42,645 matches
-
adeziunea. (Parodiile publicate în Steaua anunțau, încă din 1956, această atitudine.) Versurile lui par un asediu al poeziei care știe că nu-și va atinge țelul. Totul îmbracă haina unor fandări delicate, a gratuității conștiente și împăcate cu ea însăși. Judecate în sine, adică izolat, reușitele pot fi remarcabile. Ceea ce le lipsește e convergența, ,programul" liric. Masca de poet păstrează totuși un loc aparte printre măștile autorului, fiecare definitorie, nici una definitivă. în 1994, Ștefan Cazimir își adună în volum o parte
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
mi-o da Domnu' zile, o să vă fac campanie electorală când o să ajungeți ministrul Sănătății. V-a murit un frate geamăn acu' zece ani, era un doctor și mai bun ca dumneata, da' n-a avut zilele dumitale, o să te judeci într-un proces mare cu un pacient și o să-l pierzi, mulțumesc mult încă o dată, pot să iau și fișa asta, nu, aveți grijă, eu în locul tău n-aș mai fuma așa de mult, ba chiar m-aș lăsa, mai
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
pe cei de la începuturile creștinismului, când propagatorii acestei credințe erau, în mare parte, evrei. "Orice om ar trebui să cunoască două limbi", continuă autorul și anume "limba grijilor cotidiene" și cea în care vorbește cu divinitatea. Al. Sever "observă" și "judecă", dar nu este vorba de simple trăiri mentale, artistul-filosof este cel care tutelează scrierea și îl cucerește pe cititor. Scrie despre prietenie, despre George Steiner, despre asasinat ca formă de sinucidere (în anii 1900-1945, zeci de milioane de oameni au
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
parizieni prezenți la acea manifestare să-l acuze de rasism pentru că a folosit într-un articol cuvîntul țigan. Nu știu dacă totul pornise de la ei, sau fuseseră îndoctrinați de cineva din Romînia, dar nu mai contează. Dacă Doinaș a fost judecat în absență că nu-i iubește pe romi, romii aflați la fața locului s-au bucurat de o atenție deosebită. Ce e drept, taraful alcătuit din ei cînta extraordinar și toată suflarea din acel orășel, care nu cred că e
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
rar întîlnită. Ele au făcut tot ce se putea pentru a stinge flacăra izbucnită din cauza colportărilor Elenei Ștefoi, care a ținut să demonstreze că ea ar reprezenta cu totul și cu totul altceva decît concurența. Ceea ce, dacă stăm strîmb și judecăm drept, era întru totul adevărat. Chiar dacă nu se știa încă lucrul acesta.
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
cu premeditare, o crimă sadică numai bună pentru ,Știrile de la ora 17" e prezentată de cel mai mare povestitor român ca o comedie, iar detaliile torturării victimei sînt relatate cu o perversă jubilație. G. Călinescu (alt incorect ce ar trebui judecat de postmodernitate, alt posibil subiect de masterat) găsește de cuviință să aprecieze ,perfecțiunea malignității socerale" în numita proză! Nici persoanele cu dezabilități nu sînt tratate mai bine în Povești. Dănilă Prepeleac, care n-are nici o vină că s-a născut
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
și mă așez de unde m-am ridicat, fiindcă, tot răsfoind opera lui Creangă pentru oarece exemple, mi s-a făcut o poftă grozavă să-l recitesc a nu știu cîta oară. Cu delicii. Bursierii români din universitățile occidentale să mă judece. n Alex Ștefănescu Un apologet al hărțuirii sexuale: Eminescu Intelectualii noștri cei mai subțiri, de la Titu Maiorescu la Ion Negoițescu, au promovat cu o scandaloasă ușurință poezia lui Mihai Eminescu, fără să-i denunțe abaterile grave de la ,corectitudinea politică". Acest
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
XX? încotro mergem mai departe presupunînd că am dreptate, măcar parțial, în cele zise mai sus? Ei bine, dacă avem acest punct de referință, simultan ferm sau clar și fluid sau elusiv, începem să privim înainte și îndărăt, începem să judecăm diversele grupuri literare, categorii ideologice, serii cronologice, "generații" de intelectuali și de scriitori în funcție de modul în care se leagă, se raportează, se întretaie dialectic cu acest nivel central, producător de sens. Vom observa cu mai multă ușurință raportări pozitive sau
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Caragiale, nici vocabularul științific nu-l convinge: "Puțin le pasă la doi ochi iubitori de lumină, puțin le pasă de dimensiunile, sistema de rotațiune și revoluțiune, în genere de legile cosmice care stăpânesc existența ș?ț. Căci lumina nu o judec, ci o văz, și bucuria mea e potrivită cu intensitatea cu care ea a ajuns la mine, iar nu cu judecata mea despre bogăția și condițiile izvorului care mi-a trimis-o". Luna ești dumneata! Sunt însă destui "ochi iubitori
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
anului 1779") ajunge difuză în textul semnat de Dumitriu ("... în lumina soarelui acelei zile de sfîrșit de vară din o mie șapte sute și nu știu cît"), ca să redevină precisă în capitolul al treilea: "se aude că divanul Franței l-a judecat și l-a tăiat pe craiul franțuzesc, împreună cu tot neamul lui, și cu crăiasa, care-i erea soră lui Leopoldus, împăratul nemțesc". Ceea ce înseamnă că e vorba de sfîrșitul anului 1793. Nuvela - ce prezintă felul cum o comunitate țărănească de pe
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
litteram cum o face d-sa. Interesant e că multe variante corecte sunt înregistrate la Note... Nu știa de ele din moment ce le-a înregistrat (manu propria?) sau a fost mai ușor să reproducă ediția Marino, o dată cu erorile de acolo? Să judece cititorii! 5. Ortografia etimologică din- tr-o altă fază îi joacă editorului alte feste. Rom. urzesc îl continuă pe lat. ordior, ordiri. Natural, Macedonski scrie (la 1874) urdesc. Știți cum e reprodus acesta? De necrezut : vin dese! Diferența de sens e
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
ar fi descoperit, fără să sufle o vorbuliță, pentru că, nu-i așa?, "alte lucrări de referință pertinente nu prea sunt". Nu e curios, totuși, că în acest caz particular, erorile din ediția din 1966 nu mai sunt reluate? Să ne judece Eminescu, vorba songului. Un alt exemplu care nu poate lipsi, pentru că are și el "istoria" lui ; este vorba de transcrierea descânte pentru desîncânte, în- tr-o poezie de circumstanță care se încheie cu o povață erotică în spiritul veacului: "Fată plină
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
fi o catastrofă pentru Republica Moldova. Ca și altă dată lui Roșca de la un timp lui Ghimpu nu-i mai plac frații de peste Prut. Părerea lor nu mai contează pentru el (banii românești iar dori!). Cu unii dintre ei se și judecă (nu cu rusul Rogozin ș.a. ca el!). „Declarațiile lui Iu. Fota (fost consilier al fostului președinte Băsescu-n.n.) îmi aduc prejudicii imaginii mele (se referă la declarația că Ghimpu l-ar susține pe Plahotniuc. Ei bine, dar pe cine
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
nu!) că Partidul Liberal, ediția 2007, nu mai există, că Partidul Liberal Democrat, ediția 2009, tot nu mai există. Există doar o masă de așchii parlamentare și extraparlamentare de dreapta, centru dreapta, care se bat între ele, se dușmănesc, se judecă între ele. Reapariția dlui Ion Sturza în marea politică, care a declarat că nu se va mai retrage (cum a mai făcut altă dată) și proiectul inițiat de dna Maia Sandu, care se bucură actualmente în sondaje de cel mai
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
Să ne unim pentru slăvirea Părinților ce s-au jertfit S-avem prin veacuri nemurirea Pământului făgăduit Să ne unim, prin hora mare Tiraspolul să-l dezrobim Reintregire-i sărbătoare Și crezul nostru unanim! Să ne unim pentru dreptate Să judecăm pe impostori Să scăpăm lumea de păcate Și nepermisele orori ----------------------------------- New York 21 ianuarie 2012 MARȘUL UNIRII Am pornit Marșul Unirii Marșul dorului de țară Fii de daci și-ai nemuririi Peste-o țară milenara. Am pornit marșul dreptății Pentru patria
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași găsească rădăcina Și filonul nemuririi Ne-am prins în Horă Unirii Să scăpăm Țară de hoți Căci ne cere legea firii Să-i judecăm pe netoți ------------------------------------ Manhatan 21 octombrie 2012 LIMBA STRĂMOȘEASCA Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastră cea română Slova dacilor de veacuri Ne e mama și stăpâna. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vietii
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
autor să-i adreseze lui Dumnezeu întrebările care-l frământau, nădăjduind o limpezire a gândurilor: „Am coborât în abisul cu îngeri / Sufocat de speranțe rănite / Defilau triste cohorte de plângeri / Le-nsoțeau cei cu vieți arvunite. Bulversat am colindat universuri/ Să judec Suprema Divinitate, / Fără teamă, i-am scris câteva versuri / Acuzându-l pentru multe păcate // În zadar am colindat tot neantul / Căci nu este stavilă pentru gânduri / Nici Divinul, și nici chiar Necuratul / Nu m-au onorat cu câteva rânduri. // Am
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
onorat cu câteva rânduri. // Am revenit gânditor în ținuturi / Unde uneori mai cântă și cucul / Privind visător spre cerul cu vulturi / Din farmecul vieții gust ca năucul.” (Am vizitat lumea tăcerilor). De fapt, nu este prima dată când omul îl judecă pe Dumnezeu. Să ne amintim Judecata lui Isus Cristos, condamnarea Lui urmată de răstignire. Dumnezeu osândit la moarte de propria creatură. Preotul din vecie judecat de tribunalul uman. Cel investit cu Judecata Supremă anchetat de un om. Cel care iartă
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
ca năucul.” (Am vizitat lumea tăcerilor). De fapt, nu este prima dată când omul îl judecă pe Dumnezeu. Să ne amintim Judecata lui Isus Cristos, condamnarea Lui urmată de răstignire. Dumnezeu osândit la moarte de propria creatură. Preotul din vecie judecat de tribunalul uman. Cel investit cu Judecata Supremă anchetat de un om. Cel care iartă, pedepsit de cel neiertător. Cel Drept, mort pentru cel mai nedrepți de pe lume. Majestatea Divină călcată-n picioare de ignoranța umană. Sfințenia însăși ignorată de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
crud, scos la iveală astfel: Dintr-o țară preacreștină am ajuns „țară de plâns” (Citiți „Starea Națiunii!”) Pentru Virgil Ciucă, divinitatea se află în raport de subordonare cu el și de aceea îi cere să-l asculte, în același timp, judecându-L și trăgându-L la răspundere pentru tot ce se întâmplă rău în lume. Și, în mod cu totul imperativ, îi cere să demisioneze, nici mai mult, nici mai puțin, pentru că nu și-a îndeplinit bine Planul Divin. Aceasta mi
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
satisfacție nemărginită, când vezi că propriul “munte de bani” începe să crească în dimensiuni. Iată că cele două noțiuni prezentate în Biblie, lăcomia și iubirea de arginți capătă forme substanțial diferite în zilele noastre. Dar să stăm strâmb și să judecăm drept. Așadar, vom lua în discuție cea mai frecventă formă de lăcomie a oamenilor: lăcomia de bani. Lăcomia de bani este păcatul suprem al omului. Consider adevărată această afirmație pentru că de aici se trag toate problemele omenirii, mai ales în
DESPRE LĂCOMIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380710_a_382039]
-
altul, iar omul ca fel de a fi, deține o încăpățânare fără limite și face întotdeauna pe dos decât ar trebui, precum acționează copilul când părintele îi interzice ceva. Omul, în actuala sa condiție, este copilăros și necopt în a judeca lucrurile echilibrat, el este superficial chiar prin modul său de a fi. Omul modern și-ar vopsi casa cu aur, mașina și îmbrăcămintea, bucuros fiind că totul lucește în jurul lui, chiar el însuși se va considera un “valoros”, valoare dată
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
chiar viața cuiva, Apoi regretăm și ne lamentăm, Și spunem ce grea e viața!!! Comitem în viața greșeli mărunțele, Dar tot greșeli se numesc, De ce tot rănim și nu ne oprim, Să distrugem viața cuiva??? Dacă am sta și am judeca, O clipă de ne-am gândi, Nu am mai răni, nu am suferi, Nu ne-am lamenta!!! Și dacă tot am greși și tot am rănit, De ce oare nu ne-asumăm, Că uneori suntem răi și chiar urâcioși, Degeaba ne
COMITEM ÎN VIAȚĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380764_a_382093]
-
în preajmă, Și-am devenit atâta de-nțeleaptă!!! Toți știu că pe Neluța E bine să n-o-ntrebi nicicând, Că-ți va răspunde cu sinceritate, Chiar de te va durea de la-nceput!!! Dar tu, de vei avea răbdare, Să judeci tu răspunsul ce-ai primit, Vei înțelege că e alinare, Că acel sfat, e sincer și curat!!! Și-apoi cu bucurie te-oi întoarce, La aceea ce cu drag, ea ți l-a dat, Vei mulțumi și plină de sperantă
SINCERITATEA MEA... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380780_a_382109]
-
Pentru ei e tot o schiță! Eu consider și o spun, Privindu-i pe toți în față: Fraților opriți-vă! Nu e calea cea mai bună! Toți aveți talent cu carul, În loc să stați și să creați, Voi stați să-i judecați pe alții, Stricându-vă imaginea! Sunt atât de puțini oameni, Care au curaj să facă, Un tablou sau o sculptură, O guașă sau un creion! Este loc în lumea asta, Pentru toti și pentru toate! De ce vă îmbrânciți așa? De ce
LUMEA ARTEI, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380782_a_382111]