1,615 matches
-
e ca o bunăvestire? Cu tine viitoru-mi altoiesc, căci tu ești marea vieții împlinire... Cum oare aș putea să-ți mulțumesc vreodată pentru marea ta iubire, Prin care viața mi-o împodobesc uimit de pătimașa-ți dăruire din care noi lăstari întruna cresc dând rod în minunata ta privire ! de Anatol Covali Referință Bibliografică: Să-ți fiu rodire / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2022, Anul VI, 14 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile
SĂ-ŢI FIU RODIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379895_a_381224]
-
mult visat, Atunci când totu-n juru-ți e tăcere, Să știi că ești un binecuvântat!" Tot ce e viu va trebui să moară, Pământu-și cere partea înapoi, Un bob voi fi sub brazda de afară, Dar sus în cer, voi fi lăstar de soi. Chiar și atunci, tăcut, în așteptare, Voi contempla în noapte, liniștit, Căci promisiunea Domnului e mare Și îndurarea Lui nu s-a sfârșit. Pe ulițe e liniște deplină, Natura doarme, totu-i nemișcat, Cuvântul mi-e în noapte
VORBEȘTE CERUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381859_a_383188]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DACĂ-AȘ LUA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1726 din 22 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă-aș lua din mine un lăstar de dragoste spre a-l sădi în har, ar fi o minunată alchimie ce ar înmiresma iubirea mea și doar azur în mine aș avea, iar inima-ar dansa de bucurie. Dacă-aș lua din tinerețea mea cea mai frumoasă
DACĂ-AŞ LUA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381865_a_383194]
-
Și-n piept onorul, Îmi spune luna, Imi strigă Dorul, Că Tara-i una ...Și Tricolorul!.. Apleacă-te Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și- n vieci izvorul... Lăstarele Înmugurite, Sunt doinele Din dor trăite. Cu limba mamei, Din sfatul tatei, Prin foc trecute Și vânturate... Apleacă-te Spre rădăcină, Înalță-te Tot spre lumină, Plin de noroc Să-ți fie zborul, Să-ți știi originea Și- n vieci
PE ARIPILE SPERANŢEI... (DIN CULISELE ISTORIEI) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380443_a_381772]
-
Nichita Stănescu) Doar în poeme fluviu, poeme confesionale, mai poate îngropa eternitatea unei clipe, „văpăi de dor îngenunchiat”, „ferestrele deschise ale sufletului”, Lumina ochilor, „căldura Vieții, bucuria, Dragostea, / tâmpla sufletului meu încărunțită de atâta așteptare...” * Chiar dacă “au înflorit, din nou, lăstarii iubirii mele,...” acesta are conștiința efemerității lucrurilor și nu se poate amăgi cu „briliantul viselor” care ascund nenumărate răscruci, „împovărate cu Viață, durere, eșec, triumf, Moarte...” În spatele fiecărui cuvânt stă de veghe teama de ceva necunoscut, teama de a nu
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
faci clipa mai senină. Glasul tău duios alină, ochii tăi fântâni cerești, De zâmbesc sau varsă lacrimi, tot cu patimă iubești. Sufletul îți e un templu, de-anotimpuri parfumat, De ții dorurile-ascunse, porți speranța necurmat. Din a trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți. Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergi Și în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi. Când sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vara, De te doare
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
faci clipa mai senină.Glasul tău duios alină, ochii tăi fântâni cerești,De zâmbesc sau varsă lacrimi, tot cu patimă iubești.Sufletul îți e un templu, de-anotimpuri parfumat,De ții dorurile-ascunse, porți speranța necurmat.Din a trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți.Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergiși în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi.Când sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vara,De te doare plâns
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
un colț de batistă-ți gravez flori de cer, Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de ger Leagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți. Să n-ai doruri, nici vise! Lăstari de-amintiri, Arome neclare, le-nchide-n sertare, În resturi de jar vor ofta-n mănăstiri, Albi fluturi răniți cu ace de sare. Iubiri fără brațe, tăcut, urcă scara, În turle de gânduri, dar fără vreun rost, Povești nenuntite își
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer,Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de gerLeagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți.Să n-ai doruri, nici vise! Lăstari de-amintiri,Arome neclare, le-nchide-n sertare,În resturi de jar vor ofta-n mănăstiri,Albi fluturi răniți cu ace de sare.Iubiri fără brațe, tăcut, urcă scara,În turle de gânduri, dar fără vreun rost,Povești nenuntite își
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
culoare, inspirație din soare, picături de voie bună și mistere de la lună, zâmbete din iarba verde, unde gândul meu se pierde... Un buchet de versuri noi scrise toate pentru voi, pentru prieteni și părinți, pentru frații mei cuminți, pentru doi lăstari gingași, dragii mamei copilași, care-n lume au plecat, inima mi s-a uscat... Florilor, surorilor, dorul meu e călător, arde-n focul zorilor și în vers nemuritor. Pseudonim literar: BONNIE MIHALI Referință Bibliografică: Florilor, surorilor... / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare
FLORILOR, SURORILOR... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379600_a_380929]
-
tău se-așază, Toți prinții din povești în umbre se ascund, Miresele iubirii, prin flori de crini valsează, În zări, fluturi de rouă se-aud din zori venind. Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute, Destinele iubirii întind spre țărmuri brațe, Lăstare de lumină prind crengile căzute, Căci marea fără tine e-un cer fără speranțe. Eu te iubesc cu infinitul dăltuit în mine, Vei fi castelul veșnic cu punțile de fum. Ca un luceafăr tandru voi alerga spre tine, Să regăsim
CASTELUL VEŞNICIEI de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381162_a_382491]
-
și lasă ecoul pe prag. O iau de mână ca pe-o soră Și-o cuibăresc adânc în pântec; E primăvară și e horă ! Și toate-mi izvorăsc din suflet. Au adus berzele cucii Și rândunelele pe sârmă, Au dat lăstarii în toți nucii Și-n coastă mieii zburdă-n turmă. Citește mai mult CE VREMURI...Pogoară lumina-n grădinăPe aripi frânte de vânt,Albinele dau zor în stupină,Cu florile făcând legământ.Livada bătrână se-nclinăCa baba-n strai de
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
fagO doină timpu-l despicăși-și lasă ecoul pe prag.O iau de mână ca pe-o sorăși-o cuibăresc adânc în pântec;E primăvară și e horă ! Și toate-mi izvorăsc din suflet.Au adus berzele cuciiși rândunelele pe sârmă,Au dat lăstarii în toți nuciiși-n coastă mieii zburdă-n turmă.... XXXII. ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ ȘI FEMEIA - IDEE, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1894 din 08 martie 2016. ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ Din ochi căldura mă-nconjoară Acum în
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
zi, Cât ceilalți se-nălțau cam în vreo trei; Tot descântând steluțe, ea urzi, Slove aldine în vechi clopoței. Și... chicotind cu struna de major. Și-a-nchipuit palatul de cleștar, Că e obrazul unui acordor. Visând eternitatea-ntr-un lăstar... Once upon a time... a fost odată, O copiliță într-un mic ținut Cu povestea, dintr-un vis, brodată, Universul MOON... dintr-un minut! Referință Bibliografică: Poveste / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31
POVESTE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374391_a_375720]
-
Oameni buni, ai nimănui, Nu mai tot furați gutui, Că vă părăsește Raiul, Și vă fură gutuRaiul! VÂRSTELE MUZICII Haydn Am tot căutat, ce va fi vrut să scrie Cu notele, întâia poezie: Și n-am găsit decât, din rădăcini, Lăstari și flori plesnind , către lumini - O lume calofilă, vegetală, Un cor din orice frunză, și petala, Și ce era frumos, la nesfârșit, Era intrarea-n sala, gratuit ... Mozart Apoi, n-am înțeles nimic. Ce este? Un dans de libelule? Fluturi
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
fără întoarcere, un drum de fericire și teama. Oare mai ai cămașă în care înveleam nopțile crestate de neliniștea sărutului uitat, dar penarul cu vise și creioane care ne desenau iubirea? Nimeni nu mai răspunde tăcerii, un vânt îngândurat adună lăstarii ecoului pierdut de noi. Pe trotuarul vieții noastre, doi copii joacă șotron cu infinitul. Petale albe cad peste linii și iluzii, departe, un tren pleacă din viața unei lacrimi reci și surde. Pe fruntea mea ninsoarea primăverii adună fluturi albi
ÎNTREBĂRI UITATE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373441_a_374770]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CONȘTIENTIZARE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă ai fi vrut să fii aici, ai fi fost, mi-ai fi sădit acum în mâna dreaptă un lăstar de veselie să mângâi orele rărăcite de bine, m-ai fi sărutat exact pe durerea aceea deșteptată de urzica unui gând. Dacă ai fi vrut să fii aici acum, ai fi fost, nu te-ar fi oprit norii de pe partea
CONȘTIENTIZARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373620_a_374949]
-
vor răsări. Nici în zilele care urmară, nici în lunile următoare, semințele răsădite nu dădeau vreun semn de viață. Dar asta până într-o zi când, spre marea bucurie a sărmanului om, se văzu răsărind din pământ un fir de lăstar. La început, părea atât de firav, încât nu-ți dădea nici cea mai mică nădejde. Dar firul nu ținea cont de părerea omului, se înălța, se întrema, începea să devină viguros. De bucurie, omul era mai tot timpul prin preajma pomului
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
apus, Condu-mi Tu pașii, gândurile mele, Spre marea țintă, Patria de sus. Orice ar fi, oricât de greu îmi pare, Să nu cedez sub vijelii și ploi, Căci Tu îmi dai curaj de-naintare, Dintr-un nimic, mă faci lăstar de soi. Nădejdea mea în promisiunea-Ți sfântă, Îmi încălzește sufletul trudit, De-aceea vreau când gânduri mă frământă, Să-ngenunchez, căci știu că sunt iubit. Privesc în juru-mi, văd doar suferință, Văd tragedii, calamități, amar, Mai știu că-n
NE IARTĂ DOAMNE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374933_a_376262]
-
iubit. Privesc în juru-mi, văd doar suferință, Văd tragedii, calamități, amar, Mai știu că-n noi păcatu-a luat ființă Și de atunci suntem făr' de hotar. Ca sâmburul ce-i sec și nu dă roadă, Visând din carapacea-i un lăstar, Așa ne este viața, goală, fadă, Dacă uităm de Lege și de Har. Privim adesea plini de părtinire, Făr-să-mplinim Cuvântul bun și sfânt, Nu arătăm c-avem în noi iubire, Celor robiți, legați de-acest pământ. Ne iartă Doamne, fă
NE IARTĂ DOAMNE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374933_a_376262]
-
mea se sfârșește acolo unde începe istoria strămoșilor mei A strămoșilor strămoșilor mei ȘI CUVÂNTUL PE CARE L-AM UITAT Cel care a trecut la firul ierbii Și funingine a depus pe pământul parfumat Acela a fost Solomon Cu doi lăstari de pomi fructiferi și băgați în pământ A fost Solomon? Cel care a ascuns cheia de aur Sub pielea șarpelui cu piele fină Acela nu a fost Solomon Viața mea continuă să se joace Cu clopoțelul șarpelui de piatră Și
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
păcate cu duimul. Vindecarea - stă în tine, Taina e-n mărturisire, Convertirea ta devine Drumul către mântuire. Când dușmanii cu-ndârjire Zid de vrajbă sapă-n tine, Tu fii bun, făr' de mâhnire Surpă soclul ce-l susține. Nu lăsa lăstarii urii Să-ți înăbușe ființa, Pune stavilă arsurii Ce-ar încinge suferința. Rugul flăcării divine Ține-l pururea aprins, Fii ca soarele ce ține Lutul lumii-n foc nestins. Fiecare gând să-ți fie Ca tămâia pe cărbune, Tu - altar
PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375049_a_376378]
-
umerilor nu las nimic frigului acoperindu-ți spatele până-n brâu omoplații supuși rozelor fragede crăpate drese din busuioc sau frunză de salcie și mă scutur să-și lase pe tine întreagă aroma grădina din mijlocul verii sunt altoi tai ochiuri lăstari lângă tine să crească de la mijloc în jos și aud sunând coarne de berbeci de cerbi boncănit dansează iele naiade lebede diferit colorate pe lacul lumilor sunt în afara universurilor omenești cunoscute sunt lipită crescută din tine pe sus pe cer
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
de alean, Curtean fără rege în turn de castel Cu mâinile-ntinse spre cerul cu stele, Când vântu-n duet cu un vechi menestrel Îi mângâie tâmpla cu versuri culese din inimi de munte, povești de izvoare, din miez de mesteacăn, lăstar ce nu moare, din clopot ecou, scrie versul în zare lumina din lună căzând la picioare. Secunde se duc prin urlet de lup, Magnolii presară covor de petale, Iar foi dintr-o carte ce iute se rup Călcâiul demult nu
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
Acasa > Poeme > Emotie > TIMID SE ÎNALȚĂ LĂSTARUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Timid se înalță lăstarul Pe lângă cumplitul troian, El trece spre ceruri hotarul, Pornit din adâncuri, mai an. Încet își întoarce privirea, Văzând doar omături
TIMID SE ÎNALŢĂ LĂSTARUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375465_a_376794]