poștală nu-ți da... numa’ dacă Îți făcei norma. Atunci aveam dreptul să ne trimită un pachet În greutate de cinci kilograme de alimente, da’ nu mai mult. Și o dată pe an aveam dreptul și la pachet cu schimburi, la izmene groase, la cămăși groase, da’ nu la cămăși cu guler... Dar să vă mai spun ceva de la Gherla... Eram odată la infirmierie cu un țigan, Georgescu, și cu unu’ Mitea, hoți de buzunare și spărgători de bănci internaționali... Poate și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă angajeze acolo. Am acceptat și m-am angajat la serviciul de plan-casă, dar cu motivarea că o să ceară mai departe avizul Băncii Centrale din București. Deși șeful cadrelor era un fost ușier, un fost camerist, pe care Îl chema Izmană, a manifestat destulă bunăvoință pentru mine și mi-a făcut un referat bun. Dar la centrala din București nu s-a confirmat numirea mea și, peste câteva luni, prin ’50, am fost pus În disponibilitate... Mai departe, tot prin niște
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iarna la cules de porumb din zăpadă galbenă cu pulbere... Și mâncam porumb, băi, ca porcii, ca să ne treacă de foame... Și porumbu’ ăsta Într-adevăr face gaze... Și nu era de ajuns, și mai băgam și În cizme, prin izmene, pe unde dracu’ puteam... Știi? Ca să nu vadă ăia din poartă la Întoarcere. Și mâncam. Și unii au cedat. Știi? Acolo mâncarea era problema număru’ unu’ a supraviețuirii. Pentru că eu, de exemplu, am 1,86 Înălțime și aveam 52 de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Pitești) 230-231 Ionescu-Quintus Mircea 150-151 Iordache (ofițer) 145 Iorga Nicolae 112 Iorgulescu Constantin 214 Iovan Ion 363 Istrate Constantin (zis Napoleon, gardian) 95-96, 99, 204-205, 277, 291-292, 349-350, 362, 370 Iusco Sută 175 Ivan (colonel) Ivasiuc Sașa (Alexandru Sandu) 317 Izmană 301 J Jelev (general) 330 Jitariuc Constantin 237 Juberian Constantin 230-235 Titus Jubleanu 303 K Kant Immanuel 22, 137 Koller Ștefan 77, 187 Korpas (deținut) 317, 320 Kovacs 160 L Ladea (deținut) 32 Lajos Gheorghe 228 Langa Tertulian 22, 24
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
respectiv. - Subofițerii și trupa, vor fi echipați de unități, după posibilitățile ce au, afară de micul echipament, care va fi adus de acasă, după cum se notează mai jos: Fiecare subofițer, sergent, caporal sau soldat, va aduce câte: - trei cămăși - trei perechi izmene - trei perechi ciorapi de bumbac sau lână - trei ștergare - trei batiste VI. ARMAMENT Armamentul necesar evreilor ce se concentrează și care aparțin contigentelor 1935 - 1940 se va lua dela unitățile respective și în caz de neajungere, Corpurile Teritoriale pot face
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de cauciuc, dar mai subțiri decât acestea pe care le știm noi acum, probabil special făcute, și cu astea te băteau..., dar ce te băteau! Te băteau de ieșeai terminat. De multe ori unii ieșeau doar cu chiloții sau cu izmenele trase și cu hainele în mână că nu mai aveai putere să te îmbraci. C. I.: Și a doua zi erai obligat să mergi la muncă din nou! S. Ț.: Exact, nu exista excepție. Fac o paranteză. La Periprava eram
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Frankfurt unter Oder, vinea lumea în geam și zicea „no, ăștia sunt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plângea, plângea lume ca altceva. Cei care s-au întors direct în România au intrat în țară pe la Sighet - o crudă ironie, deoarece la acea vreme la Sighet era una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cozorocul/ să tremure-ntre buze Măria-sa chiștocul// să-i zicem dară Liru ori poate Tra-la-la// acestei morți cu ifos de-a fi ea viața ta// și să-nălțăm acolo în plin buricul mării/ catarg cu pînză dalbă din chiar izmana sării" (Cristofor către Columb). Dar poezia face parte, vrînd-nevrînd din sfera mitului, chiar dacă ridiculizat, negat, redus la particulele ce provin din sfărîmarea sa. Drept care poetul înalță, pe ruinele miturilor dezafectate, altele, izvorîte din intimitatea crizei sale, ipostaze spontane ale crizei
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
ateliere sau în alte locuri unde se desfășoară procese de muncă în condiții de murdărire a corpului sau în contact cu noxe au dreptul, peste prevederile normei, pentru schimb, la un rând de lenjerie de corp - maiou, cămașă/tricou, chiloți/izmene - dintre cele cu durata de serviciu îndeplinită. ... b) La punerea în libertate, minorii/tinerii care nu au încălțămintea și îmbrăcămintea necesare și nici posibilitatea să le procure pot primi, în funcție de sezon, următoarele articole de croială și materiale civile: căciulă, cămașă
NORME METODOLOGICE din 8 august 2007 privind stabilirea unitară a drepturilor de echipament şi de materiale igienico-sanitare aferente persoanelor private de libertate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190779_a_192108]