754 matches
-
lui Titu Maiorescu și a lui Mihai Eminescu, căreia i s-a alăturat și Iorga. Privind retrospectiv lucrurile, ne este greu să stabilim ce altceva s-ar fi putut face. Cum ar fi putut altfel Brătienii să formeze un stat? Junimiștii nu recunoșteau că acele "forme fără conținut" (adică instituțiile occidentale) erau absolut necesare inițierii integrării naționale, sociale și culturale în concernul națiunilor europene. Iorga îi ura pe liberali și le detesta politica. Cu toate acestea, intelectualitatea liberală se considera suficient
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acesta nu prea poate fi considerat drept exclusiv românesc. Nici unul dintre popoarele Europei răsăritene nu a avut șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și Constantin Rădulescu-Motru nu voiau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și Constantin Rădulescu-Motru nu voiau să se producă nici o schimbare pînă cînd România nu va fi pregătită psihologic pentru reformele respective. Pînă atunci, numai concesiile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
gustului și a discernămîntului literar, nu mai este nevoie de reviste literare, ca să nu mai vorbim de critica literară." Conservatorismul lui Maiorescu avea poate în vedere revistele literare ale lui V. Belinski, care erau mult mai mult decît reviste literare. Junimiștii voiau ca literatura să fie separată de politică; să rămînă artă pentru artă, de preferat fără nici un conținut social. Accentuînd asupra diferenței dintre civilizație și cultură, România rămînea, după părerea lui Rădulescu-Motru, o caricatură gigantică a Occidentului, o situație în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o "pseudocultură"60. Iorga (ca și Eminescu) a fost puternic influențat de critica junimistă, cum au fost și Rădulescu-Motru și Simion Mehedinți. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: în primul rînd insistența junimiștilor asupra separării complete a artei și politicii; în al doilea rînd, convingerea lor că nici un individ nu trebuie să renunțe la identitatea lui de dragul națiunii. În perioada aceea, Iorga a avut cîteva contacte cu mișcarea populistă larg răspîndită în România
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dar acceptă rezultatele lor bune; alții însă acceptă revoluția indiferent de rezultatele ei"170. La scurt timp după aceea, Iorga a plecat de la București împreună cu Sadoveanu, E. Gârleanu și Iosif ca să ducă la țară "noua credință". La Iași, liberalii și junimiștii aflați în opoziție s-au unit împotriva guvernului și au demonstrat pe străzi. Drept urmare, a fost înființată "Frăția bunilor români", în tradiția lui Bălcescu, "ca să dea glas românilor fără glas sau drepturi: țăranii"171. Iorga scotea în evidență că "Frăția
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe compozitorul evreu Halevy cu Meyerbeer, autorul Hughenoților. 40 C. Z. Codreanu, Eiserne Garde, Berlin, 1939, p. 214. Cu toate că Cuza făcea excepție pentru evreicele frumoase, scuzîndu-se cu un argument talmudic ("femeile nu trebuie considerate ca fiind evreice"). Pamfil Șeicaru, Un junimist antisemit: A. C. Cuza, Madrid, 1956, passim 41 Academicianul român Andrei Oțetea îi relata autorului în 1969 că își amintea că profesorul Cuza l-a salutat în 1933 (după ce Hitler preluase puterea), spunînd: "LANC (Liga Apărării Național-Creștine, partidul politic al profesorului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
bucureșteană nu se referă atît la oamenii sărmani, cît la societatea care bîrfește în mod iresponsabil 139 "Neamul românesc", 6 decembrie 1924 140 "Neamul românesc", 16 februarie 1923 141 Memorii, vol. III, pp. 92, 97 și 112-113 142 Șeicaru, Un junimist antisemit, A. C. Cuza, p. 7. Toate acestea i-au fost confirmate autorului de familia Iorga. Vezi și Memorii, vol. III, pp. 45 și 49 143 "Neamul românesc", 1 august 1923 144 Oldsen, op. cit., pp. 85, 87-88 145 Memorii, vol. V
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
După-amiaza promenadă, foarte frig, vânt, -6°R. Seara scris. Murit Vizens. Joi, 5/17 februarie Viscol puternic, -7°R. Înainte de amiază R. Mihai, Nacu. Camerele votează un credit de 30 milioane pentru înarmare și apărare, 99 pentru, 22 împotrivă, toți junimiștii cu Carp și N. Ionescu împotrivă, Kogălniceanu se abține. Seara scris. Viscolul cu zăpadă se oprește. Poșta întârzie serios. Știri războinice. Vineri, 6/18 februarie Zăpadă adâncă, -2°R, ninge foarte puternic. Înainte de amiază nici un ministru. Senatul a votat creditul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
potrivit căreia tinerii conservatori nu sprijină noua formulă de conducere a partidului nu este cu totul exactă. Titu Maiorescu și Theodor Rosetti, din gruparea junimistă, au intrat în Comitetul Central al partidului, nu însă și Petre P. Carp, un alt junimist (Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, Editura Politică, București, 1987, pp. 22-26). Opinia lui Carol, formulată îndată după întrevederea cu prefectul Poliției Radu Mihai, era probabil influențată de raportul pe care acesta i-l prezentase și care
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Brătianu, Carp și autorul scrierii de față o lungă dezbatere. Ministrul-prezident o începe prin declararea că partidul său nu mai poate rămâne în starea în care se află, arată motivele dezbinării de C.A. Rosetti și propune reconstituirea guvernului cu junimiștii. Noi răspundem că, în principiu, după proclamarea Regatului prin liberali și față de necesitatea preschimbării vechilor partide, nu vedem o greutate absolută în conlucrarea cu un partid liberal reformat, dar că prima condiție este adoptarea și punerea în lucrare a programului
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
totuși nu s-a mai deschis. Nu cred să fie ceva mai trist decât o școală care rămâne cu porțile închise atunci când însăși menirea ei cere să și le deschidă...” Cel care a inițiat înființarea aceastei școli a fost „nejunele junimist” - cum îl numea Păstorel Teodoreanu pe Constantin Meissner. El a pus bazele „ Pedagogiei speciale”, pornind încă din 1903 demersurile pentru înființarea unor „școli de îndreptare” ( de corecție n.n.). Societatea Ocrotirii Copiilor, creată în 1910, avea ca scop organizarea unor asemenea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
din apropierea școlii - cum am mai spus a decolat în 1911 Aurel Vlaicu, pentru a face istoricul zbor cu ocazia Jubileului Universității ieșene și a inaugurării clădirilor din curtea Cetățuii, proaspăt renovate. Printre dascălii Școlii Normale de la Breazu îi găsim pe junimistul Constantin Meissner și pe istoricul Gheorghe Ghibănescu. Breazu a fost și locul unde, prin 1887, s-a descoperit renumita apă amară de Breazu, comercializată și în farmacii. În vremea celui de al doilea război mondial, instalațiile au dispărut și locul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pregătite să-l digere. Iată rațiuni puternice pentru ca, un timp oarecare, zelul inovației să lase în urmă spiritul de selecție, iar cheltuielile să întreacă beneficiul. Era bine? Era rău? Era, se pare, inevitabil. Și, la fel de inevitabil, epoca se umple de junimiști avant la lettre, gata să remarce doar jumătatea goală a sticlei. Viziunea lor, cel mai adesea, s-a 18 exprimat prin mijloacele literaturii, dobândind prestigiul și durata acesteia. Până în ziua de astăzi, la distanță de un secol și jumătate, sentimentul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
atuncea, că sînt muzele mele”. Zoe e numele unei tinere eroine tragice din nuvela romantică omonimă a lui Constantin Negruzzi. Mult mai cunoscută, Zoe Trahanache face și desface jocurile în „Scrisoarea pierdută” a lui I. L. Caragiale. Zoe se numea mama junimistului Vasile Pogor. O Zoe (cucoana Zoe) e soția boierului Mișu din povestirea „Nicușor“ de I. Al. Brătescu Voinești. Zoe/Zoia (cu diminutivul Zoița la mahalale și în sate) se va rări în epoca interbelică, dar va reveni dupa Al Doilea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ușor de identificat în acest stereotip atât o candoare de wishful thinking, o sinteză de platitudini binevoitoare scrise sau spuse de personaje istorice care au trecut pe aici, cât și o sumă de considerații adevărate privitoare la rolul jucat de junimiști și de elitele intelectuale ieșene din secolul XIX în consolidarea modernității românești. Din nefericire, realitatea este alta. Nu numai din perspectiva rolului jucat astăzi de cetatea noastră în ansamblul treburilor țării, total insignifiant și ingrat față de sacrificiul făcut acum un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
el și, după cum se vede, nici după el nu mai poate fi vorba de generozitate și omenie. Și că tot veni vorba de MLR Iași, unde ați mai văzut dumneavoastră poet cu calitați de manager? Din simplu muzeograf îndrăgostit de junimiști devine, pe vârful valului spontat de reformă al începutului de an 1990, directorul general al Palatului Culturii, instituție în subordinea căreia era și firava secție de muzeistiscă literară deschisă în Casa Pogor, la începutul anilor '70. S-a suit în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
plecând de la criterii estetice, sublinia unica trăsătură a literaturii, față celelalte arte, aceea de a nu avea un material „gata (pregătit) pentru scopurile ei. Căci cuvintele auzite nu sunt material ci numai organ de comunicare”. Și avea mare dreptate criticul junimist, dacă avem În vedere că lectura unei opere literare scrisă Într-o limbă necunoscută, este o zădărnicie. Plecând de la aceste precizări, el consideră că literatura se deosebește de celelalte arte prin aceea că ea dispune (și depinde) mai Întâi de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
originale, stârnind un ecou deosebit. Titu Maiorescu, inițiatorul noii direcții literare Junimiste, descoperă cu satisfacție un poet cu totul nou, În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, apărut În „Convorbiri literare” În ianuarie 1872, considerându-l deja poet junimist: „În fruntea mișcării (junimiste, desigur) noi e drept să punem pe V. Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare În generația trecută, poetul „Doinelor și lăcrimioarelor” , culegătorul cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară ... Deodată, după o lungă tăcere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ia spune, nu-i așa că acuma s-a produs acea chemare misterioasă a unuia către celălalt? Nu se putea ca „Piatra prețioasă care ședea ascunsă în pulberea școalei primare” să nu fi „strălucit ochilor pătrunzători ai revizoruluipoet”. Despre Junimea și junimiști știai de multă vreme. Doar și Eminescu, pe care l-ai cucerit cu felul dumitale de a fi, din prima zi, era junimist mare, așa că l-ai întrebat cum să faci să ajungi acolo. El ți-a spus să scrii
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ședea ascunsă în pulberea școalei primare” să nu fi „strălucit ochilor pătrunzători ai revizoruluipoet”. Despre Junimea și junimiști știai de multă vreme. Doar și Eminescu, pe care l-ai cucerit cu felul dumitale de a fi, din prima zi, era junimist mare, așa că l-ai întrebat cum să faci să ajungi acolo. El ți-a spus să scrii ceva din cele ce îi tot povesteai... Și cum te știu ambițios, dar nu vanitos, ai pus mâna pe condei și cât ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ținea acea ședință a Junimii - împreună cu Eminescu, roșii la față și cu ochii cam tulburi, râzând liniștiți fiindcă ați trecut pe la „Borta Rece”, cum mai era numită atunci vestita crâșmă, ați intrat în sala plină, dogoriți de zâmbetele curioase ale junimiștilor. Fețe subțiri, ce mai? Dar când le-ai citit „Soacra cu trei nurori”, aceleași fețe și-au schimbat atitudinea. Da’ mai bine să-l lăsăm pe Iacob Negruzzi să continue povestirea: „Creangă venea regulat la mine odată pe săptămână la
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai ceva de spus. Într una din zile, stând de vorbă cu Vasile
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]