14,012 matches
-
știa că nu era suficient. Poate un ceai cald o va relaxa puțin, iar liniștea și aerul curat de la țară o vor ajuta să-și pună ordine în gânduri și în viață. Era, totuși, o ideea bună să rămână singură, izolată, în aceste momente dificile? Nu putea face mai mult de atât pentru ea în acel moment. - Nu întârzii mult. spuse Ana și dispăru în spatele ușii de la bucătărie. Karina se băgă sub plapumă strângând la pieptul său, cu ambele mâini, cuțitul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de la acest proces te-am ținut la facultate !". „Mergem la procest!”,spun țăranii.Președintele unei judecătorii a întrebat o bătrână în ce punct ține pământul. ”La părul de la «Bucile Curului» !,domnule judecător”,a răspuns cu nonșalanță mătușa. Intr-un sat izolat,am cunoscut doi vecini.Unul din ei,nea Vova,lucrase la o mină de cărbuni.La pensie s-a retras spre locurile natale.A obținut de la stat casa veche,unde funcționase un dispensar uman și terenul aferent.Om în etate
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Student la Hidro sau la Universitate?”... -Mda. Se vede un sat în dreapta.Unde aterizăm? -Pe terenul de fotbal.E acoperit cu zăpadă. După aterizare Licu îl conduse pe Dan pe un drum forestier. Zăpada scârția de ger. -E o casă izolată? se interesă Dan. -Dintr-un anumit punct de vedere.Drumul principal trece prin sat și e mai lung,dar eu utilizez o scurtătură.Nici localnicii n-o cunosc... Țin minte că mă aflam într un oraș. Am ajuns în centru și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
decor ar fi filmat fără sunet de către un personaj decis să readucă spectatorii, indiferent dacă sunt sau nu de acord, în vremea fraților Auguste și Louis Lumière. Johnny & Jimmy Unde-i complicația? În ceea ce spui. Prea ușor. Babă, singură, casă izolată, tablouri scumpe... Pont sigur. O fi, dar nu-mi miroase-a bine. Parcă ne invită. Dar nu la ceai. Ai îmbătrânit. Oricum nu bei ceai. M-am fript o dată, nu mă mai frig. Am stat capră, nu mai stau. Dar
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
gură de coniac. Știi, Jack, această posibilitate neanticipată de a fixa viața pe pânză și, ulterior, între patru rame, i-ar face pe mulți să ne privească lung, ca și cum am fi anomalii ale naturii. Sau ne-ar pune în camere izolate, pentru a ne scoate, la intervale regulate de timp, spre a ne duce în laboratoarele lor pline de mașinării ciudate. Ar fi în stare de orice, doamnă... Lady Esmeralda fixă cu ochii un punct de pe tabloul pe care tocmai îl
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
organizațiilor și comportamentului organizațional: cu toții facem parte din diverse organizații în cadrul cărora interacționăm zilnic cu alte persoane și zilnic luăm decizii cu privire la activitățile noastre personale, dar și la îndeplinirea funcțiilor noastre în aceste organizații. Faptul că nu poate trăi singură, izolată, fiind „condamnată” la interacțiune și asociere cu semenii pentru a-și putea satisface nevoile, pentru a-și atinge scopurile, este determinant pentru ființa umană. Un individ nu ar putea supraviețui prea mult de unul singur. De aceea, se asociază cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
necesare pentru rezistența în fața americanizării. Și asta chiar dacă limba română va suferi importante modificări, în condițiile în care rezistența la limbile latine este aproape nulă datorită multor expresii învecinate. Persoana iubită e mai curând sensul dorințelor proprii, decât o existență izolată. "Dorința de ea" e în mod originar dorință, și mai apoi "de ea". Ea devine un subiect al dorințelor și se transformă într-un sens al vieții (poate unul din sensurile vieții) printr-un efect de auto-întreținere a dorințelor și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
interviu al nostru de acest episod. Să înțeleg că te-a durut atât de tare? Da, evident. Am primit acele critici ca pe niște pumni în plină figură și, fiind tânăr, țesuturile mele sufletești nu știau ce-i aceea ofensa. Izolat și recalcitrant, nu cunoscusem până atunci experiența usturătoare a cenaclurilor. Așa că am fost luat ca din oală. Fiind o persoană reactivă, nu m-am putut resemna și am ripostat. Cum să ripostez decât prin scris? Scriam nu ca să pot fi
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
statornic al unei conștiințe integre și al comportamentului corespunzător.Luîndu-i drept termeni de referință pe Maiorescu, Ibrăileanu, Lovinescu, din partea cărora pleacă o adiere de "clasicism", Constantin Călin se desparte, dezolat, de tendința aculturală a contemporaneității, în pagini ce vizează fețe izolate ale acesteia, însă a căror conjugare compune un pe cît de cuprinzător pe atît de întristător tablou. D-sa ne încredințează că detestă kitsch-ul "chiar înainte de-a cunoaște acest cuvînt", avînd "o reținere naturală în fața a tot ce
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
muncă silnică în colonii cu un singur gînd: răzbunarea. Între timp, din familia sa n-a rămas mare lucru, soția a dispărut, iar fiica a fost adoptată chiar de cel care i-a distrus viața, fals tutore care o ține izolată intenționînd să se căsătorească cu ea. De ea se îndrăgostește tînărul marinar Anthony Hope, în timp ce, în dulcele stil victorian, fata așezată al fereastră brodează în ritmul unei chanson de toile. Sweeny zămislește planuri de răzbunare alături de doamna Lovett, proprietara unei
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
diagnostic al unei perioade își cere dreptul la existență, alături de o critică de analiză, de sinteză, de judecată imediată, de comparatism, de interpretare hermeneutică. O critică de diagnostic înseamnă observația asupra tendințelor literare ale actualității, remarcând fenomenele simptomatice dincolo de lectura izolată a cărților. Cum aș răspunde rapid la întrebarea " Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism?", fără să dau nume, fiind atent numai la fenomenele sociologice, morale și estetice majore? Primul lucru, de îndată vizibil, este instaurarea unei atitudini
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
nu pare să se lege deloc de sensul românesc "petrecere". Am discutat cu cîțiva vorbitori nativi care nu știau ca în grecește termenul să aibă vreun sens argotic similar sau apropiat de cel din română; desigur însă că asemenea "anchete" izolate nu dovedesc nimic. Cred totuși că am dat de un fir, prin hățișul informațiilor de pe internet. Există un film grecesc, din 1980 (de Pavlos Tassios), cu titlul în original Paranghelia, a cărui muzică a fost premiată la festivalul de la Salonic
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
recalcitranții, cei care într-un chip sau altul, cu mai multă ori mai puțină consecvență , "au refuzat să se ralieze culturii oficiale". Cum ar veni, un "salon al refuzaților". Unii plecați din țară "definitiv", alții "navetiști", alții perpetuu marginalizați și izolați, "care au rezistat în primul rînd prin cultură". Dat fiind acest cîmp de forță inconformist, evident că interesul cade pe propozițiile ce semnifică neajunsurile, neîmplinirile, punctele nevralgice ale actualității. În bună parte avem a face cu un catalog de "destăinuiri
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
Mihai Zamfir Russo ocupă în proza pașoptistă un loc izolat pe care nu i-l dispută nimeni: autor straniu, în sensul benefic al cuvîntului, o mare promisiune nerealizată, poate cel mai talentat și mai original prozator din primul nostru romantism. A apucat să ne lase doar cîteva elocvente mostre de
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
de a ne potoli foamea, dar era totuși ceva în plus. Altă întâmplare interesantă a fost într-o zi, tot de iarnă, când Bușcu l-a scos la plimbare în curte pe Coposu, care era sortit să fie în permanență izolat și mereu singur în celulă. Îl auzim pe Bușcu țipând cât îl ținea gura: - Un' te uiți bă, Coposule? Un' te uiți? Am sărit la postul de observație, adică pe pat, la ferestruică, ca și ceilalți. Coposu se uita într-
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
Și asta fără să diluezi nici o secundă consistența mesajului. Una peste alta, omul are dreptate. Dacă există o criză reală în cultură, aceea este la nivelul managerial. Cultura nu este pentru mase, ca divertismentul. Asta nu înseamnă nicidecum că trebuie izolată pe o insulă și lăsată să trăiască în propria-i fericire. Deși... poate că, uneori, s-ar suferi mai puțin. După ce ați terminat de citit interviul, mergeți la pagina 19 a revistei. Acolo, ochiul și mintea vor întîlni delectarea. Cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
a lui Ted Berrigan (The Business of Writing Poetry) pare să se generalizeze din carte-n carte. Într-un fel sau în altul, cei doi poeți la care mă voi referi în această cronică reprezintă, prin raportare la tendință, cazuri izolate. Mărci individuale. Și, dacă nu m-aș feri de binarisme, poate chiar complementare. Ioan Flora și Șerban Axinte sunt, așadar, diferiți prin tot. Volumele Intrarea în casă și Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut, în schimb, se dovedesc niște
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
pot fi desprinse de cîmp decît cu prețul desființării lor. Punctele sînt regiunile de concentrare vibratorie din interiorul cîmpului. Problema este că fizicienii, atunci cînd fac experimente în lumea microcosmosului cuantic, percep structura acestei lumi cînd sub forma unor puncte izolate, cînd sub forma unor cîmpuri atotcuprinzătoare. Numai că nu ei hotărăsc cînd anume trebuie descrisă realitatea în termeni de punct și cînd anume în termeni de cîmp, ci realitatea își impune singură felul cum trebuie să fie percepută de ochii
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
pentru a face loc poveștii. În urma morții soțului, Carmen se recăsătorește cu un ofițer superior, căruia este pe cale să-i nască un copil. Fiica din prima căsătorie, Ofelia, o însoțește la invitația Căpitanului Vidal într-o regiune împădurită și destul de izolată, unde cu o mică garnizoană ține sub control regiunea luptînd împotriva guerilelor comuniste. Izolarea, dar și un autoritarism înăscut îi permite Căpitanului să devină un mic despot, temut de toți din jur, de o cruzime exercitată metodic. Mama încearcă să
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
ulterioară a colecțiilor de presă impun segmentarea riguroasă pe asemenea tipare. Dar nu ar fi de așteptat ca perspectiva critică (chiar abia insinuată) să relaxeze aceste granițe arhivistice, să le trateze adecvat cu mefiența celor cinci decenii scurse ? Așa cum sunt, izolate și clare, capitolele cărții Anei Selejan au ceva din nota de definitiv cronologic a almanahurilor. Ele se duc lejer dintr-un convențional ianuarie până într-un - de asemenea convențional - decembrie. După care par a-și înceta nu numai activitatea, ci
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
o manieră credibilă și continuă, astfel încât artificiul să nu se observe. Lui Valéry îi repugnă să vadă în poet un exaltat, pradă impulsurilor dezordonate și primitive. Dacă admite că debutul (în minte al) poeziei poate fi, practic, orice (ritmuri, cuvinte izolate, ori, dimpotrivă, sensuri cuibărite în "imaginația auditiv-verbală") și că factorii favorizanți ai creației pot fi simplul creion, o hârtie potrivită etc., Paul Valéry sesizează fericita consonanță cu acestea a unui vid ce atrage poezia ca realizare efectivă. Marius Ghica stabilește
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
materiale, singuri în fața unei existențe care nu a fost creată pentru ei și în care se întretaie duritatea și emoția, puritatea și cinismul. Flaneuri, tineri nonconformiști aflați la granița delicată dintre normalitate și alienare, sfidând standardele moralei comune, entuziaști lăuntrici, izolați, mândri, enigmatici, vulnerabili, resimțind puternic nevoia de afecțiune care este satisfăcută doar în prezența copiilor, incapabili să se realizeze în dragoste, cei doi (anti)eroi excelează în a sta de vorbă cu senzațiile în a căror lume proliferantă conștiințele sunt
Între sadism și estetism by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9067_a_10392]
-
Erica ucide pentru că nu poate altfel și în cîteva cazuri lasă o șansă celuilalt. Pînă la ce punct crima reprezintă o terapie de șoc pentru ea este dificil de spus. Finalul însă ne înfățișează ceva mai mult decît un caz izolat. Detectivul Sean îi ia arma și i-o oferă pe-a lui pentru a-l împușca pe ultimul dintre cei trei ucigași ai iubitului ei. Ea îl lichidează pe unul dintre interlopii împotriva căruia justiția se dovedește ineficientă, frontiera între
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
poveste suspendată, avortată și o serie de inserturi-rupturi de nivel care brizează desfășurarea neclară a evenimentelor către un deznodămînt lipsit de sens chiar și pentru adepții unei "semioze lărgite", a celui mai speculativ postmodernism. Ana, compozitoare talentată și nonconformistă, trăind izolată în spațiul securizant al locuinței sale unde nu admite decît artă abstractă și pe prietena sa, englezoaica Kate, primește o mulțime de cadouri de la un admirator care tinde să-și păstreze anonimatul pe tot parcursul filmului, cadouri care rezonează cu
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
Anei. Vocația regizorală a acestui personaj care joacă partitura angelică se face remarcată prin modificarea întregului spațiu ambiental. Gheorghe Preda alege locații departe de tot ceea ce este impur, de Bucureștiul real, avem un alt fel de oraș al reședințelor luxoase, izolate, inaccesibile vulgului, totul în perfect acord cu sensibilitatea protagonistei principale. Cînd ne aflăm într-un loc precum Bancorex, camera evită printr-un unghi privilegiat conatctul cu spațiul limitrof. Excedată de atenția al cărei obiect obosesional a devenit, artista angajează un
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]