658 matches
-
antrenând faringele în formarea istmului velo-faringian, ceea ce nu face altceva decât să adauge fonației elemente parazitare necomunicative. Suflul răgușit al gâtului, un zgomot asemănător cu acela produs de suflu într-un butoi gol (216; p.26-61). Se însoțește de vibrații laringiene și se manifestă prin înlocuirea consoanelor s, ș, j z; câteodată și a consoanelor f, r. În momentul când începe suflul, laringele se retrage față de poziția de repaus, limba se lipește de cerul gurii scăpând apoi cu putere în afară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este important a le deosebi cu urechea și a-l face pe elev să înțeleagă diferența între un sunet nasonat și un sunet normal. Din analiza vorbirii în cazurile noastre am desprins o altă categorie de tulburări de origine: faringiană, laringiană, otică, glosolabială și maxilară, precum și de origine toracică, tulburări nespecifice despicăturii, dar determinate prin intervenția funcțională dintre elementele aparatului fonator, precum și prin lipsa de dirijare a emisiei corecte a sunetului în primii ani de achiziție a limbajului. Tulburări de origine
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deglutiția infantilă, sugerea degetului etc.). Despicăturile labio-maxilo-palatine determină în procesul de creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează în special musculatura vălului palatin, adesea imobil și neflexibil prin cicatricile postoperatorii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență antrenează tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea ca fenomen natural și indisponsabil formării vocii, devine patologică în insuficiența velară specifică despicăturilor congenitale și afectează pronunția monomorf sau polimorf, sub influența unor factori psihoindividuali
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ribozomal și moartea celulei afectate de toxină. 5.4.4 Tablou clinic Incubația este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică este cea mai frecventă formă de difterie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în perioada de stare către luetă și peretele posterior al faringelui, pe fondul edemului faringian. Ganglioni regionali sunt măriți de volum, luând aspectul de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alte-rare senzorială. Difteria laringiană sau crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestânduse mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc manifestările INFECȚII CU TRANSMITERE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Complicațiile toxice cardio-vasculare sunt: miocardita precoce, miocardita tardivă, tulburările de ritm cardiac și moartea subită. Complicațiile toxice nervoase apar din săptămâna a doua de boală și evoluează într-o anumită ordine. Paralizia vălului palatin este urmată de paralizia musculaturii faringiene, laringiene și a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 97 Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Clinic: pseudomembrane și stare de toxemie Laborator: Nespecific: leucocitoză, neutrofilie, VSH crescut Bacteriologic: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul bacteriologic rapid se bazează pe evidențierea bacililor gram pozitivi cu morfologie caracteristică pe frotiuri colorate din exudatul recoltat de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale, cutanate) Confirmarea bacteriologică se realizează prin culturi pe medii speciale (mediu neselectiv geloza sânge, mediu de îmbogățire cu telurit OCST, medii selective Loffler, Tinsdale). Capacitatea toxigenă a bacililor difterici identificați prin cultură se face clasic prin testul de toxigeneza
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6 Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare obligatorie în spital. Tratamentul difteriei este o urgență. Tratamentul specific se aplică în difteria confirmată, dar și în cazurile suspecte, începând cu testarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
acceptat că operația se însoțește cu un risc crescut al morbidității postoperatorii. Există multe grupe ganglionare în mediastin și abdomen și unele sunt disecate de rutină. Grupele majore sunt: 1. Grupul ganglionar mediastinal superior, care include ganglionii din jurul nervilor recurenți laringieni, ganglionii de pe arterele brahiocefalice și subclaviculare, ganglionii paraesofagieni, paratraheali și din jurul ligamentului arterial. Ganglionii de pe artera brahiocefalică și subclaviculară sunt cei mai înalt situați în torace și sunt cuprinși sub denumirea de ganglioni cervicotoracici. În timpul disecției acestora trebuie evitate traumatismele
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
protezări); obstetrică-ginecologie (histerectomie vaginală, cezariană); operațiile pe căile biliare (colecistite acute, icter obstructiv, calculi coledocieni fără icter, pacienți peste 70 de ani); operațiile gastrointestinale (ulcer sau cancer gastric, intervenții pe colon la pacienți fără ocluzie, rezecție de carcinom orofaringian sau laringian); în urologie (pacienți bacteriurici, înaintea tehnicilor urologice); în procedee neurochirurgicale de lungă durată. 5.6.2.4. Agenții antimicrobieni 5.6.2.4.1. Penicilinele Penicilinele pot fi grupate în: substanțe cu cea mai mare activitate împotriva bacteriilor Gram pozitive
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în neoplasmul de rinofaringe) - se controlează acuitatea auditivă. Nas și sinusuri: - se examinează permeabilitatea foselor nazale; - se caută punctele sinusale dureroase. Cavitate orală și faringe: - se inspectează cavitatea bucală, dinții, limba și orofaringele, reflexul de deglutiție, fonația (disfonie în neoplasmul laringian și vocea bitonală în paralizia de nerv recurent în tumorile mediastino-pulmonare). Gâtul: - se inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
nerv recurent în tumorile mediastino-pulmonare). Gâtul: - se inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se examinează mobilitatea laringelui și prezența cracmentului laringian normal; - se observă prezența disfoniei, vocii bitonale, stridorului laringian; - se palpează mușchii cervicali posteriori, coloana și se apreciază mobilitatea coloanei cervicale. - Examinarea toracelui și a abdomenului Bolnavul fiind rămas în poziție șezândă, se trece la examinarea toracelui și a abdomenului
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se examinează mobilitatea laringelui și prezența cracmentului laringian normal; - se observă prezența disfoniei, vocii bitonale, stridorului laringian; - se palpează mușchii cervicali posteriori, coloana și se apreciază mobilitatea coloanei cervicale. - Examinarea toracelui și a abdomenului Bolnavul fiind rămas în poziție șezândă, se trece la examinarea toracelui și a abdomenului; începând cu fața posterior se observă modificările coloanei vertebrale
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde metodele de explorare din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în specializarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fonoarticulare cuprinde metodele de explorare din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în specializarea fonologie și cuprinde examenul clinic al regiunii suprahioidiene prin metodele de: inspecție îlaringoscopia indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui cuprind:Laringostroboscopia;Videolaringostroboscopia îcinematografia stroboscopică laringiană); - Endoscopia laringiană;Tomografia computerizată laringiană; b). Metode de explorare electrofiziologică a funcției
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în specializarea fonologie și cuprinde examenul clinic al regiunii suprahioidiene prin metodele de: inspecție îlaringoscopia indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui cuprind:Laringostroboscopia;Videolaringostroboscopia îcinematografia stroboscopică laringiană); - Endoscopia laringiană;Tomografia computerizată laringiană; b). Metode de explorare electrofiziologică a funcției fonatorii a laringelui cuprind: - Electroglotografia; - Tehnica electrofiziologiei recurențiale: cronaximetria și viteza de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin metodele de: inspecție îlaringoscopia indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui cuprind:Laringostroboscopia;Videolaringostroboscopia îcinematografia stroboscopică laringiană); - Endoscopia laringiană;Tomografia computerizată laringiană; b). Metode de explorare electrofiziologică a funcției fonatorii a laringelui cuprind: - Electroglotografia; - Tehnica electrofiziologiei recurențiale: cronaximetria și viteza de conducere a nervului recurent; - Tehnica electromiografiei corzilor vocale. I.3.2. Metode de explorare optică și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de: inspecție îlaringoscopia indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui cuprind:Laringostroboscopia;Videolaringostroboscopia îcinematografia stroboscopică laringiană); - Endoscopia laringiană;Tomografia computerizată laringiană; b). Metode de explorare electrofiziologică a funcției fonatorii a laringelui cuprind: - Electroglotografia; - Tehnica electrofiziologiei recurențiale: cronaximetria și viteza de conducere a nervului recurent; - Tehnica electromiografiei corzilor vocale. I.3.2. Metode de explorare optică și imagistică a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui cuprind:Laringostroboscopia;Videolaringostroboscopia îcinematografia stroboscopică laringiană); - Endoscopia laringiană;Tomografia computerizată laringiană; b). Metode de explorare electrofiziologică a funcției fonatorii a laringelui cuprind: - Electroglotografia; - Tehnica electrofiziologiei recurențiale: cronaximetria și viteza de conducere a nervului recurent; - Tehnica electromiografiei corzilor vocale. I.3.2. Metode de explorare optică și imagistică a fonoarticulării Laringostroboscopia Laringostroboscopia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia fonatorie Electroglografia reprezintă o tehnică noninvazivă de evaluare a activității fonatorii laringiene prin măsurarea variațiilor de impedanță electrică produse prin vibrațiile corzilor vocale în timpul vorbirii sau cântatului. (102, 198) Electroglotograful se compune dintr-un sursă de alimentare stabilizată pentru intensitate și frecvență, care este branșată pe circuitul unui montaj punte. Curentul ajunge
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
compune dintr-un sursă de alimentare stabilizată pentru intensitate și frecvență, care este branșată pe circuitul unui montaj punte. Curentul ajunge din stabilizatorul de tensiune la circuitul punte al electroglotografului, și traversează prin intermediul electrozilor aplicați lateral pe cartilajul tiroid, structurile laringiene în fonație sub forma unei unde purtătoare de 200 kHz și de intensitate foarte redusă, care este modulată prin deschiderea și închiderea glotei, producând variații ale impedanței electrice transglotice. Unda modulată este separată de cea purtătoare cu ajutorul glotografului și este
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
acolare. (figura 1.27) Glotograma se modifică în raport cu intensitatea și înălțimea sunetului, cu trecerea de la un registru la altul, cu schimbarea vocalei și tehnicii de emisie, cu excitabilitatea sfincterului glotic, intensitatea și impedanța laringeană. (102, 198) Electromiografia velopalatină, faringiană și laringiană Electromiografia velopalatină, faringiană pe mușchii constrictorul superior și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de originea embriologică din arcul VI brahial, care determină un comportament similar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sunetului, cu trecerea de la un registru la altul, cu schimbarea vocalei și tehnicii de emisie, cu excitabilitatea sfincterului glotic, intensitatea și impedanța laringeană. (102, 198) Electromiografia velopalatină, faringiană și laringiană Electromiografia velopalatină, faringiană pe mușchii constrictorul superior și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de originea embriologică din arcul VI brahial, care determină un comportament similar sincițiului miocardic. Musculatura are un coeficient de inervație redus 5 - 10
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
respirației și deglutiției. Electromiografia mușchilor tiro-aritenoidieni necesită investigarea bilaterală musculară într-o înregistrare pe două canale, la care se poate adăuga fonograma într-o înscriere pe trei canale. Abordarea mușchilor tiroaritenoidieni se face prin perforarea membranei cricotiroidiene după anestezia mucoasei laringiene și sub control laringoscopic. Uneori se implantează electrodul-ac în mușchiul crico-tiroidian, ce este un tensor al corzilor vocale. îfigurile 1.28 și 1.29) EMG de repaus înregistrează rar silențiu electric datorită prezenței permanente a unei activități mecanice legate de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]