494 matches
-
să ia notă de prezența altora, că pot chiui ca pe câmp la ora trei dimineața. Bucureșteanul de azi e suveran. Se simte bine. Se plimbă prin târg ca printr-o ogradă de uz privat: rage, ambreiază viril, înjură, se lăfăie, euforic, într-o mare de decibeli. Cei încă „neadaptați“ trebuie să se resemneze: să asculte „în direct“ manelele care explodează din câte o bronzată mașină decapotabilă, să mănânce auzind, de la masa vecină, vreun manager harnic care distribuie ordine prin telefonul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
semenilor noștri este proasta administrare a discursului public. Totul, în viața culturală curentă, e mai ușor de suportat decât oratoria incontinentă, verbiajul torențial, limbuția încântată de sine. Cunosc foarte puțini oameni capabili să-și dozeze cuviincios exercițiile retorice. Cei mai mulți se lăfă ie impudic în propriile panglici verbale, dinaintea unui public tot mai nerăbdător, exasperat, gata să fugă sau să se refugieze într-o igienică picoteală. A ține discursuri prea lungi e simptomul unei boli complicate, greu de schițat în câteva rânduri
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
maioneză fără ou, bulion - devenit ketchup - fără roșii, supă cu aromă de găină dar fără aceea; adică Îngroșători, edulcoranți, coloranți, arome... Și am pe masă o listă de 5 pagini cu E-uri, acelea care, urmate de o cifră, se lăfăie pe etichete, constatând că salamul cu soia al „ciuruitului“ era un prunc nevinovat: chiar 90% soia, el răsărea de pe un ogor, nu dintr’un reactor chimic. Pisicuța din poveste s’a trezit, opunând o frondă, chiar de seamănă a greva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doua zi când am pornit să explorăm locul. Ne-am îmbrăcat în ținută de vară înțelegând pentru prima dată ce înseamnă să treci de pe un meridian pe altul, de pe o paralelă pe alta. De la frigul și ploaia din Moldova ne lăfăiam în căldura binefăcătoare a Greciei însorite continuându-ne vara pe care în România o întrerupseserăm pentru un timp. Deși se anunțase că la noi septembrie va fi ca o lună de vară, nu a fost nici măcar o lună de toamnă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
de două ore. Am debarcat în portul din orașul cu același nume. Acest oraș, Skiathos avea trei străzi suprapuse din cauza reliefului. Ele își prezentau frumusețea prin culorile deschise în care erau văruite casele predominând albul, prin florile care le împodobeanu lăfăindu-se în razele soarelui darnic sub splendoarea cerului albustru, albastru, albastru. Sus în locul cel mai ridicat se înălța ca o vestală biserica Sfântul Nicolae alături de turnul cu ceas. Ne-am îndreptat într-acolo urcând șiruri de trepte din piatră care
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
costat-o operațiile pisicilor. Păi doar o mie de lei, asigurându-se astfel pe viață că n-o să i se umple casa de pisoi, dar nu mi-a mai dat mâna s-o Întreb cum de a ajuns să se lăfăie În cheltuieli În halu’ ăsta, ce mare pleașcă a dat peste ea? Dacă ea n-a pomenit nimic, am socotit că nu se cuvine să insist, mai ales după ce a stricat o mie de lei și pe Laur, mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
guvernase vastul imperiu rus, peste patru sute de ani, a dispărut pentru totdeauna, fără nicio urma... într-o singură noapte, în noaptea de 16/17 iulie 1918. De pe Țarskoe Selo, vulturul bicefal a fost doborât. În locul lui, trufașă și răzbunătoare se lăfăie în bătaia vântului peteca roșie a revoluției. Acolo au început să se urzească „lucruri groaznice”, sub lozinca... „Proletari din toate țările uniți-vă!”. Învățăcei pe măsură ai bolșevicilor ruși, comuniștii români, cu o ură fără margini, au pornit la un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de cristal ale Corale Sea și În stânga zona muntoasă Împădurită. Este atâta frumusețe naturală Încât nu știi ce să admiri mai Întâi. La marginea lagunei (Hartley’s Crocodile Adventures) crocodili de cinci-șase metri, longevivi (trăiesc Între 60-100 de ani), se lăfăie nestingheriți la soare cu boturile lor hidoase deschise de unde se văd dinții imenși ascuțiți asemenea unui ferestrău, cassowary și prietenoșii koala oferă un adevărat show. Localitatea Douglas s-a Înființat În 1877, În perioada „Goanei după Aur”, ca port la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
avea curajul să-i spună până și lui Moromete: „Vezi, bă, că ești prost!” Eu nu-ți spun așa, îți zic altfel: „Bă, Nilă-n ...” ești tare îngust între coarne, din moment ce nu-ți dai seama că acele construcții, în care se lăfăie aleșii poporului, nu erau și nu sunt ale lui Ceaușescu, nu le-a făcut el, cu banii lui, sunt ale poporului român, unele sunt în patrimoniul românilor, devenind marcă identitară a României. Ceaușescu, cât era el de fără diplome, de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în camera interioară, Gilbert pe sofa, Peregrine pe pernele din bibliotecă, James pe două scaune în cămăruța roșie, iar Titus afară, pe pajiște. Era o noapte foarte caldă, dar furtuna nu a izbucnit. A doua zi dimineața, musafirii mei se lăfăiau într-o atmosferă de sărbătoare. Titus a plonjat de pe „munte“ ca de obicei. James, după ce a vizitat turnul și a emis câteva ipoteze istorice, a înotat coborând pe treptele turnului (uitasem să fixez o funie, dar fluxul era înalt). Peregrine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mari. Afirm acest lucru gândindu-mă la faptul că nu demult, noul nostru premier își bătea capul (pe micul ecran) să găsească o soluție ca să nu se mai consume atâta pâine. I se părea că prea am ajuns să ne lăfăim mâncând-o în loc de orice. Văzându-l cum scrâșnește din dinți și cât de convins ne spune că în curând va pune la punct această problemă care îl macină de mai multă vreme, m-am gândit cât de cu cap lucrează
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de comuniști pentru potențialul lor "obscurantist", care îi împiedica pe oamenii acelei Românii să devină, în masă, marionete decerebrate. Nu se mai temea nimeni de rege; Ceaușescu pusese laba pe Castelul Peleș, scoțându-l din circuitul turistic pentru a se lăfăi singur, cu Leana lui, prin dormitoarele regale, pentru a marca definitiv (credeau ei și, până mai ieri, și Adrian Năstase!), faptul că luxul și comoditățile aristocratice sunt exclusiv destinate mârlanilor de partid, cei "aleși" să le exercite în numele poporului. A
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
noi înde noi, veseli și fericiți ca pe o corabie a nebunilor în care fie ce-o fi, nu încăpea nicio îndoială că ne vom distra pe cinste. Cu niște surâsuri până la urechi, ei ne-au tălmăcit titlurile care se lăfăiau deja pe ecrane cu litere de-o șchioapă, promițându-ne că azi o să fie "o zi mare". În dicționare "o zi mare" înseamnă măreață, glorioasă, importantă, unică. Nu gravă, nu neliniștitoare, nu, la o adică, chiar nefastă. Și cu atât
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în care și-ar dori să strălucească. Bonomia ei este doar o aparență, în realitate ea fiind marcată de puseuri de mânie și incorigibil parvenitism. Ochii ei mici și aprinși sunt însemnați de grăsimea unui vid înconjurător în care se lăfăie o ignoranță durdulie. Nimic nu-i mai rău pe lumea aceasta decât prostul fudul, spunea Caragiale. Vaca blondă nu este cel mai blamabil speciment din postcomunismul românesc (nici vorbă de așa ceva), dar ea sare în ochi prin faptul că este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să vedem Elicopterul, așa că am luat cu noi și provizii, un harbuz, un cuțit, o pâine. A fost o zi faină, mergeam pe coate, vorbeam în șoaptă, fix ca-n filme. Cipi a descoperit că exact pe marginea blocului se lăfăia un ditamai panou roșu pe care scria TR|IASC| TOVAR|ȘUL NICOLAE CEAUȘESCU cu litere mari, albe, din scârțâietoare. Cipi a șutit câteva, așa că din toată poezioara a rămas T |I SC| TO AR|ȘUL, așa, cam cum vorbesc copiii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
obuzele-n poeziile de război feeric ale lui Apollinaire! Terorizau pisicile, delectau sufletul meu avid de zgomote mici, îmblânzeau izolarea, acompaniau nocturn dragostea conjugală... Și tot de-a lungul sobei, între ea și „masa de lucru“, în fața televizorului, iarna, se lăfăia un șezlong. Un șezlong obișnuit de grădină, care chiar era scos vara în spatele casei, sub un păr, cam la cinci metri de zidul de cărămidă goală al unei magazii cu un singur gemuleț murdar, misterios, năpădit de pânze de paianjeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
mari cu arbitri și spectatori în tribune; chiar auzeau exclamațiile de bucurie și aplauzele puternice ale celor din urmă, adresate deocamdată celor care alergau de zor. Antrenorul, pe nume Peniță (o poreclă, numele adevărat nu l-am știut niciodată), își lăfăia picioarele goale în iarba grasă și înaltă din spatele porții și privea mereu în sus spre soarele dogoritor parcă se ruga de el să fie mai milos. Dar soarele își vedea de treaba lui; în fond, era vară, își făcea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ca amintirile chinuitoare din trecut să dispară, memoria să se încarce cu imagini liniștitoare, care să-l ajute în prezent. Ajuns în afara orașului, acolo unde trebuia să se afle aerodromul, văzu doar o întindere cenușie de asfalt pe care se lăfăiau la soare ca râmele zeci de rachete gata de misiune. Călătoria Vae soli Până la ora de plecare mai avea timp destul, încât își puse în geantă de mâncare, încălzi ceaiul, sorbi dus pe gânduri din ceașcă și se bucura în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
scaunul, apoi plecam. Când lipseam din încăpere, aparatul de filmat înregistra tot ce se vedea și se mișca în jur. În curând voi afla despre ce e vorba, îmi spuneam, zâmbindu-mi în barbă. După o oră-două reveneam: șezlongul se lăfăia pe alee în razele soarelui. Atunci am oprit cu o nerăbdare firească camera de luat vederi. Videorecorderul a redat imaginile înregistrate dar nici urmă de șezlong. Seara și dimineața dinspre grădină venea un aer proaspăt, o adiere ușoară. Ușa rămânea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
spunînd că ei vor face o lume mai bună și mai dreaptă ! în 1989 o ,,lume mai bună și mai dreaptă” însemna întuneric pe stradă, frig în apartamente, magazine goale, malnutriție, înfometare și sărăcie pentru proletari ! Asta în timp ce nomenclatura se lăfăia în privilegii, iar resurse enorme și fără rost erau dirijate pentru palatul dictatorului, numit pentru mulțime și ,,Casa Poporului” . Așa arătau în 1989 ,,idealurile socialismului” ale lui Ceaușescu. Dovada că ideologia partidului comunist n-a însemnat decît o mare escrocherie
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
respectului față de lege, față de autorități, da, ca să nu ieșim în față nici într-un fel, pentru că trebuia să ne ducem viața mai departe [...]. Și, în condițiile astea, nu pot să spun că am dus lipsă, dar nici nu ne-am lăfăit". Această învățătură de viață explică mult din cotidianul cenușiu, dar rezistent, al vieții din timpul regimului comunist: neimplicarea, neieșitul în evidență, moderația, limitarea riscurilor sociale și profesionale, capitalizarea discretă a resurselor. Autodisciplina impusă astfel era în acord cu autoritarismul vremii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de la profesori de-a lungul timpului au probat, în final, o anume opțiune de viață, pentru autonomie și respectabilitate profesională, pentru sobrietate și preferința pentru consumul "bunurilor culturale", în detrimentul celor materiale. Ambele persoane manifestă ostilitate pentru opulență ("nu ne-am lăfăit"), ceea ce le protejează, poate, de regrete. Școlile făcute serios au fost, pentru amândouă, calea cea mai sigură de afirmare socială. Nu era una facilă, așa cum ar fi fost traseele prescurtate de ascensiune socială practicate în epocă ("activitate politică", mariaje de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
reconciliere națională asigurată de omenia victimelor oferind o șansă foștilor călăi, ci o a doua propășire a multora dintre cei care ne-au mâncat zilele. Partidele politice duduie de prezența lor, structurile guvernamentale nu pot funcționa fără ei, Parlamentul îi lăfăie în mașini de lux, diplomația îi plimbă în pantofi Bally, televiziunea și radioul național nu pot emite în absența lor, iar economia de piață i-a îmbogățit după regula gradul și miliardul. O conferință ținută prin Grecia, parcă, relansează ideea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
un tip "de modă veche", după cum subliniază Bab, dar înzestrat cu atâta spirit încât "scapără". Împreună cu el, cele trei fete vizitează Londra pufnind în râs la tot pasul. Mai târziu, la un hotel, petrec o noapte întreagă în compania lui, "lăfăindu-se în paturi", glumind, râzând și devorându-se reciproc, la propriu și la figurat. În vreme ce Bab încearcă să transcrie dialogurile savuroase dintre ei, iar Colette face portretul lui Théo, tânărul mușcă ușor brațele Jacquelinei. Câtă nepăsare, câtă dezinvoltură! Ce cale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de desăvârșită mulțumire a ochilor și a sufletului a durat puțin, câteva săptămâni, dar nimic din ce am văzut, cât de neînsemnat să fi fost, nu s-a pierdut din memorie. Ceva și despre Muzeul Luxemburg. Acolo am văzut pictură, lăfăindu-se, de la pictori "pompieri" până al francezul Chagall! Toate foarte frumoase lucrări de Bourdelle. Și mai frumoase ca toate, Grădina Luxemburg. În serile lungi de iarnă și în momentele de umbrire sufletească, aceste bucurii vin din trecut și-mi alină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]