1,874 matches
-
de dans din incinta căminului cultural. Aflase că vor avea o formație de muzicanți în locul vechiului magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Valentina era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare cu lăutari s-a răspândit repede peste dealuri prin satele limitrofe, așa că se așteptau să fie multă suflare tinerească. Surorile Nechifor intrând în sala de dans, își căutau din priviri fiecare alt ceva. Valentina pe coleg, Eleonora iubitul, iar cele mici, colegele
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
țigani întruniți, de la copii și până la cei mai vârstnici, bărbații în costume negre, femeile cu frumoasele lor șapte fuste cu un colorit deosebit, având șiraguri de salbe înșirate formate din vechi monezi din aur - „cocoșei”. O muzică îndrăcită cum numai lăutarii o simt, plină de foc, mese lungi, încărcate cu bunătăți de negăsit la liber. Nimeni nu întreba și nici nu se întreba de unde și cum și le-au procurat în acele vremuri. Fețele de masă albe imaculate contrastau cu participanții
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
și voie bună, toată lumea mulțumită până la Dumnezeu; dar ce credeți că s-a terminat așa? Nici pomeneală. După ce s-au retras mirii și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se văitau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii de aici începe: sticla era legată de gât cu o mușcată albă. Ce mai
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
d-lui Lucian Iordăchescu - Radio Craiova. Până a plecat dintre noi, maestrul Paraschi Oprea m-a ajutat la toate înregistrările. Apoi, am realizat înregistrări cu maestrul Nicu Crețu, Ilie Feraru, Aurel Blondea și, de curând, cu maestrul Nicolae Botgros și „Lăutarii” din Chișinău. Iată titlurile albumelor: • „A naibii de mândruliță” - 1994 - dirijor Nicu Crețu, orchestra Ansamblului „Maria Tănase”; • „Stai cu mine, omule, să-ți cânt!” - 1997 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra Radio; • „Cine e oltean ca mine” - 1999 - dirijor Paraschiv Oprea - Orchestra
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Acasă > Orizont > Portret > TITA BĂRBULESCU. ARTISTA ÎNSTELATA CĂ CERUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fiica a lui Nicolae Bărbulescu, lăutar cu ștaif de staroste, al lăutăriei cum n-o să mai fie nu doar la obârșia să, ci nicăieri în România mare, artista cu un glas numai melancolie, Tita Bărbulescu s-a ivit că o pasare cu glas alinător, a plaiurilor
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
absolvire, la vatră sa natală, se va angaja la orchestră populară „Doina Argeșului” din Pitești. Odată revenită acasă, cu o pasiune așezată și clarificata, precum și cu o acumulare de cunoștințe în domeniu, pornește o activitate de culegere de folclor de la lăutari autentici argeșeni. Neîntrerupt își fructifică de acum maximul calităților sale vocale și sensibilitatea sufletească. Deopotrivă cu munca de culegere, alegere, lustruire și scoatere la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
folclor de la lăutari autentici argeșeni. Neîntrerupt își fructifică de acum maximul calităților sale vocale și sensibilitatea sufletească. Deopotrivă cu munca de culegere, alegere, lustruire și scoatere la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
muzicale, glăsuite magnific de către artista Tita Bărbulescu, sunt menționabile piesele: „Trece timpul că nebunu’”, „Intru-n crâșma, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculița de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutură”, „Bine e să fii patron” etc. A cântat pentru mângâierea inimii românilor, timp de mai mult de patruzeci de ani, peste trei sute de de
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
de bucătari. A fost cedat serviciului tehnic pentru școala de furieri organizată la Turnu Severin unde, cu excepția orelor de curs, aveau program de voie. Serile și le petreceau cu voie bună, cum rareori se întâmplă chiar și în civilie. Un lăutar, militar în termen, nu se știe cum, avea dreptul să-și păstreze vioara ba să și cânte dovedindu-se a fi un adevărat virtuos al acestui instrument fără ca talentul lui să se oprească aici. Își avea propriile lui compoziții, evenimente
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
se face că venind mai aproape și anume începând de prin anii 1960 mișcarea cultural- artistică din Călimănești, ia o amploare deosebită. În toate intreprinderile și instituțiile din oraș se înființează formații de dansuri folclorice,care împreună cu mici tarafuri de lăutari și câțiva soliști de muzică populară ,organi zează spectacole folclorice cu dansuri și cântece specifice zonei noastre. De remarcat este faptul că începând din această perioadă, formațiile care s-au evidențiat în diferite concursuri de acest gen, în mod deosebit
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
cu problemele culturale ale județului. Astfel că odată cu înființarea Casei de Cultură din Călimănești în anul 1969,în urma unei selecții riguroase din marele număr de artiști dansatori care figurau la diferite formații pe raza localității, se constituie împreună cu taraful de lăutari și soliștii cei mai dotați din punct de vedere artistic, nucleul de bază al viitorului ansamblu ce se va numi”DOINA OLTULUI”Călimănești. În acest context se cuvin subliniați câțiva din membrii fondatori ai acestei formații și anume familiile:Cincă
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
moment dat, s-a simțit ca o boare, o senzație de răcoare și luciul apei începu să se încrețească. Culoare dintr-un albastru de cleștar începu să se întunece. Barca începu să danseze din senin fără să-i cânte nici un lăutar. Nu am sesizat din prima dată ce se întâmplă, fiind preocupat cu ridicarea peștilor flămânzi, atrași de momeala din cârlige. Când am ridicat ochii spre orizont am văzut cum o îngrămădire de nori se adună amenințători. Se făcea din ce în ce mai rece
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
cu strașina”... Mai târziu, pe la cinci ani, după ce avusese o vioară adevărată și-și demonstrase potențele, tatăl său, Costache Enescu, intuind „că în fiul său puteau să zacă ascunse însușiri excepționale”, îi caută un profesor și „recurse la serviciile unui lăutar foarte cunoscut prin părțile locului, Niculae Chioru. Dar, după câteva lecții, acesta constată că nu mai are ce să-l învețe pe copil: îi „furase” tot meșteșugul”... Viața lui George Enescu a fost brăzdată și ea de toate neprevăzutele, dar
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
autorului Istoriei unei secunde! De la ce până la ce,/ de la râu până la râu ?!/ Amintirea dusă mi-e/ în vagoanele cu grâu/ ce plecau spre nu știu ce,/ prin gări de câmpie, mici,/ podidite cu urzici./ Hoții însă azi sunt mari,/ au idei, au lăutari,/ trec în sus si-n jos prin lume,/ ca zăcând, ca fără turme./ ...” Librăria Cartea rusă își trăia ultimele zile, prin Piața Unirii. La vedere. Din păcate, fila pe care notasem, deși o pusesem cu grijă în mapa de care
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu banchetul. Dacă o vrea. Dacă nu... nu era nicio problemă. Au fost invitați să cânte și frații Ion și Costică Oprea cu vioara și țambalul, lăutari din tată în fiu. Printre invitații președintelui desigur că se aflau și eroii noștri, familia Axinte, Săndica, inginerul-șef cu soția, reprezentantul Secției de Învățământ Constanța care a fost Președintele comisiei de examinare în timpul testelor de diferență, instructorul de partid
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
păstrați pentru partea dansantă. Deocamdată serveau și ei masa separat de ceilalți participanți, într-un colț al scenei, unde se va desfășura dansul. Parcă era mai gustată muzica lor decât cea de pe benzile magnetofonului, însă deocamdată nu era nevoie de lăutari. Era etapa de socializare între meseni. Trebuia să se ajungă la o anumită stare de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
decât cea de pe benzile magnetofonului, însă deocamdată nu era nevoie de lăutari. Era etapa de socializare între meseni. Trebuia să se ajungă la o anumită stare de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele din central comunei, după cum le cântau ei. L-au înlocuit pe Bengher, un infirm orb și fără degete la mâna dreaptă, și la cealaltă doar cu niște cioturi, infirmitate
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia sosiți pe scenă nu s-au avântat în ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
împotrivire. I s-a părut ceva firesc. Planul său decurgea destul de bine. Începea să se simtă din ce în ce mai plăcut lângă Mircea. Aștepta cu nerăbdare, ținându-l de mână, să înceapă melodia următoare. Parcă era o elevă de liceu la reuniunile tovărășești. Lăutarii încă nu se hotărâseră ce melodie să cânte. Săndica îl privea intens în ochi pe Mircea, atrăgându-l spre ea, apropiindu-se de pieptul său păros, sprijinindu-și capul ușor de umărul acestuia. Se vedea că a făcut sport în timpul
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Cireșul spovedaniei”- arată clar că autoarea nu se dezminte: ne introduce încă de la început în lumea satului, cu personaje care se întâlnesc la o nuntă după foarte mulți ani. Aici are loc o scenă parcă desprinsa din filmul “Ciuleandra”, cănd lăutarii cântă “Alunelul” și provoacă lumea la dans. Oamenii intră în horă și toată lumea dansează cu pași săltăreți, cu chiote, fluierături și strigături până la epuizare. Titlul românului este unul simbolic. Aici, simbolul "spovedaniei" nu mai este vatra focului despre care autoarea
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
care autoarea se referă la nunțile de la țară, nunți care se țineau în corturi “cu stâlpii îmbrăcați în papură și de macatele țesute de pe pereți, în interior. Erau temple de trei zile, în cinstea bucuriei, temple în care slujeau neobosiți lăutarii, unii dintre ei rămânând legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare fiindcă îmi amintesc și eu că așa țineau nunțile la țară, câte trei zile, cu datini și obiceiuri, unde
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
unii dintre ei rămânând legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare fiindcă îmi amintesc și eu că așa țineau nunțile la țară, câte trei zile, cu datini și obiceiuri, unde lăutarii neobosiți cântau cântece lăutărești din acele vremuri sau din vremuri de restriște. În cuvântul său de început al volumului mărturisește: “Fac parte din două lumi: lumea satului unde am copilărit și lumea orașului în care trăiesc. Cred, cu tărie, în
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
Dacă ar fi rămas în Câmpina, nu ar fi trăit aceste senzații sublime al iubirii lor secrete. Cei patru tineri se regăsiră în saloanele restaurantului Bulevard al hotelului cu același nume. Serviră cina, ascultând melodiile cântate de o formație de lăutari autentici. S-au decis totuși să meargă la discotecă după cină, erau prea tineri pentru a se mulțumi cu melodii languroase scoase de coardele unui contrabas, o vioară și clapele unui acordeon răgușit, acompaniate de un țambal. Târziu în noapte
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
colț), se pregătea, așadar, să întâmpine cum se cuvine Anul Nou. Își cumpărase omul de toate, nu s-ar fi putut spune că-i lipsea ceva (în afară de vreo două doage); avea și mâncare, avea și vin, ba chiar și niște „lăutari electronici” - cum obișnuia să numească CD-urile cu muzică. Dar parcă un nu-știu-ce îi lipsea. Simțise el de-azi dimineață, de când se trezise cu partea dorsală-n sus, că îl cam bântuie un drac de depresie, d-aia rea, de
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
colț), se pregătea, așadar, să întâmpine cum se cuvine Anul Nou.Își cumpărase omul de toate, nu s-ar fi putut spune că-i lipsea ceva (în afară de vreo două doage); avea și mâncare, avea și vin, ba chiar și niște „lăutari electronici” - cum obișnuia să numească CD-urile cu muzică. Dar parcă un nu-știu-ce îi lipsea. Simțise el de-azi dimineață, de când se trezise cu partea dorsală-n sus, că îl cam bântuie un drac de depresie, d-aia rea, de
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]