1,056 matches
-
scriam pe săpun și o învățam. Așa a apărut „Simfonia culorilor”, șapte sonete de curcubeu, unul mai reușit decât altul; tot aici a țâșnit, ca o durere, amarul „Suflet valah”. Îmi venea să urlu și să le spun: „Sunt un laș, am fost trimis între voi ca să vă spionez!”... Ar fi fost o ieșire mântuitoare pentru mine, dar inutilă. Instinctul de conservare mă paraliza! Îl iubeam pe Sergiu Mandinescu pentru puritatea lui și pentru sinceritatea sentimentelor. Presimțeam că „ochii și urechile
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
prost folosită. Am unele calități, dar sînt dezorientat, nu știu ce să fac cu ele. Dacă aș fi „cool“, m-aș bate pe toate fronturile, aș lua asupra mea toate războaiele, nedreptățile, derapajele cotidiene. Iar dacă sînt atît de prost, sau de laș, încît nu știu ce să fac, nu-i nimic: nu trebuie decît să ascult ordinele sau sugestiile unora mai pricepuți și mai „civici“. Pe scurt, ori sînt „materia primă“, unealta docilă, soldatul prompt al unor strategi versați și, spre deosebire de mine, „conștienți“, ori
ARTICOL ȘI COMENTARIU de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379657_a_380986]
-
iubești pe mine, Perfidul adevăr! Și dă, știu că-ți șunt dorința De-a mă avea pe veci, Dar pînă sus la mine, Ai șapte vieți să treci! Tu zici să mă cobor Trăind o viață pala? Printre misei și lași? Lumescul mă omoară! Instinct de animal, Venin ce curge-n sînge Și falsitate-nu gînduri, Si șoapte echivoce. Dar vreau prin renunțare Să dezbraci tu haină Durerii, suferinței Iubirii trecătoare. Astfel eliberat De-a lumii ei tupeu, Vei fi cu mine
NIRVANA de TANEA ROMAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369131_a_370460]
-
MOȘTENIRE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1354 din 15 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului S-ar răsuci-n mormânt bătrânul dac De-ar știi străbunul ce îi fac urmașii, Cum își împart pământul și îl vând, ca lașii, Neprețuindu-i truda milenară și fără să sădească vreun copac. Nu i-ar veni să creadă nici moșului roman, Ce-n vremuri mult mai tulburi a ridicat palate, C-ai săi nepoți nu se gândesc să-i ducă faima mai
MOŞTENIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362220_a_363549]
-
oricărei simțiri și voințe, stare care este considerată și de către budiști ca fiind cea mai desăvîrșită. Există încă mulți oameni care ajung în această stare; ei se retrag, însoțiți de puțini discipoli, în munți și în păduri. Pe cît de lași și de șovăielnici sînt în alte privințe indienii, pe atît de puțin îi costă să se jertfească acestei ținte supreme, autonimicirii: astfel, de pildă, obiceiul ca femeile să se ardă de vii după moartea bărbatului lor este legat de această
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din Bacău se dărîmă, casa parohială din Iași este în întregime distrusă, iar cei cîțiva catolici din Galați se adună într-o capelă în ruină. Bandini observă că Roma s-a dezinteresat timp de un secol de Biserica moldavă. Locuitorii lașilor sînt foarte porniți împotriva misionarilor. Bandini își exprimă, în același timp, speranța și disperarea pentru ca Sacra Congregație a Propagandei Credinței să asigure credincioșilor din Moldova o viață decentă; dacă nu, catolicismul va dispărea în zece ani. Prin contrast, Biserica ortodoxă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
circulației ideilor și istoria relațiilor internaționale are tendința să abolească importanța raporturilor de forțe militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în administrarea Principatelor și orientează natura relațiilor lașilor și Bucureștilor cu Viena și Sankt-Petersburg. Spațiul moldo-valah și Transilvania intră în era despotismului luminat și participă la istoria confruntării puterilor. Or, aceasta presupune raționalizarea guvernării oamenilor și o ordine provenită din conduita războiului, care îmbină disciplina și măsura. Schimbarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înălțime. [...] Parterul oferă cel mai singular amestec de greci, armeni și bulgari". În aceeași perioadă, scriitorul Costache Negruzzi traduce, pentru publicul din Iași, dramele lui Victor Hugo. Saint-Marc Girardin încearcă o apreciere sintetică: "Ceea ce determină caracterul distinctiv al Bucureștilor și lașilor, ceea ce face ca aceste orașe să nu semene cu orașele noastre europene, pe care caută a le imita, ceea ce-1 impresionează pe străin de la prima vedere este singularitatea inegalabilă a locuințelor. Imaginați-vă cîteva din cele mai sărace cătune
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Aceasta joacă un rol determinant pentru că membrii săi formează adunarea extraordinară care îl alege pe domn. Reprezentanții boierilor de primul, al doilea și al treilea rang iau parte la această adunare, alături de mitropolitul de București în Țara Românească, de mitropolitul lașilor în Moldova. Neprivilegiați sînt deci contribuabilii: negustori și meșteșugari 120.000, țărani cultivatori 3,2 milioane de indivizi. Imaginile și informațiile oferite de observatori și analiști pun în lumină o lume în tranziție, iar această tranziție este o criză. Saint-Marc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fie voluntară. Cancelariile străine sînt preocupate de renașterea dezbaterilor din 1878. Alianța Israelită Universală din Paris a luat asupra sa dosarul și l-a delegat pe Astruc în România. Bernard Lazare a venit și el aici, iar vizitele lui la lași și București au generat manifestații ostile. S-au declanșat polemici între publiciști. Într-o ședință a Consiliului Comunal al Bucureștilor, primarul Bibescu explică emigrarea evreiască în acești termeni: "Nu persecuțiile îi fac să plece, ci doar faptul că ei sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Reacțiunea care cîștigă cu aceasta a treia Dumă și întoarcerea "adevăraților ruși", dominate în Basarabia de figura lui Krupenski, determină numeroși militanți să părăsească Basarabia fie pentru a se stabili în mari orașe ale Rusiei, fie pentru a reveni la lași. loan Inculeț pleacă la Sankt-Petersburg, Alexandru Mateevici se mută la Kiev. Un oarecare număr de intelectuali din Basarabia publică în reviste din Vechiul Regat, în Viața Românească, în Sămănătorul și în Convorbiri Literare. Calmul și naționalismul veliko-rus cad din nou
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o eliberare. Miza nu mai este reprezentată de tema singurătății sau a nerecunoașterii membrilor elitelor de către concetățenii lor, temă asociată celei a mediocrității combinațiilor locale subiect dezvoltat încă din 1840 de Alecsandri care se plîngea de îngustimea de spirit a lașilor sau, pe la 1880, de către Macedonski, care era foarte revoltat că s-a născut pe malurile Dîmboviței și nu pe cele ale Senei. Războiul a introdus țara într-un spațiu european comun de la Atlantic la Balcani. Orizontul este deschis, însă acest
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
URSS, unde au fost exhumate, în 1946, 311 cadavre, și continuă la Iași. Pentru acest oraș, estimările variază între 5000 și 6000 de victime. La 30 iunie 1941, trenurile îi vor deporta pe supraviețuitori spre Bărăgan. Conform raportului Prefecturii din lași, doar în această zi au fost deportați 4400 de evrei. Un studiu al lui Eduard Mezincescu încearcă să calculeze pierderile din rîndurile populației evreiești a Basarabiei și Bucovinei unite cu România. Un recensămînt militar românesc numărase în Basarabia, la l
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ultimele sale întrevederi cu Hitler, Antonescu ar fi declarat: "E un nebun", iar ministrul Afacerilor Externe, Mihai Antonescu ar fi întrebat: "Și vreți să rămîneți asociat cu un nebun?" Antonescu îi răspunse: "Am de ales între un nebun și niște lași". Primăvara lui 1944 este decisivă. Vîntul se întoarce, atmosfera se schimbă. Marele rabin Safran notează în Memoriile sale că schimbarea are loc la sfîrșitul anului 1943: "Personalități importante începeau să caute să mă întîlnească. Mai mulți generali în retragere veniră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Maiestatea acestei tribune nu-mi permite să arunc apostrofări nimănui și nici voi adresa cuiva verio imputare personală directă; voi zice însă în teză generală că insinuările calomnioase, că calomnia este demnul apanagiu al celor mici la suflet, al celor lași! (Aplauze) D. P. Buescu: Cer cuvântul în cestiune personală. D. președinte: Nu pot să dau cuvântul în cestiune personală fiindcă nimeni n-a fost atacat. D. Ionescu a fost chemat la ordine pentru cuvântul "ubicuitate". D. E. Costinescu, ca redactor al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să dau cuvântul în cestiune personală fiindcă nimeni n-a fost atacat. D. Ionescu a fost chemat la ordine pentru cuvântul "ubicuitate". D. E. Costinescu, ca redactor al "Romînului", are privilegiul de-a numi pe colegii săi calomniatori, mici de suflet, lași, iar d. C. A. Rosetti găsește că nimeni n-a fost atacat. Și noi credem că nimeni n-a fost atacat, dar din cauză cu totul inversă; acest d. Costinescu nu este în stare a ataca pe nimeni, încît demnul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
demnul redactor al "Romînului" ar fi putut să-și facă seria de insulte și mai lungă, cât un articol de gazetă de ex. {EminescuOpXI 119} Rămâne deci bine înțeles că "ubicuitate" e o insultă gravă, iar "calomnios", "mic la suflet", "laș" sânt epitete grațioase, permise în Camera prezidată de d. C. A, Rosetti. [ 8 aprilie 1880] ["CAMERA RADICALILOR... "] Camera radicalilor, în ajunul despărțirii sale, înfățișează un spectacol care ar fi bucurător pentru opoziție daca n-ar fi adânc întristător pentru orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o formulă. Cei vechi, cari erau oameni foarte onești, erau pălmuiți pe uliță și nu se simțeau dezonorați prin aceasta. Cato și Socrat au fost, cum am zice, fățuiți în chipul acesta și nici Cato, nici Socrat nu erau niște lași. Filozoful Crates a primit de la muzicantul Nicodrom o palmă atât de grozavă că fața înțeleptului era toată, umflată. Crates își atârnă pe frunte o tăbliță cu inscripția: "Nicodrom a făcut-o aceasta" și Diogen din Laerta ne povestește că "această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Atunci când se întâmplă ceva, lașii nu iau nicio atitudine, fug din fața problemelor sau le neagă. Oamenii puternici iau atitudine. Fac ceva pentru a rezolva o problemă care a apărut și, pe lângă acțiunea propriu-zisă își asumă și responsabilitatea faptelor lor. Cei care iau atitudine cred cu
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2990]
-
care a apărut și, pe lângă acțiunea propriu-zisă își asumă și responsabilitatea faptelor lor. Cei care iau atitudine cred cu tărie că sunt în stare să rezolve acea problemă sau, în cel mai rău caz, vor muri încercând să o rezolve. Lașii și oamenii slabi speră într-o minune, uneori divinitatea le dă câte o minune, dar nu putem întinde mâna cerând ca de fiecare dată, la fiecare problemă, Dumnezeu să ne salveze. Trebuie să învățăm să ne ajutăm singuri, trebuie să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2990]
-
judecat, trebuie pedepsit pentru inconștiența / De a crede că i se poate permite orice”), Insomnie îl are în centrul scenei pe inginerul Sabin Pop, om incomod, care „se află într-o permanentă stare de revoluție”. „Împotriva sa se coalizează fricoșii, lașii, lichelele, profitorii”, un păgubos, conchide dramaturgul. Refuzat ulterior sistematic de teatre, D. avea să intre în atenția publicului ca demnitar, după 1990, într-un context - iarăși - destul de puțin favorabil împlinirii scriitoricești. Poetul „pierdut”, gazetarul obosit și dramaturgul copleșit de realitate
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
de Filologie a Universității din Timișoara (1966-1973). În 1973 s-a stabilit în Republica Federală Germania, unde, din 1975, lucrează în calitate de colaborator extern, apoi ca redactor permanent, în redacția română a postului de radio Deutsche Welle din Köln. Amintirile unui laș (1998) se cheamă cartea de memorii publicată de C. Un titlu șocant și o confesiune și mai șocantă, pentru că nimeni nu recunoaște de bunăvoie că a fost laș într-o împrejurare a vieții sale și cu atât mai puțin vrea
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
pe care cei mai mulți le ascund cu grijă. Faptul, de pildă, că la începutul anilor ’60 n-a putut rezista presiunilor morale și șantajului exercitat asupra sa de Securitatea din Arad și a acceptat să colaboreze cu odioasa instituție. Amintirile unui laș reprezintă un roman indirect (sintagma lui Mircea Eliade), un roman autobiografic, bine scris, fluent, într-un stil franc, concis. Paginile despre copilăria bănățeană sunt admirabile și amintesc de prozele lui Sorin Titel. Când părinții se mută la oraș, tânărul C.
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
de anchetă, tânărului intelectual i se pun în față alternativele: să intre în pușcărie (și să dispară) sau să colaboreze cu Securitatea. Acceptă, la capătul puterilor, a doua soluție. C. se prezintă, cu o cruzime de analist modern, ca un laș. Un laș care are tăria să-și judece sever faptele și să le transpună în planul conștiinței morale. Volumul Amintirile unui laș este o jupuire de sine, pe viu. SCRIERI: Amintirile unui laș, București, 1998; Vara transfugului, București, 2002. Repere
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]
-
tânărului intelectual i se pun în față alternativele: să intre în pușcărie (și să dispară) sau să colaboreze cu Securitatea. Acceptă, la capătul puterilor, a doua soluție. C. se prezintă, cu o cruzime de analist modern, ca un laș. Un laș care are tăria să-și judece sever faptele și să le transpună în planul conștiinței morale. Volumul Amintirile unui laș este o jupuire de sine, pe viu. SCRIERI: Amintirile unui laș, București, 1998; Vara transfugului, București, 2002. Repere bibliografice: Simion
CORBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286411_a_287740]