23,636 matches
-
la judecată. Obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată, atunci când renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, este consecința firească a culpei sale procesuale, urmând astfel să suporte cheltuielile ocazionate pentru cealaltă parte în legătură cu judecarea cauzei respective. Cât privește existența unei inegalități de tratament aplicabil părților din proces sub acest aspect, Curtea a reținut că poziția juridică a reclamantului care a declanșat procesul, dar care, ulterior, renunță la judecată, este total diferită de cea a
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
Cu privire la nerestituirea taxei judiciare de timbru, în situația în care reclamantul renunță la judecata cererii de chemare în judecată, Curtea a reținut că legiuitorul are în vedere faptul că, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică anumite cheltuieli. Totodată, având în vedere caracterul de serviciu public al justiției, legiuitorul a apreciat că restituirea taxei judiciare
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art. 264 alin. (1) din Codul de procedură penală constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces. (Decizia nr. 103 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
de spitalizare negociat În cazul spitalelor/secțiilor cu internări obligatorii pentru bolnavii aflați sub incidența art. 109, 110, 124 și 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, și internări dispuse prin ordonanța procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, pentru bolnavii care necesită asistență medicală spitalicească de lungă durată (ani), precum și pentru secțiile/compartimentele de neonatologie - prematuri din maternitățile de gradele II și III, pneumoftiziologie adulți și copii, psihiatrie cronici, serviciile medicale spitalicești se decontează lunar
ORDIN nr. 2.642/578/2022 () [Corola-llms4eu/Law/259137]
-
zi de spitalizare negociat. În cazul spitalelor/secțiilor pentru internările obligatorii pentru bolnavii aflați sub incidența art. art. 124 și 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, și cele dispuse prin ordonanța procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, pentru bolnavii care necesită asistență medicală spitalicească de lungă durată - ani, precum și pentru secțiile/compartimentele de neonatologie - prematuri din maternitățile de gradele II și III, pneumoftiziologie adulți și copii, psihiatrie cronici, decontarea se face în funcție de
ORDIN nr. 2.642/578/2022 () [Corola-llms4eu/Law/259137]
-
privării nelegale de libertate de stabilirea acesteia prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei, fapt care, așa cum a apreciat Curtea Constituțională în soluționarea excepției de neconstituționalitate a aceluiași text de lege, dă naștere, în sarcina organelor judiciare anterior menționate, unei obligații de a se pronunța prin încheieri definitive, conform textului criticat, cu
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. “ ; ... – Art. 541 alin. (2): „Acțiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, precum și a ordonanței sau încheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
esență, că nu există nicio justificare legală sau constituțională care să justifice exceptarea cauzelor de fond funciar de la calea de atac a recursului, cu atât mai mult cu cât respectarea dreptului de proprietate este garantată de Constituție, iar necesitatea judecării cu celeritate a proceselor nu justifică această exceptare. În consecință, se susține că, prin lipsa căii de atac a recursului, în procesele de fond funciar, dispozițiile legale criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, cu consecința nerespectării dreptului de proprietate
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
dreptului de proprietate privată. Se mai apreciază că textele de lege criticate reprezintă astfel de norme derogatorii, caracteristice procedurii reconstituirii dreptului de proprietate privată în materia fondului funciar, pe care legiuitorul a înțeles să o reglementeze astfel încât să asigure judecarea cu celeritate, de natură să dea satisfacție rapidă solicitanților și să clarifice situația juridică a terenurilor în discuție. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că procesul echitabil nu presupune în mod imperios existența mai multor grade de jurisdicție
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
al controlului de constituționalitate. Pe de altă parte, se arată că suportarea unor cheltuieli judiciare sau faptul că există mai multe litigii cu privire la același bun nu echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, invocarea lipsei celerității judecării unor astfel de cauze excedează controlului exercitat de Curtea Constituțională. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.650/302/2019, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
lucru judecat a hotărârii atacate. Simpla cerere de contestație în anulare depusă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere nu are aptitudinea prin ea însăși să provoace o dezbatere judiciară. Este necesară învestirea instanței competente cu judecarea contestației în anulare, moment procesual ce se produce doar după admiterea în principiu a contestației în anulare. Prin urmare, raportat la prevederile art. 432 din Codul de procedură penală, doar după admiterea în principiu este întrunită condiția esențială prevăzută de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
a pedepsei, cu caracter personal, însă recunoașterea efectelor acestei cauze de atenuare reclamă intervenirea unei atitudini active a martorului, concretizată atât în denunțarea, cât și în facilitarea tragerii la răspundere penală a altor persoane, cel mai târziu până la data judecării definitive a cauzei având ca obiect infracțiunea comisă de către martorul însuși. Instanța a reținut că din economia textului de lege rezultă că, pentru ca acesta să fie incident, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv formularea unui
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, și spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, însă, întrucât până la momentul judecării cauzei în fond nu au fost identificate suficiente probe care să conducă la efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o anumită persoană, prima instanță nu a aplicat dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Conform Adresei nr. X/2016
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
li se refuză nejustificat și discriminatoriu, în baza art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, accesul la o instanță specializată în litigii de muncă, fiind supuși judecății unor complete nespecializate, de contencios administrativ. În timp ce la judecarea conflictelor de muncă ale angajaților care nu sunt funcționari publici nu li se cere să parcurgă procedura plângerii prealabile (să pună în întârziere pe angajatorul debitor), funcționarilor publici li se condiționează, în temeiul art. 536 din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
în temeiul art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 (fost art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici), admisibilitatea acțiunii de efectuarea plângerii prealabile. În timp ce angajații care nu sunt funcționari publici beneficiază la judecarea conflictului de muncă de principiul inversării sarcinii probei, funcționarilor publici, în același tip de litigii, în mod nejustificat și discriminatoriu, nu le este recunoscut dreptul la inversarea sarcinii probei, principiu recunoscut de art. 272 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
57/2019. Precizează, totodată, că prevederile art. 517 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 nu au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate soluționate prin Decizia nr. 112 din 23 februarie 2021. Arată că instanța judecătorească a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, astfel încât, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil soluționat întrun termen rezonabil, asemenea cauze ar trebui să aibă prioritate. Susține că prevederile legale criticate, interpretate și aplicate în sensul creării unei situații
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
membri, pentru celelalte cauze date în competența Comisiei de audiere, în funcție de natura acuzației și de probatoriul dedus judecății; ... c) în plen, pentru atribuțiile prevăzute în prezentul regulament. ... (2) Președintele Comisiei de audiere sau, după caz, vicepreședintele acesteia stabilește judecarea speței în complete formate din 1 sau 3 membri în funcție de natura acuzației și de probatoriul dedus judecății. În toate situațiile, unul dintre membrii desemnați trebuie să aibă studii juridice. (3) Președintele sau, după caz, vicepreședintele Comisiei de audiere
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
prezență fizică, în regim de teleconferință sau videoconferință sau în scris; ... g) decide cu privire la cererile de audiere publică formulate în conformitate cu art. 11 ; ... h) informează președintele Comisiei de audiere și părțile cu privire la prelungirea duratei de judecare a speței și totodată cu privire la noul termen propus anterior expirării termenelor expres prevăzut în lege și în prezentul regulament; ... i) motivează deciziile în termenele stabilite de lege și prezentul regulament; ... j) orice alte atribuții care sunt stabilite prin
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
Curții Constituționale nr. 1.749D/2018. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită admiterea acesteia și judecarea cauzei și în lipsă. ... 4. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.758D/2018, nr. 1.759D/2018 și nr. 1.837D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 519, ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
II-a civilă. ... 5. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la Dosarul nr. 1.758D/2018 autorul excepției de neconstituționalitate a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia și judecarea cauzei și în lipsă. ... 7. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. ... 31. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.267D/2018. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus o cerere prin care solicită judecarea speței în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... CURTEA, având în
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
25. Astfel, de principiu, legiuitorul poate institui o procedură de judecată specială în privința cererilor evaluabile în bani alternativă la cea de drept comun, folosind drept criteriu valoarea redusă a cererii din moment ce acesta dă expresie unei necesități de judecare cu celeritate a unor cauze cotidiene/ obișnuite/cu caracter recurent. Instituind o astfel de procedură este de la sine înțeles că legiuitorul va stabili o configurație aparte a acesteia atât în privința garanțiilor și termenelor procesuale, cât și în privința instanței
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
Instituind o astfel de procedură este de la sine înțeles că legiuitorul va stabili o configurație aparte a acesteia atât în privința garanțiilor și termenelor procesuale, cât și în privința instanței competente și a căilor de atac disponibile, în scopul judecării cu celeritate și în procedură simplificată a acestora. Dacă toate garanțiile/ termenele/căile de atac din procedura specială simplificată s-ar identifica întru totul cu cele aplicabile în procedura de drept comun, înseamnă că cea specială nu și-ar mai găsi
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
valoarea cererii, și nu accesul în sine la calea de atac a recursului. Faptul că hotărârea pronunțată nu poate face obiectul recursului nu rezultă în mod direct din fixarea unei condiții valorice în acest sens, ci din faptul că însăși judecarea acestor cereri privește valori într-un anumit cuantum și se realizează într-o manieră simplificată. Nu este o măsură directă de excludere de la calea de atac a recursului prin fixarea unui prag valoric. Astfel, pragul valoric stabilit în art.
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]