3,897 matches
-
care aș avea-o, nici printre studenți, nici printre cititori. Nu prea am avut ucenici: înseamnă că n-am reușit să-i formez. Îmi scriu și definitivez cărțile fără mare încredere în efectele lor. Mă ghidează un soi de imperativ lăuntric: "Trebuie". De ce? nu mă întreba. Te crezi un ales? Ce înseamnă în percepția ta a fi un ales? Răspunsul la prima întrebare e univoc și tranșant: în nici un caz! M-am ocupat de oameni din elita culturală, fără urmă de
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
roman poate avea forma unui dicționar cu un număr exact de cuvinte (Dicționarul khazar roman-lexicon în 100.000 de cuvinte; ed. I, 1998, Nemira; ediția a II-a, Paralela 45, 2005), rebus (Peisaj pictat în ceai, Univers, 2000), clepsidră (Partea lăuntrică a vântului, Paralela 45, 2003), îndreptar de ghicit în tarot ( Ultima iubire la }arigrad, Paralela 45, 2006). Adam și Eva și Mantia de stele au structuri narative similare: istorisesc șapte și aparent doar șase povești de dragoste. În romanul românesc
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
Land II a lui Ulpiu Vlad. Ludicul e din ce în ce mai frecvent dat pe față, utilizat nu ca procedeu în sine ci ca o realitate intrinsecă a fenomenului muzical actual. Clarinetistul Eric Mandat și pianistul Frank Stemper exhibă o stare de libertate lăuntrică, vădită în șocul asociațiilor armonice, în năstrușnicia combinațiilor timbrale (Frank Stemper: Three Pieces for Clarinet and Piano), dar și în baladescul pulverizat într-un mirific joc de stropi multicolori legănați de forțe aflate în slujba swing-ului (Frank Stemper: Blue
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
Croitoru, prezentarea capodoperei beethoveniene a constituit nu doar o etalare a calităților lor muzicale și a colaborării artistice de excepție, dar și o demonstrație de cel mai înalt nivel a ceea ce presupune actul interpretativ: sinceritate în exprimare, elevație spirituală, echilibru lăuntric. Am admirat pe rând atmosfera de contemplare meditativă din Adagio stostenuto care precede tumultuosul Presto (din prima mișcare) , contrastante puternice dintre imaginile cu conținut poetic și cele marcate de strălucire și vervă din Andante con variazioni, precum și energia debordantă și
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
intitulat “ În lumea muzicii contemporane”. Făuritor artistic conștient de istoria și neamul întru care ființează, rostuindu-l după năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să facă muzică cu bucuria lăuntricei nedumeriri a regăsirii de fiecare dată printr- o altă perspectivă în raport cu lumea, așa cum, la începutul oricărui act componistic se află relația dintre mirarea compozitorului și goliciunea albă a colii cu portative, din a cărei imaculat-odihnitoare așteptare se pot închipui tăceri
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
abis de ne umplut. La rândul ei, imaginația pare a fi deopotrivă mama speranței și a iluziei. Ca un ochi al sufletului, ea exprimă puterea sintetică a spiritului de a-și extinde, dincolo de orice limită sau constrângere, viziunile-i lăuntrice. Datorită imaginației viitorul se transformă într-un loc comod unde poți săți pui visele. De multe ori însă imaginația se constituie într-o matrice a lucrurilor al căror mormânt e însăși memoria. O memorie ce adăpostește îndeobște emoții mai vii
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
o penitență, un gen de asceză. Aidoma tuturor creatorilor stăpîniți de luciditate (formă purificată a scepticismului), autorul opune aleatoriului, dezordinii șansa unei ordini care nu semnifică un deficit sufletesc ci o altă abordare, mai prielnică prin perspectiva estetică, a vieții lăuntrice. Nimic esențial nu se pierde din substanța acesteia ce se transmută în limbaj revelator. Oportun, autorul afectează procedeul alchimic: "tăcutul hidromel / pe care-l beau îngerii // amestecul secret de / alcool și sînge după / rețetar trismegist" (Poemul). Umorile lipsite de un
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
în favoarea parvenitului politic, în comparație cu care păcatele lui Tănase Scatiu apar ca venale. Morga îl caracterizează pe acest nou parvenit, trăindu-și amurgul de-a lungul nesfârșitei tranziții, în încercări grotești de a-și menține forma, dar măcinat de un rău lăuntric. Văduv, el trăiește în amintirea chinuitoare a frumoasei Sonia, soția rusoaică pe care o cunoscuse în studenție, la Moscova. O iubise nebunește, dar femeia murise în condiții neelucidate, doar de el știute, oficial într-un accident. Va fi fost, în
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
o vei ridica pe fundația rapidei impresii de la început. După cum e tonalitatea impresiei, așa îi va fi și portretul pe care i-l vei face. Ea va da tonul și tot ea îi va prefigura detaliile. Mai mult, gustul acesta lăuntric, ca reacție umorală spontană față de omul cu care ai avut de-a face, e resortul menit a declanșa tresăririle acelea interioare cărora le dăm în mod convențional numele de "judecată morală". Pe scurt, ne judecăm moral semenul în funcție de impresia ne-
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
contemporan Dumitru Au-gustin Doman e dintre cei ce cutează a schița o replică: "Filosofia se învață, moartea - nu". Cu alte cuvinte întoarce spatele unei "științe a morții", unei morți cărturărești, uscate, pentru a măsura terifiantul fenomen cu propria-i măsură lăuntrică, pentru a-l reîntoarce la viață. Oare putem învăța extincția din cărți, ne-o putem însuși ca o lecție dintr-un manual? Oricîte lucruri ingenioase, oricîte subtilități s-au formulat pe seama ei, nu rămîne oare experiența în cauză descumpănitor în afara
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
construcția și la consolidarea noului sistem, atît prin arta cît și prin acțiunea sa directă, în timp el suferă modificări de comportament și schimbări de optică radicale. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale capacități lăuntrice, schimbîndu-și interesul și tensiunile în funcție de orientarea interesului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și spre bătrînețe toate excesele și cochetăriile cu regimul comunist, altminteri explicabile
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
să le poată trezi la viață, căci în cîmpul lor afectiv va regăsi acea formă intactă a imaginii proprii pe care ochiul semenilor n-o poate altera prin deformare: în chenarul ei își va afla reperele biografice, dar și certificatul lăuntric al calității proprii. Iată de ce, sub unghiul respectului de sine, zestrea memoriei e ca o bancă de date care poate oricînd depune mărturie despre ceea ce suntem; e botezul interior menit a ne atesta identitatea; e buletinul pe care îl purtăm
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
și zgomot, vin să pozeze în snoabe reculegeri de paradă, Putna e un loc binecuvîntat. Un liman al primenirii atîrnat în colț de hartă nordică. Chiar și drumul pînă acolo, lung, cotit și îngust, seamănă cu un culoar al curățirii lăuntrice. Cei înnebuniți de etuva irespirabilă a cvartalelor simt, de cum au trecut de Rădăuți, că ceva în starea lor de spirit de schimbă. Otrava psihică a viesparului urban se stinge și, pe încetul, o seninătate prevenitoare le încarcă ochiul. Nu am
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
părinților,/ primăvară), visat are brațe neiertătoare,/ indiferent în fața unei lumi incasabile,/ afirmativ,/ acut că triumful,/ imediat că furia îmbrățișării,/ în fiecare stea a lui da/ crește ulcerul lui roșu,/ de obicei secretă cochilii, gheare, clești,/ ventuze, e activat de agresiuni lăuntrice,/ pe noi ne tratează drept niște victime/ mult prea plicticoase." (pag. 75) Prea puține din traumele transcrise aici sunt individuale. Problematică e lumea, nu imaginea acesteia radiografiata de ochii inflamați ai cutărui vizionar: După ce vorbim, un foc amestecat cu neguri
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
întâlnit adesea în poeme, nimeni nu va ști niciodată nimic. Cel mult, retorii, de toate vârstele. Poate și ontologii ar face oarecare exerciții exegetice. Acel acuzativ e de dinainte de textul poemului. Pare a fi un simplu element sau chiar spațiu lăuntric de manevră a imaginației. El, niciodată, nu va zice nimic. Poetic, este neutru, nul. Nimeni nu le (le simt neutre) va face pe tu sau pe tine din poeme să vorbească. Ele sunt nonelocvența placida. Mutul." Nu la fel de lapidar e
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
Zola decît cu Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, M. Blecher, Anton Holban, autorul lui Ion a fost continuat de acei prozatori care, dedicîndu-se lumii rurale, s-au mișcat cu stîngăcie în cea urbană, precum Marin Preda sau Zaharia Stancu. Complexitățile vieții lăuntrice, acele "deplasări nevăzute ale sufletului subtil", cum remarca G.Călinescu, i-au rămas puțin accesibile, el vădind în schimb "aproape geniu în producerea gloatelor și exponenților lor", înclinat nu să "analizeze conștiința", ci să urmărească "dezlănțuirile brutale, fioroase chiar" ale
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
nici măcar aspirația infecției HIV de a deveni epidemie nu au reușit să facă saltul de la senzaționalul de tabloid la semnificantul cosmic, rămînînd, pe mai departe, simple fatalități jurnaliere ale întîlnirii omului cu stihia naturii, cu fiara socială și cu bestia lăuntrică. Dacă e să-l cred pe prietenul meu Gheorghe Iova, și n-am nici un motiv să nu o fac pentru că profunzimea observațiilor sale și pregnanța formulărilor conțin în sine toate argumentele posibile, Apocalipsa nu avea cum să se producă în
Apocalipsa n-a mai avut loc? by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6936_a_8261]
-
ghilimele - dacă în biblioteca mea existențială nu s-ar fi produs intruziunea Securității, cu presiuni în vederea înrolării mele". Ne putem lesne imagina oroarea acestui debonnaire în fața oneroasei propuneri. Mai presus de toate, d-sa a înțeles a-și păstra libertatea lăuntrică, firește condiționată de o rezonabilă libertate socială pe care opresivul regim voia s-o încalce, adică să-l împiedice a rămîne într-un dialog senin cu sine însuși. Să mai adăugăm cîteva tușe la portretul acestui autor ce se mărturisește
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
aspirația spirituală este zădărnicită chiar de relativismul mijloacelor puse la dispoziție de către modernitate și de filosofia sceptică a acesteia, iar deschiderea către spațiile oferite de noile tehnologii tinde să suspende cu totul criteriile morale și centrele unificatoare. Din această combustie lăuntrică, amestec de dogmă morală și libertate deplină a exprimării, de aspirație mistică și de consum rapid și, oarecum, brutal, se nasc, simultan, o enormă revoltă și o la fel de ampla predispoziție utopică. Și pentru a-și salva propria lui realitate, dar
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
valorile, ba chiar, indirect, și cu sine însuși, cel risipit, sceptic și relativist, în edificiul amplu și eteroclit pe care l-a construit de-a lungul a cîtorva decenii. O sinteză a filosofiei și a creației sale, în care lumea lăuntrică se revarsă aluvionar în lumea de afară, în care este angajat totul, de la sensibilitatea evanescentă, de factură extrem-orientală, la revoltă și la denunț, la sarcasm și la ironie, la fragilitatea semnului și la fermitatea opacă a tonului, de la inocența copilului
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
relecturile ulterioare s-au dovedit exerciții de fericită umilință în fața bogăției unei scrieri inepuizabile. Inovarea formulei narative se dezvăluie tot mai ingenioasă, mai surprinzătoare de la o carte la alta: rebus în Peisaj pictat în ceai (Univers, 2000), clepsidră în Partea lăuntrică a vântului sau roman despre Hero și Leandru (Ed. Paralela 45, 2003), tarot în Ultima iubire la }arigrad. Îndreptar de ghicit (Ed. Paralela 45, 2006), zodiac în Mantia de stele. Îndreptar astrologic pentru neinițiați (Ed. Humanitas fiction, 2008). Iubitorii lui
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
Șerban, fragmentele cuceresc prin sinceritate și directitate, prin harul evocării și pregnanța portretisticii. Eminenta profesoară și eseistă, discipolă a lui Tudor Vianu, plecată din România în urmă cu 33 de ani, stabilită la Los Angeles, scrie în Jurnal din rațiuni lăuntrice de autoechilibrare : "De ce trebuie să scriu ? Pentru că a formula, a structura prin gând un afect, pentru a-l face inteligibil, limpezește gândirea și sentimentele, le acordă o coerență pe care altfel n-ar avea-o". Un amalgam de impresii vii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
Sorin Lavric Petru-Vladimir Pătulescu se numără printre intelectualii cărora viața le-a despicat ființa în două: jumătate a hărăzit-o ambiției profesionale, iar cealaltă jumătate a lăsat-o de partea chemării lăuntrice. Așa se face că, împărțit între două albii de care se simte legat în egală măsură - meseria și vocația - Petru-Vladimir Pătulescu e un exemplu de intelectual pentru care destinul nu înseamnă doar șirul realizărilor din trecut, dar și lanțul regretelor
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
culturală dispar cu aceeași repeziciune cu care au apărut. În comparație cu tracasările profesionale ale practicanților oficiali, viața unui trăitor pe cont propriu a filozofiei e cu mult mai ușoară, și asta fiindcă nu cere, drept condiție de existență, decît acea dispoziție lăuntrică în virtutea căreia lumea e trecută prin sita reflexivității: îți trăiești viața și apoi o cerni în nuanțe și înțelesuri. Avantajul acestui tip de filozofie, este că, neavînd a se supune unor obligații circumstanțiale, se bucură de o libertate neîngrădită: totul
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
scriu ceva, așa cum bunăoară mi-aș lua tensiunea sau temperatura. Dacă textul produs mi se pare satisfăcător, e un indiciu că și "starea" cu pricina e bună. Dacă nu, citesc sau ies la plimbare cu cîinele, în speranța că nebuloasa lăuntrică se va risipi, că va apărea lumina unei relații convenabile cu eul meu. Aceasta, în ceea ce privește condiția așa-zicînd umorală a ființei, cea din care decurge și capacitatea comunicării scriptice cu rol de autentificare (un soi de instanță notarială prin care ființa
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]