1,071 matches
-
și ridică din umeri, ca atunci când vrei să le spui oaspeților că-n fiecare familie există un văr tâmpit, care trebuie suportat. Noroc că fostul coleg al îngerului, cel care i se adresează cu „Mișu“, pune punctul pe i, și lașii, vânduții, impurii și invitații cu burți mari rămase de pe vremea lui Ceaușescu pot să-și umple din nou paharele. „Acum îmi dau eu seama - spune fostul coleg - de ce-și târa Mișu picioarele când muta de colo-colo reflectoarele și dispărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cele mai multe, la Fundația Europeană "Titulescu", ca un omagiu bine meritat adus creatorului diplomației noastre moderne. Între timp, a fost inițiată și publicată o amplă antologie Diplomați ai României, de către "Asociația ambasadorilor și diplomaților de carieră", în prestigioasa editură "Junimea" de la lași. Printre coordonatorii antologiei se numără și ambasadorul Lucian D. Petrescu, prezentat în volum, prin cele 65 de personalități, nu doar cu datele biobibliografice formulă generală dar și cu fragmente evocatoare ale îndelungatei sale cariere diplomatice (1956-1994). În sfârșit, unele dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în continuare, fără a face concesii, potrivit planului nostru comun de a ne impune punctele de vedere. Gheorghe duce lupta, prudent, dar ferm, chiar în citadela Iașului literar. Deocamdată [o] să pun punct la toate aceste lupte: pentru care unii lași de aici mă condamnă pe motiv că aș fi lovit prea tare. Le-aș putea răspunde cu o idee a lui Camil Petrescu, polemistul formidabil: în critică esențial este „să lovești bine, nu să lovești gingaș.” Am avut o discuție
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la Cronica și țipă la Sturzu, iar I. Sîrbu se duce la tot felul de foruri și nota mea este scoasă din pagină printrun telefon venit mai de sus, unde decanul și alții m-au aranjat. Dar Sîrbu, ca un laș ordinar, s-a milogit la redacție să nu apară răspunsul meu și a amenințat (!) lumea că pleacă din Iași, iar Al. A. mi-a zis „să dau dovadă de umanitate că I.S. chiar pleacă (!)”. Azi am avut o discuție cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Adrian Păunescu, Ana Blandiana. Cine dorește să-l cunoască pe Labiș, să-l citească și va vedea cât de curat și simplu se justifică prin ea însăși opera sa. * Dincolo de Cornu Luncii treci pe fostele domenii regale de la Mălini și lași la dreapta calea către mănăstirea Slatina a lui vodă Lăpușneanu. Din Mălini munții se lasă lângă șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a încercat în permanență să evite violența și vărsarea de sânge. Între loialitatea față de dictator și conștiința de român, ultimul sentiment a fost mai puternic. c) Sinuciderea. Ceaușescu nu a fost niciodată înconjurat de oameni curajoși, el însuși fiind un laș. Milea nu a reușit să găsească altă soluție decât propria-i dispariție. Probabil că în acele momente gl. Milea nu a putut aprecia consecințele gestului său. Prin fapta sa el a înlesnit trecerea armatei de partea Revoluției". M. M.: Dar
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
limitelor le este străin [evreilor] : Înțelepciunea lor e Înțelepciunea exilului, cea care te Învață cum să Învingi când toți te sabotează, cum să te crezi ales când ai pierdut totul : Înțelepciune a sfidării. Și cu toate acestea au renume de lași ! E drept că n-ar putea invoca nici o victorie spectaculoasă : dar Însăși existența lor - nu-i oare o victorie continuă, teribilă, ce n-are nici o șansă să se isprăvească ? Să le tăgăduiești curajul Înseamnă să nesocotești temeritatea și noblețea fricii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pagină a presei europene În perioada 1894-1906 - a pregătit terenul, făcând un inventar complet al acuzelor, injuriilor și sentimentelor ostile la adresa militarilor evrei. Pe bună dreptate, evreii s-au simțit umiliți și nedreptățiți. „În masă ne-au adus suprema injurie : «Lași și trădători, spioni și vânzători de țară». Așa ne-au arătat pe toți, așa ne-au judecat pe toți. Chiar și pe martirii noștri, chiar și pe eroii noștri...”, nota după primul război mondial scriitorul evreu Horia Carp <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de eficient, atât de brutal și generator de atâta ostilitate. Pentru că una este să crezi și să spui despre evrei că sunt paraziți și speculanți, că sunt murdari și Împuțiți, că sunt aroganți și Îi disprețuiesc pe creștini, că sunt lași și trădători de țară, că le plac banii și că Încearcă să conducă lumea cu ajutorul lor etc., etc. și alta este să crezi și să spui despre evrei că fură copii creștini și Îi omoară pentru a le folosi sângele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Fizico-Matematica din Iași. Am ales Timișoara ca să fiu cât departe de Iași,căci dacă s-ar fi aflat că sunt student în altă parte, ar fi trebuit să returnez statului român contravaloarea bursei de care am beneficiat un an la lași. La examenul de admitere - care s-a dat pe întreaga Politelinica din Timișoara - am răspuns excelent atât la scris cât și la oral, iar la începerea cursurilor când m-am prezentat la Facultatea de Mecanică, am constatat că nu figurez
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
de un cinism care pur si simplu mă Îngheață. — Ai merita să-ți rup urechile, doamnă. Ești prea obraznică pentru funcția și statura pe care o ai. Am ieșit trântind ușa, fără să-i mai aștept replica. Nu sunt un laș, dar huiduma asta de femeie e ca o piază rea. Secretara Îmi spune că tovarășul director e ocupat momentan, Însă pot să-l aștept dacă am ceva urgent. Iau de bun ce-mi spune, deși n-am crezut niciodată În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a numit ca medic al azilului pe doctorul I. Finkelstain senior. În această perioadă erau la Golia nouă bolnițe, probabil nouă chilii, amănuntul prețios rezultând dintr-un dosar al Fondului Secretariatului de Stat, existent în prezent la Arhivele Statului din lași. În 1849, Departamentul dreptății solicită aceste încăperi pentru a depozita în ele fondul arhivistic al Moldovei. Faptul demonstrează că situația ospiciului încă nu era consolidată în acea perioadă. În 1853, bolnavii erau îndrumați oficial spre acest ospiciu, după cum rezultă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
internare pe acești bolnavi. În special cu Comisia Interimară a orașului Iași Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem spre exemplu una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru o oarecare Negruți, din lași, la Golia. Președintele Comisiei interimare cu adresa nr. 4959 din 6 mai 1872, se adresează Epitropiei cu referire la pretenția de mai sus în felul următor: "pentru ultimul rezultat la adresa Dv. nr. 1318 am onore a vă răspunde domnilor membri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ciudă dar și de jenă față de toți ce-i care îl privesc. Doctorul e din ce în ce mai tensionat dar reușește să-și stăpânească pornirile. Mă amuză să văd un așa spectacol. De multe ori i-am reproșat prietenului Florin că e un laș și că nu are ,,sânge în instalație’’ pentru a pune piciorul în prag, în fața celor care îl umilesc. Răspunsul bunului meu prieten și camarad de suferință a venit tardiv, scurt și tăios ca un cuțit de buzunar înfipt în inima
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Atunci când se întâmplă ceva, lașii nu iau nicio atitudine, fug din fața problemelor sau le neagă. Oamenii puternici iau atitudine. Fac ceva pentru a rezolva o problemă care a apărut și, pe lângă acțiunea propriu-zisă își asumă și responsabilitatea faptelor lor. Cei care iau atitudine cred cu
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2990]
-
care a apărut și, pe lângă acțiunea propriu-zisă își asumă și responsabilitatea faptelor lor. Cei care iau atitudine cred cu tărie că sunt în stare să rezolve acea problemă sau, în cel mai rău caz, vor muri încercând să o rezolve. Lașii și oamenii slabi speră într-o minune, uneori divinitatea le dă câte o minune, dar nu putem întinde mâna cerând ca de fiecare dată, la fiecare problemă, Dumnezeu să ne salveze. Trebuie să învățăm să ne ajutăm singuri, trebuie să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2990]
-
o grămadă de suflete, cele mai multe dintre ele josnice și mercenare, care, fără să se gândească la propriul renume, se pun în slujba regilor și a invadatorilor; este o grămadă nedefinită de libertini, pe care trebuie să-i aduci la ascultare; lași pe care trebuie să-i porți cu tine în război, curajoși pe care trebuie să-i temperezi; pesimiști cărora trebuie să le redai încrederea. (sublinierea noastră) Reformularea poate marca deschiderea unor paragrafe succesive, ca în definiția bârfei de Massillon (subliniez
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
s-au găsit primii pe străzi). Modelul universal al jertfei creatoare făcea ca paralela națiune-Biserică să nu fie deloc artificială. Biserica nu atât o adunătură de oameni în straie deosebite, ci intersecția nevăzută între prezentul puroiat al unui popor de lași și rugăciunea neîncetată a inimilor plânse. Prin moartea eroilor am înțeles că Cel înviat are un Trup țesut din faptele de aur ale multor anonimi - cei care umpluseră închisorile, barăcile din colonii, lotul „Rugului Aprins”, beciurile Securității, zarca de la Aiud
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
oricărei simțiri și voințe, stare care este considerată și de către budiști ca fiind cea mai desăvîrșită. Există încă mulți oameni care ajung în această stare; ei se retrag, însoțiți de puțini discipoli, în munți și în păduri. Pe cît de lași și de șovăielnici sînt în alte privințe indienii, pe atît de puțin îi costă să se jertfească acestei ținte supreme, autonimicirii: astfel, de pildă, obiceiul ca femeile să se ardă de vii după moartea bărbatului lor este legat de această
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întâlnesc în ritm de colindă populară: „Colindă, colindă / Poposiră-n tihnă, / Crai înalți de-o șchioapă, / Cu obraji de ceară, / În ajun sub seară / [...] Că în umbra nopții, / Stau la pândă lupii / Slujitorii Morții / Împrejurul stânii / [...] Trădătorii lumii, / Adunați cu lașii, / Din taigaua rece / Și din Kazahstan, / Spre Munceștii noștri, / Își îndreaptă pașii” (La Muncești). După 1945, refugiat în România, M. își schimbă atitudinea de tribun în aceea de filosof-sihastru. Poezia, păstrând însemnul tragicului, devine contemplativă, de un lirism concentrat, metaforei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
a „Gintei Latine” organizată la anticariatul prof. Grumăzescu. 28.03. Parastas în memoria eroilor cercetași, . la Biserica „Sf, Nicolae” din Copou, la care au participat și două patrule de cercetași de la Liceul V. Alecsandri și de la Șc. N. Iorga din lași. 09.05. Participare la Nișcani, Călărași (Basarabia) la împlinirea a 500 de ani de la înființarea localității și 400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” - pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, împreună cu studenți aromâni din Albania
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la Timișoara: „Identitatea Culturala a tuturor romanilor”. 08-09.11. Participare la Mănăstirea Răciula la omagierea luptătorului pentru Unire, preot Eremia Ursu. 24.11.Vizită la muzeul „M. Eminescu” din Copou, împreună cu studenți aromâni din Albania, aflați la studii universitare în lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, în prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază în lași li s-
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
universitare în lași. 01.12. La Marea Sarbatoare Natională a României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, în prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază în lași li s- au înmânat cărți și reviste din biblioteca Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.12. Înmânarea „Diplomei de membru de onoare” a Societății Culturale „Ginta latină”, prof. univ. dr. Petre Andrei. 16.12. Participare la Casa Universitarilor, la „Zilele Academiei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]