1,018 matches
-
că "județul (...) în acest an după cum este cunoscut, era să fie pradă nu a secetei ca [în] cei din urmă trei ani, ci (...) lăcustelor (...) dacă nu se lua măsuri din timp să se distrugă ouele depuse"718. De altfel, invaziile lăcustelor aveau loc periodic producând mari pierderi culturilor agricole, motiv pentru care autoritățile erau nevoite să ia măsuri împotriva acestui fenomen prezentat pe larg de către presa vremii 719. Același raport din anul 1885 preciza că "plasa Tulcea și anume localitățile Caranasuf
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
8 decembrie 1885, pp. 1-2; nr. 41/15 decembrie 1885, pp. 2-3; nr. 42/ 22 decembrie 1885, pp. 1-2; II, nr, 2/12 ianuarie 1886. 718 Apud Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei..., p. 153. 719 Vezi articolul "Lăcustele", în Istrul, II, nr. 114/3 iunie 1899. 720 Stoica Lascu, op. cit., doc. 44, p. 153. 721 Ibidem. 722 Ibidem. 723 Ibidem. 724 Ibidem. 725 Ibidem. 726 Ibidem. 727 Ibidem. 728 Ibidem. 729 Ibidem. 730 Ibidem, p. 155. 731 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu apă. La Salina, intrăm Întru-un bufet cu aer condiționat. E plăcut, dar la ieșire diferența de temperatură e copleșitoare. Pe la 3 după masă oprim la Russell, Într-o mică plantație de salcâmi. Constatăm Însă că locul forfotește de lăcuste. Pe drum numărul lor sporește Într-atât Încât suntem nevoiți să mergem cu ferestrele Închise. Pe șosea dăm peste un covor mișcător ce-și schimbă pășunatul dintro parte Într-alta a șoselei. Pe drum ajungem două mașini ce staționau și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din New York. Ne salutăm exuberant, cu bucuria conaționalilor ce se Întâlnesc la atâtea mii de kilometri depărtare de orașul zgârie norilor. Pe Înserat ajungem la Hays, unde pe vremuri a fost fortul cu același nume. Trotuarele orașului sunt pline de lăcuste. După ce ne instalăm la un mic dar curat hotel, mă reped În sudul orașului unde iau contact cu domnul inginer agronom din stațiune. Fixăm pentru a doua zi planul vizitei. E atât de binevoitor, Încât Îmi alcătuiește un plan pentru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le alungă Într-o „lume
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le alungă Într-o „lume de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În textele biblice despre „uriași” și În legendele românești despre „jidovi” se regăsesc nu numai aceleași motive mitice, dar chiar și aceleași figuri de stil : „Și noi eram În ochii noștri ca și În ochii lor [= ai «uriașilor»] ca niște lăcuste” (Numerii 13, 33), În comparație cu o credință populară din Vâlcea : „Noi ăștia d’acum suntem pe lângă jidovi ca niște muște mititele” <endnote id="(46, p. 196)"/>. Dacă acceptăm ideea originii iudaice a unor motive mitice din tradiția populară românească referitoare la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintre aceste așa-numite "șocuri" economice erau determinate de cataclisme naturale (secetă sau inundații, invazia unor insecte distrugătoare sau chiar molimi care omorau mii de oameni), afectând în mod special producțiile agricole. În 1874, de exemplu, o invazie masivă de lăcuste și insecte distrugătoare de cartofi s-a abătut asupra Vestului și Estului Statelor Unite, distrugând cea mai mare parte a recoltelor de grâu, porumb și cartofi și obligându-i pe fermieri să-și părăsească fermele și să caute de lucru în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
cu presiuni exercitate de concurență și de politica de prețuri de un tip și de o intensitate nemaiîntâlnite până atunci. „Freelancer-ii (liber-profesioniștii) sunt de vină“, mi s-a confesat Greer, vorbind despre acești contractori individuali ca despre un roi de lăcuste, o plagă căzută din senin asupra afacerii sale, devorând totul În cale. „Am ajuns să concurăm cu freelancer-ii! Până acum, nu ne-au mai făcut niciodată concurență. Firme de mărime și capacitate comparabile cu ale noastre au constituit concurența până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Gumă), Ceașca albastră, București, 1956 (în colaborare cu Nicolae Gumă), Ciuk și Ghek, București, 1956 (în colaborare cu Nicolae Gumă), Școala, București, 1960 (în colaborare cu Nicolae Gumă), Piatra cea fierbinte, București, 1961, (în colaborare cu Nicolae Gumă); Leonid Leonov, Lăcustele, București, 1957 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Serghei Mihalkov, Unchiul Stiopa, București, 1956; M. Postupalskaia, Aur curat, București, 1956 (în colaborare cu Nicolae Gumă); Arthur Conan Doyle, O lume dispărută, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Nenciulescu); A.P. Cehov, Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
Editura Historia, București, 2006. Martinescu, Pericle, 7 ani cât 70. Pagini de jurnal, 1948-1954, Editura Vitruviu, București, 1997. Idem, Jurnal intermitent, 1945-1947, 1964-1984, Editura Ex Ponto, Constanța, 2001. Mârzescu, Gheorghe Gh., Fapte și impresii zilnice (1917-1918), ediție îngrijită de Ioan Lăcustă, Editura Curtea Veche, București, 2004. Muzeul Țăranului Român, Mărturii orale. Anii '80 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2003. Idem, Mărturii orale. Anii '90 și bucureștenii, Editura Paideia, București, 2008. Nistor, Ion I., Amintiri bucovinene din vremea unirii, ediție îngrijită de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
L La Capra, Dominick, 14 Laiotă Basarab, 57 Lalaj, Ana, 246 Lambrino, Scarlat, 124 Lancelot, G., 258 Laville, Christian, 105, 107, 108 Lavisse, Ernest, 18 Lazăr, Liviu, 47, 48, 57, 68, 69, 71, 98, 135, 136, 225, 229, 230, 241 Lăcustă, Ioan, 147 Lăzărescu, Emilian, 142 Le Goff, Jacques, 13, 104, 105, 108 Le Roy Ladurie, Emmanuel, 13 Lebrun, F., 256 Leeuw-Rood, Joke van der, 10, 24, 25, 39, 40, 42, 43, 84, 88 Lemaire, Sandrine, 113 Lenin, Vladimir I., 140
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ales cu oameni politici rămași în București pe timpul ocupației Puterilor Centrale. S-a instituit la 5/18 martie 1918 și a demisionat la 18/31 octombrie 1918. 97 Gheorghe Gh. Mârzescu, Fapte și impresii zilnice (1917-1918), ediție îngrijită de Ioan Lăcustă, Editura Curtea Veche, București, 2004, pp. 183-184. 98 Ibidem, p. 189. 99 Proclamația generalului Prezan puncta, mai întâi, o dublă sursă de legitimare a acțiunii românești: "în aceste clipe de grea cumpănă și nestatornicie, Sfatul Țării și-a adus aminte
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trecut pe la comanda Direcției Artileriei, Districtelor Militare Asia-Medie, Privolga și Leningrad. „Lipsit de valoare” a fost considerat și noul comandant al Districtului Militar Privolga, comandantul de brigadă Efremov, fost comandant de divizie, care s-a remarcat prin combaterea larvelor de lăcuste din regiunea Voronej. În fruntea Districtului Militar Transcaucaz a fost numit un civil, Nikolai Kuibîșev, fratele lui Valerian Kuibîșev, președintele Comisiei Centrale de Control, care l-a propulsat în Secția Militară a comisiei. Din 1935 a devenit împuternicit al grupelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pieile dubite* le-ar mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui în fundul căldării cu vîrful în sus, spre laptele pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui în fundul căldării cu vîrful în sus, spre laptele pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă și rușii la răzbel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui în fundul căldării cu vîrful în sus, spre laptele pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă și rușii la răzbel. Dacă pui lăcusta să-ți muște negii, ți-i scoate din rădăcină. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă și rușii la răzbel. Dacă pui lăcusta să-ți muște negii, ți-i scoate din rădăcină. (Gh.F.C.) Lăutoare Cînd te lai lunea e rău de urît. Nu-i bine de lăut marțea, că-i rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă și rușii la răzbel. Dacă pui lăcusta să-ți muște negii, ți-i scoate din rădăcină. (Gh.F.C.) Lăutoare Cînd te lai lunea e rău de urît. Nu-i bine de lăut marțea, că-i rău de năpaste. Nu-i bine de lăut în zile de sec, c-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din noaptea de 13-14 noiembrie 1829, care a durat 25 de secunde, provocând pagube majore la București, incendiile, cum e cazul celui care a lovit Galații la 24 septembrie 1830, provocând pagube de 4 milioane de lei vechi, invaziile de lăcuste, în Moldova, în 1829 și 1830, diverse epizootii. După cum vom vedea în capitolul următor, atitudinea sa anti-rusească l-a determinat pe Blutte să aprecieze Regulamentele Organice ca fiind “o impunere străină dictată articol cu articol”, ori este știut că aceste
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dacă este un element sigur de identificare); în mod obligatoriu titlu de suveran (împărat al...; rege al...; domn al...;) și denumirea țării în care a domnit. PE CARTE Ștefan cel Mare (1457-1504) VEDETA UNIFORMĂ ȘTEFAN CEL MARE, domn al Ștefan Lăcustă (1538-1540) Bogdan III(Bogdan cel Orb (15051517) Doamna Chiajna, soția lui Mircea Ciobanul, Ludovic al XIV-lea al Franței (regele Soare) Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei ELISABETA I, regină a Angliei și a Irlandei (B. Publice) Moldovei
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Bogdan III(Bogdan cel Orb (15051517) Doamna Chiajna, soția lui Mircea Ciobanul, Ludovic al XIV-lea al Franței (regele Soare) Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei ELISABETA I, regină a Angliei și a Irlandei (B. Publice) Moldovei ȘTEFAN LĂCUSTĂ, domn al Moldovei BOGDAN III, domn al Moldovei CHIAJNA, doamna domn al Țării Românești (1559-1568) LUDOVIC XIV, rege al Franței (Bibliotecile publice în cataloagele tradiționale) LUDOVIC, roi de France (B. univ. în cataloagele tradiționale) ELISABETH I, Queen of England and
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
identificarea structurilor compoziționale, a strategiilor narative, situarea în raport cu marile stiluri și curente. Privirea criticului/teoreticianului asupra prozei românești (de la I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Pavel Dan la Marin Preda, Constantin Țoiu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă ș.a.) are ca obiectiv stabilirea și sublinierea „invarianților”, a unei tipologii a operelor. Deschise către poetică și naratologie, interpretările tind la fixarea momentelor relevante „în aventura căutării unor universalii ale narațiunii”. Varietatea grilelor critice aplicate dă seama de mobilitatea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
chiasmul: „cu ciori de fum în vârf o neagră miere / o miere neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră); antanaclaza: „Tu ce ascunzi în gura ta augustă? / sihastrul Pă întreabă // un sihastru / hrănindu-se-n pustiul meu sihastru / cu mană rouă larvăși lăcustă...” (Foc acoperit); ideogramele lirice de tip Gaullaume Apollinaire (Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul, monofonismul etc.: „eu domnul trestie de zahăr
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o rubricație fixă, macheta revistei este variabilă, deoarece se alcătuia pe măsura predării manuscriselor - articole politice, versuri, proză, comentarii critice, comentarii de artă și teatru. Poezie semnează George Țărnea, Costin Tuchilă, Dan Mutașcu, Doina Uricariu, Ioana Diaconescu, Florea Miu, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Mircea Cărtărescu, Marius Oprea, Sorin Dumitrescu, Liviu Papadima, Elena Ștefoi. Cu proză sunt prezenți Petre Anghel, Dumitru Radu Popa, Eugen Mihăescu, Ioan Baciu. Critica literară este susținută de Șerban Cionoff, Marcel Petrișor, Ioan Petru Culianu, Aureliu Goci, Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]