765 matches
-
un dans mlădios,/ o eschivă de membre, o eschivă de inimi,/ o eschivă de capete, o eschivă de umbre de capete - o,/ capetele tăiate, cele ce nu s-au plecat,/ cele ce n-au purtat niciodată o mască,/ încet în larmă apun - și nu le mai deosebim/ din piramida de cranii ce crește mereu/ printre volutele dansului nostru." Demnitatea, onoarea ieșirii din rînd se cîștigă în moarte, singura în care să dezmintă oportunistele, temătoarele cedări ale vieții: Am tăiat cu spada
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
nu pot fi găsite altundeva, atâtea judecăți de valoare, descoperiri de istorie literară, contribuții bio-bibliografice ș.a., încât nu poți, fiind implicat în acest proiect ce trebuie dus la bun (sau aproape bun) sfârșit, să stai nepăsător deoparte și să asculți larma de învinuiri, de probozeli, de injurii, tot scandalul care, cu tărie crescândă, s-a declanșat. Așteptam, în candoarea noastră nelecuită, o discuție mai calmă, mai - sper să nu deranjeze cuvântul - constructivă". Într-adevăr, multe comentarii ,pătimașe, țâfnoase, chichiricioase - au tins
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
dacă cei doi îi sînt rude, Cilibi Moise răspunse domnitorului în trecere pe acolo: "Cilibi Moise nu se roagă numai pentru rude, o știi tu bine... Dar ei sunt ovrei și cînd lovești un ovrei plîng toți...". Constatînd hazul și larma tot iscată de vorbele sale de duh îi veni patima autorlîcului. Era analfabet (Moses Schwarzfeld, care i-a alcătuit o primă ediție în "Biblioteca pentru toți", credea că omul lui știa să citească în limba ebraică.), căuta știutori de carte
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
acordul adunării generale a asociației de proprietari. Ocupanții apartamentelor și ai spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință trebuie să se abțină de la acțiunile care duc la tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00, prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare. (Se pot preciza și alte restricții, ca de exemplu: depozitarea de substanțe și produse periculoase și altele asemenea). Proprietarii care dețin animale în apartament sau în spațiul cu
Agenda2003-22-03-hg () [Corola-journal/Journalistic/281079_a_282408]
-
și întunecoși . Din cînd în cînd vulturii emiteau cîte un intens țipăt, legionar și imperial; wapiti-ul sau cerbul din Canada mugea de dorul vastelor pășuni reci și nu rareori cîte un cuplu de rațe se hîrjonea pe apă cu o larmă senzuală, scandalizînd populația onestă a animalelor mari și rezervate."(p.80) Dialogul imaginar este și el cuceritor, alunecînd între extravaganțe și cugetări serioase, urmînd, altfel spus, capriciile fluidității estetice înseși. Raporturile foarte complicate dintre pictură (realizare ) și lucruri (res) sînt
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
trăiri bahice în chef cu lăutari, cu vinul îmbătrânind în butoaie, dar și cu strania mistică a extincției prin percepția loviturilor de ciocan, posibil pentru a ciopli sicriul: „Vreau toamnă, via plină cu chef și lăutari,/ butoaiele cu tunet de larmă și dogari/ ermetic să le-nchidă cu papură și cuie -/ vinul ca roșul sânge de mucenic să-l puie./ Meșteri! mă doare capul nedogărit și blând/ din care visul poate să curgă pe pământ.// Nu știu nimic din arta cu
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
s-a pomenit înăuntrul unui suflet unde nu doar că totul îi era străin, dar unde se minuna de multe lucruri, așa cum un prim călător se poate minuna de obiceiurile dintr-o țară îndepărtată: bazarul de la răsăritul soarelui, copiii despuiați, larma, mărimea monstruoasă a fructelor”. Vladimir Nabokov, Darul, traducere de Veronica D. Niculescu, Editura Polirom, 2013
Între bulevardul Pușkin și strada Gogol by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2989_a_4314]
-
capul dar de sub coaste/ o flacără galbenă se înalță plutind./ se bucură sângele meu/ noaptea-mi coboară prin carne..." (Nopți lungi). Poezia lui Radu Florescu este, de fapt, o continuă ipostaziere a acelorași stări de frică și neliniște a "sângelui" ("larma sângelui" este o expresie reluată de câteva ori), de neputință a trupului "de pământ" ("larma trupului") în apropierea obsedantă a triadei întuneric-noapte-moarte și de scurte momente de calm și "lumină" sub "steaua aducătoare de viață", "mincinoasă" sau "norocoasă"... Aceleași imagini
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
-mi coboară prin carne..." (Nopți lungi). Poezia lui Radu Florescu este, de fapt, o continuă ipostaziere a acelorași stări de frică și neliniște a "sângelui" ("larma sângelui" este o expresie reluată de câteva ori), de neputință a trupului "de pământ" ("larma trupului") în apropierea obsedantă a triadei întuneric-noapte-moarte și de scurte momente de calm și "lumină" sub "steaua aducătoare de viață", "mincinoasă" sau "norocoasă"... Aceleași imagini și același lexic se "reorganizează", astfel, minuțios într-o suită de scurte poeme care spun
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
de precauția meschină a celor care vor să profite de relațiile lui, atunci ajungem la cea de-a treia și ultima trăsătură ce definește climatul psihologic ce domnește în jurului numelui său. Cei din această ultimă categorie nu au nici larma răspicată a detractorilor și nici ranchiuna durabilă a tovarășilor trădați. Dimpotrivă, sunt calzi, mieroși și nu mai prididesc să folosească în articolele scrise apelativul "bunul meu prieten, Vladimir". Bunătatea aceasta insinuantă și evidentă, semănînd cu o dîră de dulceață căzută
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
-și cumpere tinerii: de pe acele meleaguri unde femeile mai au încă primitivul obicei de a naște. Urmașului nostru i se vor implanta dinți de cum va aborda mersul în două picioare, în urechi va găzdui amplificatoare, spre a nu-i scăpa larma produsă de căderea unui ac pe covor, pe inimă va avea împuternicitori de bătaie, în creieri senzori receptori. Va vorbi trei limbi, va putea ține singur un pahar în mână și va putea chiar să și meargă. Va petrece o
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
Povestește că e ca un nor luminos, clipitor. Aud cum jumătate din musafiri dau buzna afară, pe ușa de sticlă, glisantă. La ora aceasta spiritele sînt atît de delirante, încît o farfurie zburătoare e tot ce le mai lipsește. Asemenea larmă și voie bună pe pămînt nu putea să nu atragă, în mod logic, o bucurie corespunzătoare de dincolo de stele. Cobor din pat și mă furișez în hol. Pentru nimic în lume n-aș vrea să pierd vizita unor extratereștri, chiar
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
recitalului, a concertului cameral, „prinde greu” în zilele noastre, la București; nu avem timp pentru asemenea „apucături elitiste”. În urmă cu câteva decenii pentru o bună parte a publicului de concert recitalul constituia o culme a artei muzicale interpretative. Astăzi, larma discursului simfonic condus de maniera „repede și tare” rămâne în bună parte fascinantă. Există un anume public captiv în zona producției muzicale de cvasi-divertisment. I se face reclamă. Reclamă multă! Uneori firească. Uneori abuzivă. Nu poți să nu observi, totuși
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
aplauzele - le voi numi - rarefiate ale unui public rămas fidel și care a știut să prețuiască atât lucrările, cât și pe slujitorii acestora. Să ajung, oare, la concluzia că publicul de la Ateneul Român - o bună parte a acestuia - apreciază prioritar larma orchestrală? între tragic și eroic Simfonia în la minor de Mahler etalează o lume de o substanțialitate spirituală pe care compozitorul o descoperă și pe care o parcurge cu uimirea unui autentic explorator. Dirijorul Cristian Mandeal și muzicienii ansamblului au
Publicul și muzicienii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8196_a_9521]
-
de ordin pur formal: este sau nu este un roman? Deprins de a lucra cu secatorul în materia onestă a planetei și a privi în germene misterul creației vieții, să nu crezi că mi-au scăpat elementele multiple ale acestei larme polemice: am izolat și spiritul pur al harței, prin care calamburgiul se indignează împotriva ăanecdoteiă și șmecherul se face că nu înțelege, si sticluța de otravă a tînărului de curînd plecat de pe scaunul domniei tale cu nemulțumiri eterne și nedumerirea
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
desprinzându-mi-se de pe umeri, se ridică, precum un balon, la tavan, printre capetele rotunde ale celorlalți. Vreau să țip după ajutor, dar glasul mi-a pierit. îmi va reveni, mi se comunică, atunci când Curtea va face publice motivațiile. Apoi larma se liniștește, facem cu toții gimnastică aerobică, flotări. Un vis infernal! Desigur, am îndoieli în privința modului în care au conceput Infernul înaintașii, dintre care nu puțini foarte instruiți. Nu cred, pur și simplu, că marilor vinovați, sceleraților, criminalilor, li se rezervă
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
vieții. Nu știu care va fi deznodămîntul tribulațiilor lui Dan Iacob. Se poate să-și găsească orizontul și atunci va sfîrși în tăcere, potrivit proverbului oriental: „ulciorul face zgomot pînă se umple“, asta însemnînd că cea mai mare parte a culturii e larmă încinsă de vanități sterpe. Sau poate să nu-și găsească orizontul, și atunci va continua să scrie așa cum o face acum. Oricum, Această lume nu e o concluzie arată că Dan Iacob își poate păstra echilibrul chiar și atunci cînd
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
afișează cele mai năucitoare goluri de cultură, cîrciuma, cafeneaua și urechiștii au devenit categorii importante și în critica literară românească. Oricine îl iubește pe Caragiale e tentat să fie îngăduitor cu critica de cafenea, gestată în micile localuri pline de larmă, unde fiecare nou-venit este sau devine în scurt timp un amic. întîlnirile monotone se fac brusc palpitante cînd sînt colorate de bîrfă. Seri cu prietenia atît de subțiată încît se deșiră sînt salvate de critica groasă. Conversația literaților la o
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
sau oamenii. Scriam în Istorie: „Nemișcarea și liniștea sunt o intuiție remarcabilă a romancierului (realist): sunt ca o pauză în marele spectacol al lumii ... Câteva clipe timpul vieții e suspendat: începe timpul ficțiunii.” Acestui interval insonor îi pune capăt abia larma de la cârciumă. Satul începe deodată să freamăte. Drumul nu ne-a condus pașii doar în satul Pripas, dar și în universul imaginar al romanului. Toate romanele realiste cunosc un astfel de spațiu inaugural, chiar dacă el nu este întotdeauna la fel de perceptibil
Două estetici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3499_a_4824]
-
lui Mallarmé (mai toate metaforele folosesc termeni maritimi), ortografiază numele poetului în toate formele îngăduite de limba franceză „Bien que trop seul et mal armé/ À vous conduire en autre langue/Parmi l'inavouable tangue/Et tel oiseau qui (ma larme est/ Le témoignage)m'allarmait(...)" Fiecare poem, sonet, cântec, omagiu etc. a fost supus unei examinări atotcuprinzătoare ale cărei etape sunt împărtășite cititorului, pentru ca acesta să afle cu ce intenții mărturisite sau ascunse a fost compus, dacă are sau nu
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
literară. În realitate, el se simte extrem de apropiat de bieții cetățeni ai Kukuniei, îi compătimește și le dorește o soartă mai bună. Această atitudine reiese clar, de pildă, într-un pasaj destinat copiilor: "...copiii care prin părțile noastre fac atâta larmă pe străzi, atâtea ghidușii, și poartă cu ei atâta lumină, soare și dragoste de viață, în Kukunia sunt gravi, posaci, îmbătrâniți..." (p. 272). În cele din urmă, eroul se poartă ca și cum ar fi unul dintre kukunezi, numai că, spre deosebire de ei
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
a vizitatoarei mele de sus" ( următoarea vizită e la case mai mari). Negația consecventă conține autonegația, devorarea evoluează pînă la autodevorare: "mîinile înghit pîinea. am început cu nu și așa voi sfîrși./ deocamdată rup cu dinții din umăr plictisit de larma de-afară" ( mestec o singură dată). Imboldul asasin, "fenomen originar" al destinului biologic asumat, e încununat de pofta de-a "mînca" întreaga lume, de-a se desfăta cu amărăciunea-i ontologică: "După ce ucid nu mănînc cîteva zile sau mănînc/ cu
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
a fost dat! -/ distanță de la tine la el/ și cea de la el la moarte/ dar între tine și moarte/ mijește încă o palmă de pămînt/ al făgăduinței/ cămașă ta se umflă/ că pînză marelui pavoaz/ solemnitatea plecării zbîrnîie cu toata larma ei imaginara" (Marele pavoaz). Cuvîntul de ordine ai discursului tensionat de absurd semnificativ pe care ni-l oferă Dorin Tudoran, este evadarea din bolgiile sale înghețate, plecarea spre "alte zări, mai calde". Dorin Tudoran: Viitorul facultativ. Opțional future, Poezii alese
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
deschisă regiilor diverse, exact așteptarea, pregătirea, în spiritul unei fatalități provocate, dacă se poate spune așa. Prometeul lui Sașa Pană e omul potrivit la momentul potrivit, fără alt merit decât acela de-a recunoaște viitorul și de-a trece, fără larmă, de partea lui. Și nu e puțin lucru. Imaginea, restrângând viața la minimul important, a unui poet care a „rămas în urmă cu politica" e retragerea din arenă, de orice fel ar fi ea, înspre chimiile iubirii. O mireasmă biblică
Îndepărtări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6152_a_7477]
-
care se împotrivesc călătoriilor în grup pleoape de metal se vor deschide mîine dimineață despre munca forțată știu cel mai bine artiștii nu cei de la muzeele teroarei cititorii se vor oferi să aducă norii în locurile acelorași interdicții ce este larma celor închiși într-un spațiu din ce în ce mai îngust la tîrgul de carte mașinăria care a trecut peste zei ne așteaptă numai amanții citesc .
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]