1,004 matches
-
Rada, fiica vistiernicului buzoian Vlaicu din Rumceni și Cislău 82, cea care - văduvă fiind - a isprăvit mănăstirea de la Menedic (veritabilă fortăreață cu ziduri și turnuri la colțurile incintei)83. Când și-au pus în gând să-l suprime pe Ștefan Lăcustă (1538-1540), mult prea supus voinței turcilor, Găneștii și Arbureștii (partidă cercetată de Ștefan S. Gorovei într-o carte din ?) și-au dat seama că proiectau o „premieră” în relațiile Domn - boieri” din Moldova, „pentru că la noi nu era obiceiul acesta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că proiectau o „premieră” în relațiile Domn - boieri” din Moldova, „pentru că la noi nu era obiceiul acesta”. Dar, se justifică ei, „Dumnezeu ne e martor că nu s-a putut altfel”84. Ureche știe în ce împrejurări a fost Ștefan Lăcustă (pretins coborâtor din Ștefan cel Mare): „Mai apoi, în zilele acestui Ștefan Vodă, fost-au foamete mare și în țara Moldovei și la Unguri, că au venit lăcuste multe de au mâncat toată roada, și pentru aceia l-au poreclit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a putut altfel”84. Ureche știe în ce împrejurări a fost Ștefan Lăcustă (pretins coborâtor din Ștefan cel Mare): „Mai apoi, în zilele acestui Ștefan Vodă, fost-au foamete mare și în țara Moldovei și la Unguri, că au venit lăcuste multe de au mâncat toată roada, și pentru aceia l-au poreclit de i-au zis Lăcustă Vodă. Mai apoi, urându-l curtea toată, s-au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel Mare): „Mai apoi, în zilele acestui Ștefan Vodă, fost-au foamete mare și în țara Moldovei și la Unguri, că au venit lăcuste multe de au mâncat toată roada, și pentru aceia l-au poreclit de i-au zis Lăcustă Vodă. Mai apoi, urându-l curtea toată, s-au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevei. începătoriu și ațâțătoriu acestui lucru au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căruia se mai vedeau urmele acestei crime: „cât și astăzi să cunoaște singele pe zidiul păreților casăi aceiia în cetatea Sucevii, pistrelat den Ștefan Vodă” - știe și că, înainte de a-l scoate afară, ucigașii i-au tăiat capul lui Ștefan Lăcustă 86. Există de acum un precedent. Așa că boierii care au hotărât să-l ucidă pe Ștefan Rareș - un performer al destrăbălării (deși istoricii sunt de părere că a fost vorba de o manevră mai amplă a opoziției interne, sprijinită din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ibidem, p. 341. 180. Ibidem, p. 29. 181. Ibidem, p. 40. 182. Ibidem, p. 42. 183. Ibidem, pp. 38-39. 184. Tatăl lui Iliaș „Mahmet”, Petru Rareș, a retezat și el câteva capete de „trădători”: portarul Mihu (ucigaș al lui Ștefan Lăcustă), comisul Pătrașcu, pârcălabul Andreica Șeptilici, logofătul Trotușan (conducător al boierilor care l-au omorât pe Ștefan Lăcustă). (Ibidem, pp. 316, 329, 332). 185. Ibidem, pp. 294, 296, 335. 186. Ibidem, p. 326. 187. Ibidem, pp. 322, 340-341. 188. Ibidem, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 38-39. 184. Tatăl lui Iliaș „Mahmet”, Petru Rareș, a retezat și el câteva capete de „trădători”: portarul Mihu (ucigaș al lui Ștefan Lăcustă), comisul Pătrașcu, pârcălabul Andreica Șeptilici, logofătul Trotușan (conducător al boierilor care l-au omorât pe Ștefan Lăcustă). (Ibidem, pp. 316, 329, 332). 185. Ibidem, pp. 294, 296, 335. 186. Ibidem, p. 326. 187. Ibidem, pp. 322, 340-341. 188. Ibidem, p. 348. 189. Ibidem, p. 349. 190. Ibidem, p. 443. 191. Cel ce încercase, fără succes, să-l
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Despre mormântul unei Doamne Cneajna, roabă a lui Dumnezeu și „Doamna lui Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei” - răposase în anul „7050 [1542], luna lui iulie 31, într-o Duminecă” -, Iorga presupune că trebuie să aparțină soției „nenorocitului de Ștefan Lăcustă, ucis de boieri”. Gestul lui Petru Rareș, care o înmormântează pe văduvă (Ștefan Lăcustă murise în preajma zilei de 20 decembrie 1540), deși soțul ei fusese cel care îi luase tronul în 1638592, ține de aceeași „solidaritate”. Jupâneasa Elina, văduva marelui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Domn al țerii Moldovei” - răposase în anul „7050 [1542], luna lui iulie 31, într-o Duminecă” -, Iorga presupune că trebuie să aparțină soției „nenorocitului de Ștefan Lăcustă, ucis de boieri”. Gestul lui Petru Rareș, care o înmormântează pe văduvă (Ștefan Lăcustă murise în preajma zilei de 20 decembrie 1540), deși soțul ei fusese cel care îi luase tronul în 1638592, ține de aceeași „solidaritate”. Jupâneasa Elina, văduva marelui postelnic Constantin Cantacuzino (Stoica Ludescu - am văzut - îi zice din când în când „Doamna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Gabriel Chifu, o „masă rotundă” cu tema Genul scurt - genul implicării imediate în actualitate, cu participarea tinerilor scriitori Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Mircea Nedelciu, un fragment de roman de Radu Pintea, o schiță de Ioan Lăcustă. Pagina consacrată artelor plastice include reproduceri ale unor lucrări ale lui Virgil Mancaș. Există și o rubrică dedicată muzicii. Versuri publică George Arion, Dan Ciachir, Ioana Dinulescu, Carolina Ilica, Ion Mircea, Mircea Florin Șandru, Corneliu Vadim Tudor ș.a. În al
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Dan Perșa, Ana Barbu, Șt. Cismaru, Constantin Novac, Stelian Sârbu, Emil Zălog, C. Pastor ș.a. Numărul 13/1973 oferă fragmente din proiectul de roman Umbrele verii de Sorin Titel, mai apar scrieri în proză autonome sau fragmente semnate de Ioan Lăcustă, D. Țepeneag, Marius Tupan, Constantin Abăluță, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Schwartz, Ștefan Caraman, Răzvan Petrescu, Horia Gârbea ș.a. Cronica și comentariul literar, eseistica și publicistica beneficiază de contribuțiile lui Cornel Regman, Al. Protopopescu, Marin Mincu, Enache Puiu, Alex. Ștefănescu, Mirela Roznoveanu
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
o rubricație fixă, macheta revistei este variabilă, deoarece se alcătuia pe măsura predării manuscriselor - articole politice, versuri, proză, comentarii critice, comentarii de artă și teatru. Poezie semnează George Țărnea, Costin Tuchilă, Dan Mutașcu, Doina Uricariu, Ioana Diaconescu, Florea Miu, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Mircea Cărtărescu, Marius Oprea, Sorin Dumitrescu, Liviu Papadima, Elena Ștefoi. Cu proză sunt prezenți Petre Anghel, Dumitru Radu Popa, Eugen Mihăescu, Ioan Baciu. Critica literară este susținută de Șerban Cionoff, Marcel Petrișor, Ioan Petru Culianu, Aureliu Goci, Radu
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
Se fac multe traduceri din literatura lumii, romane, nuvele, schițe cu subiecte ce țin de profilul revistei: Maupassant (Trei pagini din caietul unui vânător), J.H. Rosny (Pieirea pământului, „povestiri din lumea timpurilor viitoare”), H. Chr. Andersen (Lada zburătoare), Alphonse Daudet (Lăcustele), Edmondo De Amicis (Briganzii din Capitanata), Pierre Lotti (O vânătoare), Mark Twain (O călătorie de plăcere), Mayne Reid (Eschimoșii, Insula Dracului), Conan Doyle, Ivan Turgheniev, Lev Tolstoi, Maurice Leblanc, Maxim Gorki și mulți alții. Dintre debuturile găzduite de revistă, cel
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
descrisă în peste o mie de versuri -, ia proporții îngrijorătoare și amenință să cuprindă întreaga țară, încât domnul și boierii se refugiază în Țara Bârsei. Z. surprinde cu accente dramatice starea dezastruoasă a refugiaților și ostilitatea localnicilor față de pribegii aidoma lăcustelor. Ulterior luptele pentru domnie între Alexandru Suțu și Constantin Ipsilanti se duc la Constantinopol și prin intermediul diplomaților marilor puteri, prinse într-un conflict care îl anticipează pe cel beligerant. Din 1806 țara se transformă în teatru de luptă și furnizoare
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
o mulțime de aspecte agreabile / adună cu fărașul acest imens morman de poeme cu elitre uscate / citește calendarul bunicii apoi studiază pe îndelete probleme ecologice/ arma ta de apărare să rămână doar asprimea glaspapirului tradițional” (Sfaturi pentru cel invadat de lăcuste). Registrul poetic se schimbă din nou odată cu „antiliricele” din volumul Piața Tien An Men II (1991), inspirat de episodul Piața Universității. Acum, ca și în cărțile ulterioare - Manevrele de toamnă (1996), Insomniile bătrânului (2000), Vizita maestrului de vânătoare (2002) -, S.
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
în spirit, ostil „suișului”, aflându-se instalat același „orizont planimetric” al comandamentelor trupului), opoziția poetului nu întârzie să se manifeste. Ea dă tușe grotești tablourilor („Oameni se izbesc de geamul vitrinei, de poduri, / striviți de obloane, cu zgomot ca niște lăcuste”, străzi „plesnesc la-ncrucișare, ca tendoanele”, tramvaie foșnesc „ca viermi de mătase”) ori susține refugiul în aventura imaginară („cu evantaiul nopții pe noi și în pumni cu aritmetica cerului și a stelelor ude”). De asemenea, aduce pirueta ironică, prin care
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
strămoșești. Beletristica inserată se circumscrie acestui program. Th. Alexi este autorul unor nuvele istorice prolixe, al unor comedii (Vistavoiul Marcu), pe care le traduce și le localizează fără a indica sursa, al unei tragedii (Domnul Tudor) și al unui vodevil, Lăcustele, în care printre personajele principale figurează Al. I. Cuza și Moș Ion Roată. Alături de Th. Alexi, cu poezii de valoare modestă colaborează George Simu, I. P. Coman, Valentin Dioniu și Iuliu I. Roșca. Învățătorii A. Hodârnău, Z. Florian ș.a. trimit literatură
POSTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
din Câmpulung Moldovenesc și Breaza, apoi se mută la Liceul „Gh. Lazăr” din București, unde va și absolvi. Frecventează Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1972 (e coleg de grupă cu Gheorghe Iova și Ioan Lăcustă), și între 1977 și 1980, Academia Trupelor de Uscat „N. Bălcescu” din Sibiu. Din 1972 începe o carieră de jurnalist militar la Televiziunea și Radiodifuziunea Română: reporter, redactor, redactor-șef. După 1989 va fi șef al Grupului Audiovizual al Armatei
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
o gazetă din Bacău, dar adevăratul debut poate fi considerat cel din 1972, la „Amfiteatru”, iar prima carte, Povestiri terminate înainte de a începe, îi apare în 1981. Este inclus în culegerea colectivă Desant ’83, alături de Mircea Nedelciu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constatin Stan, Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu ș.a., scriitori care vor ilustra optzecismul. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Vatra”, „Ateneu”, „Tomis”, „Contrapunct” ș.a. A semnat și Andrei Tomșa. I s-au acordat mai multe premii, din partea revistelor „Luceafărul” (1980), „Ateneu” (1981
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Mariana Marin, prefațat tot de Nicolae Manolescu, iar în 1983, cu titlul Desant ’83 și o prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, iese o antologie de proză scurtă unde figurează Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Iova, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Mihai Rogobete, Valentin Petculescu, Maria Holmeia, Mircea Cărtărescu; Editura Albatros scoate în 1985 Caietele debutanților. 1983-1984, iar în 1988, sub titlul Debut ’86
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
cronici despre cărțile optzeciștilor în plină afirmare). Se cuvine relevat faptul că, în perioada de „preistorie” a o., adică în vremea studenției unora dintre viitorii protagoniști ai acestei școli literare (1970-1973), un grup format din Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Ioan Lăcustă, Gheorghe Iova, Ioan Flora, Gheorghe Ene, Constantin Stan și Sorin Preda a scos o revistă murală într-un singur exemplar, intitulată „Noii”. După 1990 au apărut volume antologice propunând o încercare de canonizare a literaturii optzeciste și vizând afirmarea ideologiei
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
stare pură, iar majoritatea prozatorilor optzeciști învederează cazuri mixte, intermediare, de ilustrare a lor. Numele de prozatori optzeciști cel mai des vehiculate sunt Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Petru Cimpoeșu, Ioan Mihai Cochinescu, Hanibal Stănciulescu, Alexandru Vlad, Daniel Vighi, Ioan Groșan, Ștefan Agopian, Bedros Horasangian. În critică și în eseistică generația ’80 nu a produs o revoluție la fel de clar perceptibilă și de radicală precum cea din
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Crohmălniceanu, P. s-a remarcat întotdeauna printr-o discreție autoimpusă. A colaborat la o serie de antologii, s-a aflat printre cei care au redactat revista „Noii”, alături de colegii săi de generație optzecistă - Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Sorin Preda ș.a. E autor al câtorva volume de proză și de teatru, propuse la diverse edituri. Trăiește „pe și la marginea literaturii”, cum spune un critic. Mai mult, chiar și la marginile textului, proza lui fiind de
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
poststructuralistă, unor multiple provocări hermeneutice”. Sub titlul Ficțiune și teatralitate (2003) sunt grupate texte critice - nu cronici propriu-zise, ci tot eseuri - referitoare la scriitori români, în majoritate contemporani. Repartizate în trei secțiuni, ele vizează prozatori (Dumitru Țepeneag, Nicolae Breban, Ioan Lăcustă ș. a.), dramaturgi (de la Camil Petrescu și Ion Minulescu la Marin Sorescu și Vlad Zografi) și critici, eseiști, diariști (Nicolae Balotă, Arșavir Acterian, Ion Vartic, Vasile Popovici, Șerban Foarță). SCRIERI: Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban, pref.
PAVEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
de Ministerul Culturii. Din colectivul de redacție inițial fac parte Mihai Ispirescu (redactor-șef), Gh. D. Constantinescu (redactor-șef adjunct), Ion Tipsie (secretar general de redacție), Lucia Illes, Marius Tupan, Valentin Munteanu, Elena Drăgușin Popescu, Mihai Crișan, D.R. Popescu, Ioan Lăcustă. M. r. se vrea continuator al publicației omonime a lui I.L. Caragiale, dar este mai curând un urmaș al „Urzicii”. Revista se dorește „scăpărătoare de zâmbete în vremuri grele” și își propune să ducă mai departe „hazul nostru născut din
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]