940 matches
-
sale raze porțile sfântului Soare"8. Perspectiva derutant-nostalgică a teologului transilvan situat potențial (la vremea respectivă) pe oricare parte a baricadei ce separa lumea veche de cea nouă ilustra o realitate decriptată altfel, într-o nouă lumină, de reprezentanții generației june; pentru aceștia din urmă, sub aspectul trăirii istorice, deceniile de mijloc ale "secolului naționalităților" corespunzând perioadei istorice deschisă de Regulamentul Organic, devansau suma realizărilor din ultima jumătate de mileniu. Acea generație, crescută și maturizată în atmosfera de efervescență post-eteristă din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1889, unde face parte și din redacție), „Epoca”, „Lupta”, „Epoca ilustrată”, „Lupta literară”, „Familia”, „Revista nouă” (1887-1890, unde este și redactor), „Timpul”, „Naționalul”, „Calendar pentru toți românii”, „Săptămâna ilustrată”, „Literatură și știință”, „Constituționalul”, „Adevărul”, „Eminescu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „România jună”, „Revista poporului”, „Pagini literare”, „Calendarul Minerva”, „Generația nouă”, „Literatură și artă română”, „Scena”, „Viața românească”, „Universul”, „Luceafărul”, „Tribuna poporului”, „Flacăra”, „Școlarii”, „Neamul românesc”, „România”, „Drum drept” „Lumea”, „Drapelul”. În perioada târgovișteană a făcut parte din comitetul de redacție al gazetei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
ani. De asemenea, se va afla la direcția ziarelor sibiene „Dacia traiană” (1920-1921) și „Înălțarea” (1922). Colaborările sale nu se limitează la revistele și ziarele proprii; versuri, schițe, portrete literare, studii, recenzii ori traduceri îi apar și în „Lumina”, „România jună”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Universul”, „Românul”, „Rampa”, „Renașterea”, „Renașterea română”, „Calendarul «Lumea ilustrată»”, „Minerva”, „Cosinzeana”, „Adevărul literar și artistic”, „Societatea de mâine”, „Transilvania”, „Sburătorul”, „Țara noastră” ș.a. A semnat uneori Alih, Cr., I. Gn., Gr., Nurog, Stroe. Placheta Câteva versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
străduit să câștige partizani și în Transilvania, cei mai însemnați dintre aceștia fiind I.G. Meșotă și G. Munteanu (la Brașov), E. Brote și I. Bechnitz (la Sibiu). După dispute aprinse, avea să dobândească adeziunea majorității membrilor Societății studenților români „România jună” din Viena, precum și a redactorilor ziarului transilvănean „Telegraful român”. O contribuție deosebită la răspândirea junimismului în Transilvania i-a revenit „Tribunei”, atâta timp cât s-a aflat sub conducerea lui I. Slavici. Apartenența, pentru o scurtă perioadă (1866-1875), a unor junimiști marcanți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
călătorul plecat peste hotare cu gândul de a-și face ucenicia artistică se arată descumpănit la tot pasul de inautenticitatea "notițelor" din carnetele lui (inautenticitate probată, am văzut, de verdictul negativ al lui Nicolae Iorga), însă, refuzând să accepte eșecul, junele cronicar de la "Epoca" rescrie mare parte din materialul adunat și transformă niște fragmente cu miez narativ pe care le publică, alături de câteva compuneri mai vechi (de inspirație exclusiv livrescă sau, oricum, fără legături transparente cu experiențele biografice), în volumul Nuvele
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
traseele aglomerate către marile galerii și, privind mai întâi viața palpitantă din jurul său, înregistrează neplăcuta impresie produsă de locuitorii legendarei cetăți toscane, indivizi vulgari și clamoroși, obișnuiți să speculeze fără scrupul naivitatea străinilor îndrăgostiți de frumos. Mai încântat se arată junele voiajor de reprezentantele sexului slab, care-l întâmpină inițial, la un han modest, în persoana unei femei agresive, masculinizate, fără pic de mister ("o femeiușcă roșie cu un glas aspru și bărbătesc"), de o naturalețe brutală (în genul lui Caliban
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
după cum nu cred în psihologia popoarelor", intervine el în dezbatere, pentru a conchide, în spiritul cel mai liberal-raționalist cu putință: "Răutatea n-are sex. Nu există om, ci oameni: domeniul tuturor posibilităților, plămadă de vicii și calități". Atitudinea belicoasă a junelui amorez sfidează însă întreaga comunitate și legile ei sacrosancte, dezvăluind tuturor că "inițierea" a eșuat și că "boala", în loc să se vindece, s-a agravat în prezența lui Lulù. De acum încolo, și Ciprian și ceilalți vor face tot posibilul să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
albe, frumoase Acest tip de flexiune se caracterizează prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea a numai trei teme distincte 3: Tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular - G.D., feminin, singular - N.Ac.G.D. feminin, plural: (un) june student
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul diminutival -el se înscriu în aceeași opoziție dezinențială concomitent cu dezvoltarea unei opoziții la nivelul sufixelor: el/ică: frumușel/frumușică, mărunțel/mărunțică. • -u/-ă; adjective din tipul I de flexiune: amplu/amplă, negru/neagră, triplu/triplă • -e/-ă; adjectivul june/jună Dezinența -ă la singular se impune ca marcă distinctivă absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective din tipurile III (derivate cu sufixul -tor), IV și VII de flexiune: amețitor/amețitoare; gălbui/gălbuie; bălai/bălaie • -u
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
posterioritate (cu predicatul circumstanțialei la forma negativă): „- Oricum, mă îndoiesc că știm ceva profund despre moarte, până nu se pune problema pentru noi.” (O. Paler, Galilei, 108) • simultaneitate (când este echivalentă funcțional-semantic locuțiunii conjuncționale cât timp): „O, dezmiardă, pân-ești jună ca lumina cea din soare, / Pân-ești clară ca o rouă, pân-ești dulce ca o floare.” (M. Eminescu, I, 42) CIRCUMSTANȚIALUL DE MOD (MODAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE MOD (MODAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Peste vârfuri trece lună, / Codru
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Greciei și în maiestatea Republicei 59. Preocuparea lui Rosetti de a reconstitui o pasiune privată îl face să justifice formele fraternității și ale iubirii pe care le constată în colecția de poezii, prin amorul lui Alecsandri pentru o tânără țărancă: "Junele poet iubea; și iubea cu puterea și curățenia unei inimi de 21 de ani, nu o femeie din saloane, ci o copilă născută din popul, sau cel puțin care trăia cu populul ș-a căreia inimă era ca a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de marcarea prin vestigii a unei prezențe, oricât de neverosimilă ar fi ideea conservării ei. Reveriile sale vizează imediatețea ființei și imponderabilele arătării sale - suflu, vorbire, postură, gesturi: Putui alcătui corpul întreg: a fost o femeie, o femeie înaltă și jună. Amândouă cearcănele gurei intacte. Dinți foarte potriviți, nicio măsea stricată; câțiva dinți căzuți i-am pus la loc. Ce dialect s-a rostit prin aceste frumoase cearcăne o știe numai acela care a ascultat suspinele animei ei și care a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
după o dispariție. Într-un text din 1868, vorbind despre un poet care și-a încheiat cariera prematur, Bolintineanu notează astfel calitatea poeziilor: "nu vom vorbi de cugetări adânci, de simțiminte puternice, ce nu veți găsi în poeziile unui talent june și născând; vom vorbi de profumul ce lasă murind această floare"111. Despre ce "dispariție" e vorba? Ce pierdere încearcă să descrie acest efort de metaforizare? Există între articolele lui B.P. Hasdeu un experiment, pe jumătate ludic, pe jumătate serios
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ar recompune documente sufletești. Aflând că a fost îndrăgostit, criticul vrea să evalueze intensitatea sentimentului: Firește așa trebuia să scrie pedagogul; dar firește așa trebuia să facă poetul, fiecare după menirea lui în lume. Și ce puternică a fost simțirea junelui teolog, lumească, nu e vorba, dar sfântă, cum o numește el și cum are dreptul să o numească, se vede din poeziile lui123. După ce citează încă două texte conchide triumfător: Acum viața sufletească a autorului ne era deslușită, nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
urmat școala primară în orașul natal, apoi liceul la Cernăuți (1861-1869), unde un timp e coleg cu Mihai Eminescu. După bacalaureat, se înscrie la Facultatea de Drept din Viena (1869), susținându-și doctoratul în 1875. Devine membru al Societății România Jună, al cărei secretar a fost un timp și pentru care a alcătuit textele câtorva cântece studențești, fiind și unul din organizatorii serbării de la Putna (1871). A contribuit substanțial la întemeierea Societății Arboroasa a studenților români din Cernăuți, scriind și textul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
de origine armeană, M. a urmat cursurile Liceului Național din Iași, pe care l-a terminat în 1873. În toamna anului următor se înscrie la Facultatea de Drept din Viena și devine membru, apoi secretar al Societății studenților români România Jună. Citește articolele lui Titu Maiorescu din „Convorbiri literare”, al cărui adept ajunge de îndată, și ia apărarea sistemului ortografiei fonetice. În 1876 pleacă la Berlin, tot ca student în drept, obținând doctoratul în științele juridice în 1879. Întors în țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
atat de important să te eliberezi de idei, prin epuizare, ci, dimpotrivă, să le aprofundezi, iar acea "tiranie" de care se ferea Unamuno nu este decât o binecuvântare. Consecvent crezului sau, Sábato îi recomandă tânărului novice în Scrisoare către un june scriitor: "să scrii când nu mai poți, când simți că, dacă nu o faci, înnebunești, iar atunci, scrii din nou despre același lucru, vreau să spun, pe alte căi, cu alte resurse, insisți, cu mai multă experiență și cu disperare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
I.L. Caragiale, spiritul său pătrunzător. Anecdote, cugetări, cât și informații diverse se publică frecvent: despre procesul de presă intentat „Tribunei” din Sibiu pentru mai multe articole „îndreptate contra statului maghiar”, încheiat cu achitarea lui Ioan Slavici, despre activitatea Societății România Jună din Viena, despre o discuție aprinsă la Academie în jurul lui „u mut” între Gh. Sion, Al. Roman, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu, despre sumarele gazetelor „Observatoriul” și „Telegraful român” din Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” din Brașov, „Luminătoriul” din Timișoara etc., despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
copilăriei, dar și versuri sau o serie de articole politice, datând din preajma intrării noastre în primul război mondial, au apărut în „Telegraful român”, „Arta” (Iași; semnează I. Ivaciuc), „Ramuri”, „Convorbiri critice”, „Opinia” (Iași), „Deșteptarea” (Brașov), „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Sibiu), „Dobrogea jună”, „Universul literar”, „Gazeta poporului” (Suceava), „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, precum și în multe altele. Și-a strâns, începând cu volumul La han La trei ulcele (1908), scrierile în proză, încercări de resuscitare a atmosferei pe de o parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
până la sfârșitul vieții. Traduce proză și piese de teatru de Leonid Andreev, Henrik Ibsen, Pierre Loti, H. Sudermann ș.a. Versuri, proză, articole pe teme literare și sociale i-au apărut și în „Revista poporului”, „Apărarea națională”, „Epoca”, „Curierul literar”, „România jună”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. A mai folosit pseudonimele Cheptea, S. Dancu, Stan Pârjol. Afirmându-se ca prozator îndeosebi prin colaborările la „Sămănătorul”, seria de sub conducerea lui N. Iorga, unde din 1906 figura și ca redactor, S.-A. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
se conferă o identitate simbolică („Poemul tinde spre celălalt, are nevoie de el, de un interlocutor; îl caută, i se dedică“): Vrui, cititorule, săți fac un dar, / O carte pentru buzunar - T. Arghezi; Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești jungla bogată, primejdioasă, peisajul selvatic, gonind ca un prost în savana pustie... - Simona Popescu. - o instanță generică, indeterminată, cu rol de figură retorică (lirismul gnomic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1923-1930), medic consultant la Spitalul „Ion Cantacuzino”, apoi inspector general la Centrul de Medicină Preventivă, de unde se pensionează în 1957. Broșurile și cărțile de specialitate, semnate Mihail Zavergiu Theodoru, ca și publicistica lui însumând articole de popularizare în „Universul”, „Dobrogea jună”, „Timpul”, sunt legate mai ales de medicina socială și preventivă. În calitate de scriitor, debutează cu proză la „Adevărul literar și artistic” în 1923, iar editorial în același an cu o nuvelă amplă, structurată ca un microroman, Viața de student, apărută sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
universitățile de la Viena și Budapesta, studiind patru ani medicina, pentru a urma, din cauza unor „împrejurări familiale neprielnice” (probabil moartea, în același an, 1880, a tatălui și a bunicului său), cursurile Facultății de Filosofie și Litere. Ca membru al Societății „România jună” din Viena și al Societății de lectură „Petru Maior” a studenților români de la Universitatea din Budapesta, este câștigat de ideile junimiste. Acum scrie lucrarea Elemente maghiare în limba română, distinsă cu un premiu acordat studenților, și publică, în revista „Aurora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
mereu vizibilă în alegerea temelor și într-o anume atmosferă a narațiunii, a literaturii lui Mihail Sadoveanu. Schițe, povestiri și nuvele, dar și versuri de factură sămănătoristă îi sunt tipărite în „Adevărul”, „Arta” (Iași), „Ancora” (Galați), „Sămănătorul”, „Făt-Frumos” (Bârlad), „Dobrogea jună”, „Convorbiri critice”, „Foaia ilustrată” (Budapesta), „Ramuri”, „Ecoul Tulcei”, „Minerva literară ilustrată”, „Lupta” (Tulcea), „Flacăra”, „Bucovina” (Cernăuți), „Sburătorul”, „Școala Basarabiei” (Chișinău), „Universul literar și artistic”, „Pagini basarabene”, „Curentul”, „Gazeta literară”, „Viața românescă” și încă multe din Arad, Blaj, Botoșani, Chișinău, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
în opinia rudelor de a se fi dedicat unui soi de șaradă numită "Conjectura lui Goldbach", de a se fi pierdut în sterile jocuri intelectuale, de a-și fi irosit harul și viața în aporii. Auzind această arie a calomniei, junele narator fu cu atât mai atras de persoana unchiului său, dar și subit pătruns de sublimitatea magică a matematicii, dornic să-i exploreze paradisul conceptual. Astfel pregătit sufletește, intră în dialog cu Petros care nu ezită să facă elogiul modelului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]