5,277 matches
-
Hoffman în The 20s) de două catastrofe istorice, Primul Război Mondial și Marea Criză a economiei americane din 1929-1933, va ridica din sprâncene citind titlul studiului lui Virgil Mihaiu, Between the Jazz Age and Postmodernism: F.Scott Fitzgerald (Între Epoca Jazzului și postmodernism: F. Scott Fitzgerald), apărut la Editura Universității de Vest, Timișoara. Cum adică, Fitzgerald un scriitor al timpului nostru? Al timpului nostru post-postmodern? Al timpului nostru mai bătrân cu un veac (de singurătate)? Teza de la care pleacă autorul este
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
fel de sinteză a artelor, pe de alta formulând unele anticipări ale postmodernismului, în așa fel încât opera lui poate fi citită astăzi, la începutul unui nou mileniu, cu interes activ și vie participare. De altfel, relația romancierului cu "epoca jazzului" avea, cum singur considera, un caracter ambiguu: la maturitate, Scott Fitzgerald își amintește de respectiva perioadă cu nostalgie, dar o consideră, totodată, un timp mort: "A fost o epocă a miracolelor, a fost o epocă a artei și a fost
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
a adus laude și i-a dat mai mulți bani decât visase el vreodată, pur și simplu pentru că spunea oamenilor că simte ca și ei, că toată energia nervoasă înmagazinată și neconsumată în Război trebuia folosită cumva." (Ecouri din epoca jazzului, trad. de Hortensia Pârlog) Plasat în punctul de convergență a discursurilor despre variate arte, studiul monografic al operei lui Scott Fitzgerald intreprins de Virgil Mihaiu își propune, ca ipoteză de lucru, să extragă semnificații noi din opera romancierului american prin
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
operei lui Scott Fitzgerald intreprins de Virgil Mihaiu își propune, ca ipoteză de lucru, să extragă semnificații noi din opera romancierului american prin examinarea acesteia într-un context artistic plural, în care un rol important îi revine muzicii, în special jazzului. Un domeniu în care atât scriitorul analizat, cât și autorul cărții au avut contribuții notabile, cel dintâi dând un nume adecvat epocii în care a trăit și al cărei spirit a încercat să-l decanteze în proza sa, "epoca jazzului
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
jazzului. Un domeniu în care atât scriitorul analizat, cât și autorul cărții au avut contribuții notabile, cel dintâi dând un nume adecvat epocii în care a trăit și al cărei spirit a încercat să-l decanteze în proza sa, "epoca jazzului", iar cel de-al doilea, "promotor al ecumenismului artelor", cum îi place să se autodefinească, fiind unul dintre prea puținii popularizatori și comentatori ai jazzului în România. În acest dialog al artelor nu este neglijată însă nici cinematografia, dat fiind
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
a trăit și al cărei spirit a încercat să-l decanteze în proza sa, "epoca jazzului", iar cel de-al doilea, "promotor al ecumenismului artelor", cum îi place să se autodefinească, fiind unul dintre prea puținii popularizatori și comentatori ai jazzului în România. În acest dialog al artelor nu este neglijată însă nici cinematografia, dat fiind faptul că Fitzgerald a lucrat și ca scenarist la Hollywood, a scris despre lumea studiourilor, iar romanele sale au servit drept punct de plecare unor
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
mapamond al artelor unde, pentru prima oară în exegeza închinată acestui important autor al modernismului american, vocea românească se aude distinct. În prima parte a studiului se demonstrează argumentat cum potențialul de reflectare simbolică a condiției umane, de care dispunea jazzul încă din primele sale faze de dezvoltare, a fost valorificat în premieră în marea literatură de către F. Scott Fitzgerald. Afirmarea jazzului ca expresie muzicală specifică unui loc - Statele Unite - și unui timp - prima treime a secolului XX - aruncă, în credința lui
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
În prima parte a studiului se demonstrează argumentat cum potențialul de reflectare simbolică a condiției umane, de care dispunea jazzul încă din primele sale faze de dezvoltare, a fost valorificat în premieră în marea literatură de către F. Scott Fitzgerald. Afirmarea jazzului ca expresie muzicală specifică unui loc - Statele Unite - și unui timp - prima treime a secolului XX - aruncă, în credința lui Mihaiu, o nouă lumină, retroproiectată, asupra operei scriitorului, îndemnând la reevaluarea acesteia. În subcapitolul Unghi inversat: sunete ale Epocii Jazzului, autorul
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
Afirmarea jazzului ca expresie muzicală specifică unui loc - Statele Unite - și unui timp - prima treime a secolului XX - aruncă, în credința lui Mihaiu, o nouă lumină, retroproiectată, asupra operei scriitorului, îndemnând la reevaluarea acesteia. În subcapitolul Unghi inversat: sunete ale Epocii Jazzului, autorul abordează perioada din punct de vedere muzical, arătând cum rapidele schimbări de mentalitate din anii 1920 au fost acompaniate de mutații în peisajul sonor. Virgil Mihaiu consideră că stilul lui Fitzgerald anticipează fuziunea dintre procesul compunerii și al interpretării
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
consideră că stilul lui Fitzgerald anticipează fuziunea dintre procesul compunerii și al interpretării într-un singur act creator, propriu marilor jazzmani. Ideea este detaliată într-o paralelă cu Thelonious Monk, unul dintre cei mai influenți stiliști și compozitori din istoria jazzului. O mare parte din prestigiul lui Fitzgerald ca scriitor al timpului nostru se datorează intuițiilor sale referitoare la era postmodernă. Ipoteticul postmodernism al romancierului constă atât în sensibilitatea lui, pe care o simțim congeneră cu a noastră, cât și în
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
capodopera fitzgeraldiană, cu fertile referințe la opera și proiectele catalanului Gaudi. Alt subcapitol abordează fascinanta tematică a Manhattan-ului la intersecția dintre literatură, muzică și cinema. Virgil Mihaiu se simte, totuși, cu adevărat acasă atunci când schițează paralelele dintre proza fitzgeraldiană și jazz: astfel, el vede în Gershwin un pandant al lui Fitzgerald, cel puțin până în momentul când ambii și-au creeat primele opere majore. O analiză comparativă The Great Gatsby/Rhapsody in Blue revelează similitudini frapante. Unul dintre aspectele cele mai "umbroase
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
Alexandra Olivotto A existat o vreme în care jazz-ul era un fel de manea, asociată însă nu cu mahalaua, ci cu burghezia. Nu reprezenta "farmecul ei discret", ci trambulina către decadență. Cel puțin aceasta era perspectiva eroului lui Hesse din Lupul de stepă. Multe lucruri s-au schimbat
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
un fel de manea, asociată însă nu cu mahalaua, ci cu burghezia. Nu reprezenta "farmecul ei discret", ci trambulina către decadență. Cel puțin aceasta era perspectiva eroului lui Hesse din Lupul de stepă. Multe lucruri s-au schimbat de atunci, jazz-ul achiziționând un prestigiu cultural substanțial. Acest fapt s-a reflectat și pe marile ecrane. Nu mă refer doar la Bird regizat de Clint Eastwood. Deja înainte de acesta apăruseră Cabaret (1972) și All That Jazz (1979), care se difuzează pe
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
s-au schimbat de atunci, jazz-ul achiziționând un prestigiu cultural substanțial. Acest fapt s-a reflectat și pe marile ecrane. Nu mă refer doar la Bird regizat de Clint Eastwood. Deja înainte de acesta apăruseră Cabaret (1972) și All That Jazz (1979), care se difuzează pe HBO. Există o legătură între aceste două filme și Chicago, despre care vorbeam într-o cronică anterioară, iar acea legătură este Bob Fosse, cel responsabil pentru succesul acestei triade. Musicalul era un gen considerat de
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
gen considerat de mulți superficial. De obicei, oferea o variantă de basm modern, decoruri și costume luxoase, femei frumoase, cântece vesele, povestiri mult prea exuberante pentru a se limita la cuvinte. Alături de Hair al lui Milos Forman, filmul All That Jazz a constituit o dramatică schimbare de perspectivă și de direcție a acestui gen, ce poate fi redenumit "musicalul pentru depresivi" care, recent, a culminat în Dancer in the Dark al lui Lars von Trier. Pentru Bob Fosse, una dintre cele
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
sau să nu însemne nimic. Miza filmului este contrastul dintre tonul sumbru, realist - fatalist, al relatării și decorurile fulminante, dansul fervent, neonul abundent. Presupunând că Walter Pater avea dreptate afirmând că orice artă aspiră la condiția muzicii, atunci All That Jazz e o sinteză în care o poveste e transfigurată prin muzică. Personajele flirtează cu moartea și nemurirea simultan, totodată schimbând măști cu o viteză deconcertantă. Chiar și scenariul suferă de hiperactivitate, în ton cu dialogul rapid tipic Broadway-ului. Pentru cunoscătorii
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
afirmat deja că probabil singurul care lipsește e cel country. Tot la TV (Pro Cinema) se dă un lungmetraj care, fără a fi un musical, tratează un fenomen muzicalo-social: disco. Acest gen nu a avut parte de aceleași metamorfoze ca jazz-ul: s-a născut în prost gust și a stagnat acolo până când lumea s-a săturat de el. Deceniul disco e încă evocat ca o vârstă a excesului - de sex, de droguri, de dans - care s-a curmat abrupt cu
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
Hotel v-a pregătit cele mai grăitoare surprize: Seară de 7 martie te așteaptă cu o Cină sclipitoare, un meniu special creat pentru această ocazie, valabil întreg weekend-ul după care, incepand cu ora 21:00, veți putea asculta blues & jazz live în Piano Club. Duminică, 8 martie, petrece alături de dragele tale la Sunday Brunch în restaurantul Poem, sau delectati-va la Cină specială. Barul privat cu priveliște spre mică piațeta cu amoraș poate fi rezervat în totalitate împreună cu barman-ul
Cu bunica, în piaţeta cu amoraşi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19743_a_21068]
-
merele de aur“ de Illyés Gyula, în adaptarea lui Anavi Ádám, 12. 04, ora 11. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Voinicul voinicilor“ de Emil Șain, 13. 04, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Concert lecție - susținut de Formația „Old Jazz Septet“ a Filarmonicii „Banatul“. Tema: „Introducere în istoria jazz-ului tradițional“, 12. 04, ora 10 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert simfonic. Dirijor: Fernand Jung (Luxemburg), solistă: Dana Protopopescu (Belgia). În program: Carl Maria Weber: Uvertura la opera „Oberon“; Felix Mendelssohn-Bartholdy: Concert
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
Anavi Ádám, 12. 04, ora 11. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Voinicul voinicilor“ de Emil Șain, 13. 04, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Concert lecție - susținut de Formația „Old Jazz Septet“ a Filarmonicii „Banatul“. Tema: „Introducere în istoria jazz-ului tradițional“, 12. 04, ora 10 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert simfonic. Dirijor: Fernand Jung (Luxemburg), solistă: Dana Protopopescu (Belgia). În program: Carl Maria Weber: Uvertura la opera „Oberon“; Felix Mendelssohn-Bartholdy: Concert nr. 1 în sol minor pentru pian și orchestră
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
de Vest, va găzdui concertul susținut de cvartetul Wiener Instrumentalsolisten. Programul cuprinde lucrări reprezentative din creația compozitorilor W.A. Mozart, J. Haydn, Franz Schubert, Johann Strauss, Francis Poulenc, George Enescu, Jenő Takács, Franz Xaver Franzel, Aram Haciaturian, precum și piese de jazz ce poartă semnătura compozitorilor Friedrich Gulda, Heinrich Werkl și alții. Concertul, organizat sub genericul „De la Haydn la jazz“, se va desfășura sub înaltul patronaj al Ambasadei Austriei și al Forumului Cultural Austriac din București și în organizarea Bibliotecii Austria din
Agenda2003-17-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280944_a_282273]
-
A. Mozart, J. Haydn, Franz Schubert, Johann Strauss, Francis Poulenc, George Enescu, Jenő Takács, Franz Xaver Franzel, Aram Haciaturian, precum și piese de jazz ce poartă semnătura compozitorilor Friedrich Gulda, Heinrich Werkl și alții. Concertul, organizat sub genericul „De la Haydn la jazz“, se va desfășura sub înaltul patronaj al Ambasadei Austriei și al Forumului Cultural Austriac din București și în organizarea Bibliotecii Austria din Timișoara, care se bucură de aportul Consulatului Onorific al Austriei din Timișoara și al Catedrei de germanistică a
Agenda2003-17-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280944_a_282273]
-
Casa Tineretului, ora 10; Premiera piesei „Războiul înghețatei de zmeură“ - Teatrul Merlin; Curtea Franciscană - spectacol muzical-coregrafic, inaugurarea Teatrului de Vară, ora 17; Parcul Rozelor sau Piața Victoriei - spectacol muzical-coregrafic susținut de ansamblurile „Timișul“, „Doina Timișului“, formații de dance, house, rock, jazz, ora 19; Galeria „Rotunda“; Grup Șc. „T. Tănăsescu“), Giulvăz, Sânnicolau Mare, Lugoj, Făget, Tomești, Nădrag, Coșteiu, Moșnița Nouă, Fârdea, Belinț, Denta, Margina, Lovrin l 10 mai - Timișoara (Palatul Administrativ, Lic. „W. Shakespeare“, Palatul Copiilor, Șc. Gen. 16, Muzeul Satului - concurs
Agenda2003-18-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280959_a_282288]
-
Banatului din Bastionul Cetății, în coordonarea muzeografului Andrei Milin. ( S. P.) l Între 24 aprilie - 5 mai, la Filiala Veteranilor de război „Eftimie Murgu“ se suspendă activitatea cu publicul. ( C. V.) l Molnar Dixieland, unul dintre cele mai valoroase banduri de jazz din Ungaria, va concerta joi, 24 aprilie, de la ora 22, la Club 30 din Piața Victoriei (rezervări - la telefon 229 934). ( S. P.) meteo Perioada 19 - 25 aprilie Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Banat-Crișana ne-a informat: În prima
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
Sabin Pautza, iar versiunea pentru orchestră a lucrării „Tocata și Bourée din Suita pentru pian op. 10“ de G. Enescu-S. Pautza se va cânta în primă audiție absolută. Big Band-ul RTV din Belgrad va susține un concert de jazz în 4 mai, ora 19, sub bagheta dirijorului Ivan Ilici și cu aportul solistei Vladana Markovici. Cvartetul de violoncele „Cellissimo“, alcătuit din Marin Cazacu, Alexandra Guțu, Olga Mănescu și Răzvan Suma, va evolua în 5 mai, ora 19. Compozitorul Vasile
Agenda2003-18-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280966_a_282295]