2,403 matches
-
și nelipsita șapcă. Îmbrăcăm și noi tricourile peste puloverele noastre, primim eșarfele și șepcile, apoi steaguri ale partidului, niște bannere cu îndemnuri la vot pentru candidații propuși. Grupul nostru este așezat în frunte. Plecăm spre centru, unde trebuie să facem joncțiunea cu alte grupuri venite din alte părți ale orașului. Strigăm sloganurile partidului, numele celor propuși pentru primăria orașului și pentru consiliul județean. Adunarea electorală s-a terminat în mod festiv cu chifle, mici și bere în ritmurile unei fanfare adusă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din volumul camerei pulpare. Ia naștere din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară toată viața, asigurând reacțiile adaptative fiziologice și la agresiunile patologice; - canaliculele dentinare care prezintă terminații până la nivelul joncțiunii cu smalțul pot fi deschise de procese patologice sau terapeutice și se constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situat la jumătatea apexiană a rădăcinii, cu substanță fundamentală calcifiată și conținând lacunele cementociților și prelungirile lui Scharpey incomplet calcificate; -cement intermediar - un strat subțire în vecinătatea coloanei dentare, conține resturi calcifiate ale tecii lui Hertwig - epitelială. La nivelul coletului - joncțiunea amelo-cementară poate fi: -cementul acoperă smalțul; -cap la cap; -dentină denudată-cementul nu întâlnește smalțul. Principala funcție a cementului este de a oferi inserție ligamentelor desmodontale și, ca atare, se va adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mugurelui dentar (Fig. 20). Celulele epiteliale, pentru a da naștere smalțului, se organizează pe 4 straturi, după cum urmează: -stratul adamantin intern, situat pe fața internă a clopotului, formează matricea de smalț, delimitând zona de formare a coroanei dentare și nivelul joncțiunii smalț-cement; -stratul intermediar format din celule cubice; -stratul intermediar format din celule stelate, se succede spre exteriorul clopotului având rol de nutriție și de protecție a stratului intern; -stratul adamantin extern, format dintr-un singur rând de celule, are rol
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu care rămân vecini, fiind separați doar de membrana bazală. Imediat, odontoblaștii încep să depună predentină. Organul pulpar se va structura în jurul vaselor de neoformație ce apar în centrul deschiderii clopotului. Rădăcina se formează din multiplicarea celulelor epiteliale de la limita joncțiunii smalț-cement. Aceste celule formează o teacă epitelială (Hertwig) în jurul unei coloane mezenchimale, structurând viitoarea rădăcină. Această structură fixează poziția apexului, care rămâne constantă, rădăcina dezvoltându-se ascendent, pe verticală. Odontoblaștii care căptușesc în interior teaca vor da naștere dentinei radiculare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic și apex. Clinic este porțiunea invizibilă a dintelui, situată sub nivelul joncțiunii epiteliale. Funcțional, asigură fixarea intraalveolară a dintelui și transmiterea forțelor funcționale de la nivelul coroanei osului susținător. În funcție de numărul rădăcinilor, dinții pot fi monoradiculari, cu o singură rădăcină, sau pluriradiculari, cu 2, 3 sau mai multe rădăcini (Fig. 35). În cazul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ambrazura interradiculară”, iar poligonul descris de apexuri, “poligon de susținere” (de implementare). Rădăcinile își primesc denumirea după poziția spațială (mezial, distal, vestibular, oral). 6.3. Coletul dentar - anatomic este locul de unire a coroanei anatomice cu rădăcina anatomică, materializat de joncțiunea amelo-cementară. Are formă de linie sinuoasă, circumferențială, cu convexitățile orientate apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
45-55 grade. Striațiile lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt convergente spre ocluzal, deci diametrul maxim vestibulo-lingual este situat în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic ca cel vestibulo-lingual. Fața distală este mai mică și prezintă un relief mai convex. Ariile de contact sunt situate la joncțiunea treimii vestibulare cu cea medie (sens vestibulo-lingual) și la joncțiunea treimii ocluzale cu cea medie, în sens cervico-ocluzal. Fața ocluzală are un contur ce se încadrează într-un patrulater cu unghiuri rotunjite. Marginea vestibulară este mai mare ca cea linguală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic ca cel vestibulo-lingual. Fața distală este mai mică și prezintă un relief mai convex. Ariile de contact sunt situate la joncțiunea treimii vestibulare cu cea medie (sens vestibulo-lingual) și la joncțiunea treimii ocluzale cu cea medie, în sens cervico-ocluzal. Fața ocluzală are un contur ce se încadrează într-un patrulater cu unghiuri rotunjite. Marginea vestibulară este mai mare ca cea linguală și, ca și marginea linguală, reprezintă crestele sagitale (ocluzale) ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară și creează spre oral un unghi mai ascuțit. d) Conturul liniei coletelor dentare Coletul dentar este înconjurat vestibular și oral de gingiamarginală liberă și proximal de gingia interdentară sub formă de langheta. Unirea gingiei cu dintele se realizează prin joncțiunea epitelială (fig.65). Ideal, în cazul morfologiei primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coletelor dentare Coletul dentar este înconjurat vestibular și oral de gingiamarginală liberă și proximal de gingia interdentară sub formă de langheta. Unirea gingiei cu dintele se realizează prin joncțiunea epitelială (fig.65). Ideal, în cazul morfologiei primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
gingiamarginală liberă și proximal de gingia interdentară sub formă de langheta. Unirea gingiei cu dintele se realizează prin joncțiunea epitelială (fig.65). Ideal, în cazul morfologiei primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal. ]n ansamblul arcadei, linia coletelor prezintă caracteristicile (fig. 66): -sinuozitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se ridice nici un fel de stabilimente sau fortificații. Se stabilea, de asemenea, regimul de navigație al vaselor comerciale și al celor de război ale celor două puteri, pe cursul Dunării în general și, în special, pe porțiunea din aval de la joncțiunea Prutului cu Dunărea. Prin stăpânirea Deltei, Rusia își întărea considerabil poziția la Dunărea de Jos și la litoralul Mării Negre. Un episod cu implicații deosebite asupra delimitării teritoriului Principatului Moldovei l-a constituit situația creată prin înfrângerea Rusiei în urma Războiului Crimeii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pavilionul otoman vor putea intra liber la gurile Chiliei și Sulinei, gura Sfântu Gheorghe rămânând comună pavilioanelor de război și comerciale ale celor două Puteri contractante. Dar vasele de război rusești nu vor putea, urcând pe Dunăre, să depășească locul joncțiunii cu Prutul. G. Norodounghian, op. cit., p. 166-167. Tratatul de la Paris. 18/30 martie 1856 ...................................................................................................................................... Art. 4. Majestățile Lor Împăratul Francezilor, Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Regele Sardiniei și Sultanul, se angajează să restituie Majestății Sale Împăratul tuturor Rusiilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lăsînd-o în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, spre centrul populat Troițcoie, lăsându-l în componența R.S.S. Moldovenești, continuă spre localitățile: Petraști, Curudjica, Sabaneevca, și Colăceni lăsându-le în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, pe actuala graniță a județului Akkerman până la joncțiunea granițelor județelor Akkerman, Bender și Cahul; în continuare, spre localitățile: Taraclia, Tatar-Copciac, lăsându-le în componența R.S.S. Moldovenești, continuă spre localitatea Cubei, lăsând-o în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare, pe actuala graniță a județului Ismail până la granița plasei Reni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe unii : ofensiva în sud a lui Averescu. Dacă lovitura reușește, întreg teatrul de război (spune amicul Victor, de pildă) se va modifica : Dobrogea degajată, armata lui Mackensen împinsă tot mai spre sud, noi pe urmele ei, până vom face joncțiunea dorită cu Armata de la Salonic. Și iată astfel deschizându-se cu adevărat și frontul din Balcani, care întârzie ! Ce visuri nebunești ! Din superstiție, mă și tem acum că le-am așternut pe hârtie. 19 septembrie 1916 O zi specială în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu un roman polifonic (construit prin întrebuințarea mai multor voci), probabil fără egal în proza română postbelică, unde diferențierea discursivă a personajelor a înregistrat mereu neajunsuri (foarte adesea, personajele vorbesc un limbaj unic). Marea forță a Dimineții pierdute stă în joncțiunea pe care reușește să o realizeze între două orientări majore ale prozei citadine : orientarea de factură caragialiană, valorificând limbajul, ceea ce înseamnă, într-un sens mai larg, o tipologie a mahalalei cu orientarea citadinismului reflexiv și senzitiv practicat de Hortensia Papadat-Bengescu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de ce să fim mîndri, sîntem cu toții convinși că e vorba de o strategie agricolă, bănuim cam ce ne așteaptă În CÎmpia Bărăganului. Cei aproape 200 de soldați vor pleca cu trenuri civile, pe rînd, În grupe de cîte 50. Prima joncțiune se face În gara din Brașov, spre orele 19. De acolo se pleacă mai departe În doar două grupe de cîte 100 de oameni, iar a doua joncțiune se va produce În gara din Bărăgan, la primele ore ale dimineții
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pleca cu trenuri civile, pe rînd, În grupe de cîte 50. Prima joncțiune se face În gara din Brașov, spre orele 19. De acolo se pleacă mai departe În doar două grupe de cîte 100 de oameni, iar a doua joncțiune se va produce În gara din Bărăgan, la primele ore ale dimineții. — S-a Înțeles? — Să trăiți! iese din piepturile noastre, recunoscătoare pentru o asemenea viziune strălucită. PÎnă la prînz trebuie să ardem gazul În perimetrul curții. Nu ni se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
apasă pînă la ora 1 fix, cînd În sfîrșit pleacă prima grupă spre gară. Pentru că scapă din curtea sufocantă, cei care ies pe poartă primii au un aer vesel, parcă pleacă În vacanță. În gara din Brașov se face prima joncțiune. SÎntem dirijați de caporalii și maiștrii militari care ne Însoțesc spre ieșirea din gară, printre civilii care ne privesc curioși. Există acest cuplu de oameni În vîrstă, amîndoi sînt Îmbrăcați neverosimil de elegant (au paltoane cu gulere de blană, mănuși
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cutie poștală, chiar la ieșirea din gară - mă gîndesc că poate n-ar fi fost rău să pun În plic și o listă cu ultimele dorințe: să mi se doneze scheletul Facultății de medicină... În cazul În care e găsit... Joncțiunea cu celelalte trupe se face pe un teren din apropiere, undeva Între blocurile unui cartier sordid. Curînd sîntem o turmă de stranii și posace animale ouătoare, stînd cuibăriți pe valize și cosîndu-ne fără Încetare uniformele. Treaba asta cu cusutul e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o gară mică, la marginea unei șosele. SÎntem În ceea ce se cheamă grînarul țării, dar care acum, În toamna tîrzie, nu e altceva decît o enormă cîmpie moartă. CÎt vezi cu ochii, de jur Împrejur, tristețe. Se face a doua joncțiune și ne aliniem chiar pe șoseaua pustie. În realitate, e un moment somnambulic, Într-o lumină ca de pe altă lume. Un cadru militar ne indică cu niște fanioane un drum lateral care iese din peisaj spre o destinație invizibilă, departe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]