10,378 matches
-
la mare modă în Timișoara dispun neapărat de barmani celebri. Așa cum unii tineri se laudă că au haine marca X sau au mers la petrecerea susținută de DJ-ul Y, a devenit o obișnuință ca pasionații de alcool să se laude cu băutura preparată de barmanul Z. Dincolo de termenii de specialitate și ustensilele extrem de sofisticate deținute de specialiștii din domeniu, publicul amator are parte de reprezentații ad-hoc, oferite cu mare artă de către cei implicați. Garniturile au un rol esențial în look
Agenda2004-24-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282518_a_283847]
-
organizare. Mașinile au dotări de cinci stele. Autocarele au o capacitate de cincizeci de locuri, sunt dotate cu monitoare TV, DVD, CD-player, minibar cu răcoritoare, toaletă, telefon și aer condiționat. Echipele au remarcat confortul autocarelor cu care călătoresc în Portugalia, lăudând alegerea făcută de către organizatorii lusitani. retro săptămânal Sâmbătă, 19 iunie l În concursul de canotaj academic de la Lucerna (Elveția), contând ca etapă de Cupă Mondială, sportivii români au obținut rezultate bune, cucerind trei medalii. Echipajul feminin de dublu rame fără
Agenda2004-26-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282590_a_283919]
-
folosi cum voia. Ceilalți erau urcați în căruțe, duși în diverse locuri din Banat și lăsați de voia lor. Josif va cere încetarea imediată a acestei situații. Dar iată cum îi descrie Griselini și pe românii bănățeni înainte de a le lăuda calitățile: „Îndeosebi se distinge cruzimea nemărginită atunci când reușesc să verse sângele unui dușman. De multe ori își varsă furia și împotriva leșului neînsuflețit al celui ucis, aplicându-i o mulțime de lovituri de cuțit, scoțându-i ochii, tăindu-i nasul
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
zi, ca niște luminători mari, aleșii împărăției lui Dumnezeu ne vorbesc și ne călăuzesc spre Patria de Sus, spre casa nezidită de mână omenească. Patriarhi, prooroci, apostoli, mucenici, cuvioși monahi și monahii, preoți și ierarhi, bărbați și femei, toți sunt lăudați și parcă îi auzim îndemnându-ne: „Fiți următorii noștri și imitați-ne pilda, precum și noi am urmat lui Hristos!“ Preot HORIA ȚÂRU Hramul Catedralei Catedrala Mitropolitană din Timișoara are două hramuri, primul fiind cel stabilit la ctitorire, și anume, al
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
faptul că o persoană, de bună voie, se oferă să boteze copii sărmani, mai ales în cazurile când micuții sunt neglijați tocmai de cei care le-au dat viață. Dorința de a încreștina un copil este o calitate rară, de lăudat. Biserica Ortodoxă are șapte taine care se administrează credincioșilor, din care botezul este prima. După botez urmează mirungerea, mărturisirea, împărtășania, maslul, preoția și cununia. Aceste taine, cu excepția preoției, se aplică la toți oamenii (preoția doar la cei care vor să
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
neglijența lor, însă, o dată cu trecerea anilor, cei nebotezați s-au decis că nu mai vor să fie în afara Bisericii lui Hristos și au acceptat să fie încreștinați (unii la vârsta majoratului, alții chiar la maturitate). De aceea, repet, este de lăudat un om care se oferă să boteze copii mai puțin răsfățați de soartă“.
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
de mai bună calitate“ se înscriu între prioritățile acelor vremi, urmărindu-se, pe această cale, și stăvilirea epidemiilor care începuseră să facă ravagii. Însuși împăratul Iosif II, care a vizitat orașul în 1770, a aflat că „nimeni nu se poate lăuda că a rezistat măcar doi ani la Timișoara fără să fi fost bolnav de febră palustră“. Pe lângă măsurile de ameliorare a condițiilor climatice (prin regularizarea apelor și asanarea mlaștinilor din zonă), la care a luat parte întreaga populație, administrația hotărăște
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
Papa Benedict XV (Giacomo della Chiesa). Datorită eforturilor susținute pe care le-a depus pentru menținerea păcii, a fost recunoscut ca un papă al dreptății. Grație lui, în 1917, prin intermediul statelor neutre, s-au efectuat schimburi de prizonieri răniți. A lăudat ideea înființării Ligii Națiunilor, pledând pentru recunoașterea solidarității umane. În 1917, a promulgat Codul de Drept Canonic, declarând că meritele aparțin predecesorului său. A decedat în 1922. IOAN CHIRILĂ În urmă cu 5 ani a murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
viață, irealizabilul s-a dovedit realizabil. Nimic despre selecție După cum explică Ion Pop în prefață, dicționarul este conceput că o "bibliotecă esențială a literaturii române". Cu alte cuvinte, dacă un american sau un japonez ne-ar întreba cu ce ne lăudam noi, românii, în domeniul creației literare, am putea să-i dăm un raspuns concis, oferindu-i un exemplar din acest dicționar. Sau, dacă ar trebui să petrecem viață pe o insulă și am vrea să luăm cu noi cele mai
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
vital, bombardat de semnificațiile existențiale la care e receptiv, să fie dezamăgit de semnificatul textului, de "fircălirea" poetului ce l-a comis: "s-a ieftinit liftul la cinematograf și s-au scumpit donațiile; / moartea izbucnește din țevi ruginițe și-mi laudă barbă, / apoi mă alinta - / un tramvai înghețat a devenit titanul orașului, / iar eu fircălesc prostește/ aceeași pagina..." ( Oprește gîndul, aici!). Lumea se revelă că text ("textul frunzelor izvoraște iarăși pe buze"), nu numai pentru a sfidă textul poetic, ci și
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
încă mai era - cel ce era - o prezumtiva portavoce a tuturor cititorilor săi. Chiar și stăpânirea dădea voie unor supape (bine precizate!) să elimine o parte din presiunea acumulată, astfel încât până și cei mai zeloși cântăreți ai dictaturii se pot lăuda azi - cu textele în fața! - că au spus ceva ce altul n-ar fi putut exprimă în acele timpuri. Azi rolul de voce privilegiată îl poate (încă!!) juca mai oricine, luându-i-se artistului această "favoare". Iar artistul se simte degradat
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
până la ipotetica societate normală? Un caraghios ce-și pierde vremea țesând iluzii? Un anonim celebru pe care abia de-l mai citesc verișoarele adolescentine și care este încredințat că întoarce sensul rotației pământului? Încăpățânat, chiar îndărătnic, țanțoș în zdrențele sale, lăudându-se cu rănile cu care s-a acoperit, suspect până la ăprimejdiosă orgoliosul scriitor nu este, în nici un caz, normal. Cum fiecare individ își duce propria boală, simptomele mele s-ar putea numi (și) PARANOIA SCHWARTZ. Cum se justifică astăzi o
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
pe masa" alimentează frustrările, falsele probleme și un spectacol dezagreabil în fața cititorilor. Nu trag pe nimeni de urechi, nici măcar pe criticii profesioniști, tot mai "specializați" în comentariile lor. Nu trag pe nimeni de urechi pentru că nici eu nu mă pot lăuda cu o disponibilitate mai largă spre dialog. Singur, artistul, scriitorul este o fire ieșită din comun - ca să nu spun patologica -, cu ambiții de alt soi decât omul "normal". Dar nu telefonul a distrus genul epistolar, ci involuția capacității de a
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
arăta, e drept, mai multă simpatie decît altor confrați, dar pe care nu-i menajează și nu-i îmbogățește cu însușiri pe care nu le au. Dintre ceilalți critici, preferatul lui este S. Cioculescu (et pour căușe!), nu G. Călinescu (lăudat malițios și combătut cordial). Cornel Regman e un raționalist incurabil și care n-a căzut în mrejele nici unei mode. A trecut peste structuralism (cea mai atractivă maladie a criticii din jumătatea a doua a secolului) cum a trecut peste toate
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
patru sferturi de ceas, constată că, bine legat în odgoane, el salța ferice pe talaz, se schimbă saluturi - din fanioane. Se aude promisiunea solemnă că dacă vasul va porni, va fi primit în cinul celorlalte, cu depline drepturi. I se laudă trăinicia, fata cu furtunile prin care a trecut, mai ales ultima, care a durat aproape o jumătate de veac. Mizeria momentului este chiar pusă pe vitregia întregii istorii, care n-a lăsat micii comunități de pe vas o clipă de relaxare
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
atitudine a comentariilor critice referitoare la cele mai recente apariții editoriale. Ultimul număr al revistei clujene (6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac. Recenziile sunt puține la număr și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
recente apariții editoriale. Ultimul număr al revistei clujene (6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac. Recenziile sunt puține la număr și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din Republică Slovenia oferă cititorilor săi - în numărul 29
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac. Recenziile sunt puține la număr și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din Republică Slovenia oferă cititorilor săi - în numărul 29/30 din 1999 - proza românească selectata cu bun-gust
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
puține la număr și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din Republică Slovenia oferă cititorilor săi - în numărul 29/30 din 1999 - proza românească selectata cu bun-gust. Autorii români prezentați publicului sloven sunt Teodor Mazilu, Răzvan Petrescu, Dan Stâncă, M.M. Pavelescu, Cătălin Mihuleac
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
comuniste. Iată, în viziunea lui Theodor Antim (manevrat el însuși, din umbră, prin șantaj de foști securiști) istoria cu violarea Elenei: "Marele nostru patriot și justițiar n-a intrat, așadar, la răcoare pentru că s-a opus comunismului, securității, cum se laudă astăzi majoritatea lașilor, ci în calitate de deținut de drept comun, pentru tentativă de omor. Îl rugăm frumos să ne contrazică sau, daca este cât de cât cinstit, dacă-și regretă faptele ori are o altă viziune asupra lor, să ne ofere
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
fel. Ce resort lăuntric credeți că-l împinge pe om spre compromis? - Prudență excesivă, de pildă, poate fi uneori cheia compromisurilor. O prudență excesivă, care încă mai continua. Am fost indignat de un telefon recent, la care un necunoscut mă laudă grozav. L-am intrebat de unde vorbește. Se află la München și tocmai se întorcea în țară. L-am întrebat cum îl cheamă și nu mi-a răspuns. Am crezut că nu m-a auzit și am insistat. Mi-a spus
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
sămînță de dezbateri. În iulie 1895 e bucuros să noteze: "De la "România jună" am primit mulțumiri pentru opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
niciodată un împărat căruia îi plăcea mereu să se îmbrace în haine noi și care tot timpul se fîțîia înaintea oglinzii iubindu-se atîta pe sine... Într-o zi, - ne povestește Frederik - la împărăție apar doi escroci mari ce se laudă că ei pot țese o stofă și să croiască din ea niște haine minunate avînd miraculoasa însușire că ele, aceste haine, nu pot fi văzute nici de cei răi, nici de cei proști, așa că majestatea sa ar avea astfel ocazia
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
el, împăratul, s-ar fi temut să nu facă față probei, că ar fi putut fi un rău sau un prost... Dar, e mai bine, - așa, obiectiv. Se duce primul sfetnic. Se uită la stofă, nu vede nimic. Escrocii o lăudau... Atunci, sfetnicul, ca să nu se facă de rîs că e un viclean sau un tîmpit, începe să exclame: "Vai ce desene frumoase! Vai ce culori!" Împăratul, auzind, și tare curios, trimite pe un al doilea sfetnic, să probeze... Și acesta
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
între credință ("!nimeni ca mine, Doamne, nu te știe, ca mine nimeni,/ Doamne nu ți-a dat/ spirit și suflet, trupul carne vie, mai mult ca Fiul Tău crucificat,/ de-aceea laudă-ți aduc eu Ție, în vecii vecilor fii lăudat") și un patetic scepticism ("!la margine de lume unde Tatăl, Părintele din ceriuri ne-a uitat,/ și unde Maica noastră cea Fecioară, cu zîmbet de lumină increat,/ nu îmi mai miruiește trupu-n lacrimi, de două mii de ani crucificat,/ acolo unde
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]