767 matches
-
publicistică. Din scrisorile primite: După 1989 Aromânii din Balcani și America sperau Într-un reviriment general, constituindu-se În asociații proprii. Scrisorile primite după 1997 sunt 108 pline de amărăciune și adâncă decepție. Dezinteresul democrațiilor occidentale a rămas același față de latinitatea orientală ca și pe parcursul Evului Mediu. Ghiorghi Platari Tzâmă (Atena) membru de onoare al Fundației „Ginta Latină”. „În data de 16.06.1994, În mușatul Iași și În Casa Vasile Pogor numindu-mă membru al Fundației „Ginta Latină” exprim profunda
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
congres internațional consacrat acestei comunități. Congresul a fost organizat de Prof. Goran Filipi decan al Facultății de Litere și Filosofie din Pola Împreună cu președintele Asociației Culturale lu Rumeri „Andrei Glavina”, Dr. Petru Rațiu. A fost un moment istoric În lumea latinității orientale prin hotărârea de a se obține recunoașterea juridică a acestei minorități cerută de autoritatea participanților istorici lingviști, oameni politici, militanți pentru drepturile omului. Un succes al Asociației și un merit al președintelui D. Petru Rațiu este publicarea revistei trimestriale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În România dar și În alte țări. În țara care i-a primit acum câteva sute de ani, cultura rușilor lipoveni are largi perspective. Comparând cele două situații suntem zguduiți de fatalitatea unei tragice vecinătăți. Mareea slavă erodează din malurile latinității cu o perseverență constantă indiferent de spiritul vremii și etica relațiilor internaționale. Cele mai generoase idealuri care au poleit doctrinele vremii nu stăvilesc pornirile de cucerire și deznaționalizare. Panslavismul, iubirea pravoslavnică, marxism leninismul și acum democrația globalistă, toate, nu au
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
organizațiilor patriotice neguvernamentale, cadre din Învățământ, delegați din partea minorităților din țară și a românilor din statele vecine. Europa mileniului III va trebui să asigure tuturor naționalităților egalitate, dreptate, reciprocitate! CAPITOLUL XI 1999 Grupuri de români izolați și uitați Răspândirea grupurilor latinității orientale se suprapune fidel pe harta geografică a vechilor Traci. Popor antic, cunoscut documentar de pe la 18001500 Î. Hr. sau odată cu datarea epocii bronzului, tracii au fost poporul cel mai numeros de pe continentul european. Spre miază noapte ramuri ale lor se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cercetași de la Liceul V. Alecsandri și de la Șc. N. Iorga din lași. 09.05. Participare la Nișcani, Călărași (Basarabia) la Împlinirea a 500 de ani de la Înființarea localității și 400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii de la Lic. V.AIecsandri, Însoțiți de profesori și membri ai „Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, În Grădina Copou. 25-26.06. Cea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Latină spre orizontul european tradițional Pentru români mișcarea europenistă nu este o noțiune nouă. Situarea geografică și circulația curentelor spirituale conferă României statutul de netăgăduit de țară europeană dintotdeauna. Încă din epoca străromână scrierile patristice au contribuit la crearea conștiinței latinității. Deteriorarea legăturilor cu occidentul a Început după sciziunea care a Împărțit Europa În două culturi aparent antagonice. Separarea sa accentuat prin pătrunderea limbii slavone În biserică apoi În cancelarii și administrație. Până la Începutul secolului al XVI-lea slavonismul a stânjenit
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
după sciziunea care a Împărțit Europa În două culturi aparent antagonice. Separarea sa accentuat prin pătrunderea limbii slavone În biserică apoi În cancelarii și administrație. Până la Începutul secolului al XVI-lea slavonismul a stânjenit scrisul În limba română dar conștiința latinității a supraviețuit. Ea s-a afirmat pe timpul domnitorilor Matei Basarab și Vasile Lupu, prin cronicari și Înalți prelați ai bisericii cum au fost mitropoliții Varlaam și Dosoftei. Nu mult mai târziu la finele secolului al XVIII-lea reprezentanții Școlii Ardelene
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
târziu la finele secolului al XVIII-lea reprezentanții Școlii Ardelene au polarizat cărturari care și-au făcut studiile În țările Occidentului În primă ordine În Italia și Franța. În epoca modernă România s-a dovedit fără echivoc un membru al latinității și un partener În estul continentului. Ce a urmat după instalarea Cortinei de fier nu a fost voința poporului român și revenirea acum În familia statelor europene ar trebui să nu aibă adversari. Pare firesc că pașii României pentru cooperare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
au consacrat luptei pentru drepturile omului și În prima ordine Asociațiilor din Franța și Italia. Aceste țări latine sunt susținătorii tradiționali ai României moderne. Aceste țări au sprijinit toate pregătirile care au premers marile reforme din România. Suntem legați de latinitate prin vechi relații interumane, prin cercurile de intelectuali, prin frăția de arme din primul război mondial care a dus la formarea Statului Național Unitar Român. Adresarea noastră către organizații din țările latine este o evocare apel ca acestea să sprijine
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ordinea de la lectură, încerc să evit locuri și nume pomenite deja de antevorbitori. Spun că orașul, atât cât am reușit să-l văd, îmi place enorm. E o împlinire fericită a unui vis al meu - venit din polul estic al latinității europene - să constat că Lisabona, situată la cealaltă extremitate a acesteia, e chiar mai frumoasă decât mi-o imaginam. Poate că impresia mea este amplificată și de gândul pe care nu mi-l pot suprima atunci când contemplu acest oraș splendid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
studiul, recenzia, consemnarea unor metode și procedee din practica pedagogilor, poezia - în cadrul rubricii „Antologia «Limbii române»” - sunt instrumente folosite de colaboratorii de pe ambele maluri ale Prutului, ca și din Occident, printre care se numără Eugen Coșeriu (Unitate lingvistică - unitate națională, Latinitatea orientală), Constantin Ciopraga (Un urmaș al lui Parmenide: Ion Barbu), Fănuș Neagu (Cu dragoste din București), Ioan Alexandru (Luchian, zugravul), Mihai Cimpoi (Eminescu, homo folcloricus), Ion Ciocanu (În căutarea numitorului comun, Andrei Lupan și limitele sale) Ion Hadârcă (Răzbunarea prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287812_a_289141]
-
-lea. Vatra Densușienilor este prinsă în matricea istoriei vechi, Densuș fiind o așezare sătească cu vechime prezentă în documente în secolul al XV lea. Densușienii prin strămoși, sat, alianțe conjugale și-au făurit o istorie cu genealogii seculare încărcate de latinitate și fond vechi. Familia lor se numește Pop și abia cu tatăl lui Ovid Densusianu, Aron, pentru a putea fi deosebit de ceilalți elevi la gimnaziu, i s-a spus Densusianu. Iată cum numele satului împrumută și fiilor săi din dacismul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
un curs în 1897 despre Obiectul și metoda filologiei adevărată profesiune de credință, alte cursuri prezentate studenților fiind: Limba română în secolul al XVII-lea, Evoluția estetică a limbii române, Folclorul: cum trebuie înțeles, Literatura română modernă și Dante și latinitatea, Sufletul latin și literatura nouă, o parte din acestea fiind tipărite sau xeroxate în volum. Filolog, psiholog, dialectolog, istoric și critic literar, poet și folclorist, publicist și chiar politician, Ovid Densusianu aparține acelor învățați care șterg frontierele dintre discipline. Putem
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
noastră populară ( I, II, București, 1922 -1925 ), Studii ca : Păstoritul la bascii din Soule și Limba descântecelor apărute în revista înființată de el - “Grai și suflet”, Le seizieme siècle (Paris, 1952 și 1958 ), volumele de Literatură română contemporană, Dante și latinitatea ( București,1921 ), Sufletul latin și literatura nouă . 2.2 Ovid Densusianu filolog Densusianu apărea în plină lumină, chiar în perioada de faimă a lui B.P. Hașdeu, și prin filologie era cel mai apropiat de tradiția familiei sale. Ovid Densusianu înțelege
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
totuși poate fi calificat datorită, acțiunii inițiate de el în favoarea simbolismului, drept principalul critic al curentului simbolist de la noi . Model de sinteză critică scrisă cu discretă afecțiune și admirație este cartea Gaston Paris. Foarte valoroasă rămâne și lucrarea Dante și latinitatea cu o interpretare foarte originală a lui Dante. În această, lucrare Densusianu „nu recunoaște latinitatea lui Dante numai după izvoarele de inspirație, o caută și o găsește în afară de literatură, în idealurile de viață, de cultură, de morală”. Iată ce scrie
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
curentului simbolist de la noi . Model de sinteză critică scrisă cu discretă afecțiune și admirație este cartea Gaston Paris. Foarte valoroasă rămâne și lucrarea Dante și latinitatea cu o interpretare foarte originală a lui Dante. În această, lucrare Densusianu „nu recunoaște latinitatea lui Dante numai după izvoarele de inspirație, o caută și o găsește în afară de literatură, în idealurile de viață, de cultură, de morală”. Iată ce scrie unul din elevii săi: „Critica vioaie, fără ocolișuri și fățișă, cum se practica altădată, pe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
În Evoluția estetică a limbii române schițează și deosebirea rea dintre ritmul trohaic și ritmul iambic, primul fiind preferat în versurile populare. Optează pentru integrarea poeziei noastre populare în familia folclorului romanic deoarece consideră că particularitățile stilistice devin probante pentru latinitatea folclorului românesc. Capitolul IV Densusianu creator de școală În istoria științei și culturii românești, în cuprinsul lucrărilor lui Ovid Densusisau se găsesc soluții pe care le oferă diferitelor probleme abordate, apar sugestii foarte interesante, care au fost folosite mai târziu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
codurilor puterii (monarhia constituțională, dinastia, guvernământul reprezentativ, viața parlamentară, ideea federalista etc.); 5) în fine, edificarea, prin mijloace discursive, a unei identități naționale care se proiectează în modelul închis al insulei britanice (și românii se definesc că o "insula de latinitate" în marea slavă) sau în formula incorporanta a cetății Albionului/ republică Anglorum (democrație și absolutism, autonomie și descentralizare etc.). Așa cum se petrece cu orice proces de "alfabetizare", la lectură cursiva și la înțelegerea termenilor importați se ajunge numai prin automatism
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
limba franceză, O făclie de Paste și 25 de minute. Cezar Petrescu e prezent cu El cămin de Corcho și La aventură, Liviu Rebreanu cu un fragment din Ciuleandra. Li se adaugă un articol inedit al lui Liviu Rebreanu, Două latinități, apărut în numărul 28 al revistei, si Rusia și România dinainte de războiul mondial semnat de M. Diamandy. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
tehnică, din recuzita barocului. Alteori, „sentințele” devin mai fluente și comprehensibile sub influența liricii populare: „Ce-i făgăduială/ Fără dăruială?/ Trecătoare brumă,/ Fum, vânt, prah sau spumă.” Versurile românești, cele mai numeroase (optzeci), din Hecatombe Sententiarum... sunt o demonstrație a latinității limbii și a posibilităților ei complexe de versificație (traducerea este făcută în hexasilabi). Este inclusă aici și versiunea românească, mai ștearsă stilistic, a unei poezii de Simon Dach. Celelalte lucrări, scrise în latină și germană, au caracter istoric, filosofic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
Simon Dach. Celelalte lucrări, scrise în latină și germană, au caracter istoric, filosofic și științific. Mai importantă - citată și de Leibniz - este opera în latină despre originea sașilor din Transilvania, în care autorul, corectând pe L. Toppeltin, susține vechimea și latinitatea românilor. F. rămâne un important umanist sas pus în slujba culturii române din Transilvania. SCRIERI: [Versuri românești], în Hecatombe Sententiarum Ovidianarum Germanice imitatarum, Sibiu, 1679, reed. fragm. în LRM, 695-697. Repere bibliografice: N. Docan, Încercări de versificație românească publicate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
a cunoaște deci alte invazii, adăpostește numeroși exilați romani, remarcabile personalități culturale care displac diferiților Împărați. Și astfel, cu tot stadiul Înapoiat de dezvoltare inițială a provinciei, romanizarea se desfășoară rapid. Se va dezvolta o limbă romanică arhaică, intermediară Între latinitatea occidentală și cea orientală. Documentele vremii atestă o rapidă romanizare (de circa o sută de ani) În Gallia și Hispania. Au existat Însă și situații potrivnice romanizării. În Grecia, cucerită de romani Încă din sec. al II lea ÎH datorită
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de populații, din sec. III - VIII. Sunt veacurile când, pe teritorii Întinse ale fostului Imperiu Roman, sigur romanizate, apar popoare care moștenesc numai civilizația romană, fără a vorbi limba latină. Pe alte teritorii, cu toate suprapunerile de populații, sigiliul Romei, latinitatea rezistă, dovada grăitoare fiind formarea popoarelor și limbilor neolatine europene. De altfel, Încă din primele veacuri ale mileniului I, lumea romană este asaltată de numeroase populații migratoare: alanii, vandalii, goții, suebi, vizigoți, burgunzi și francii. Marile migrații au consecințe Însemnate
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
altfel, Încă din primele veacuri ale mileniului I, lumea romană este asaltată de numeroase populații migratoare: alanii, vandalii, goții, suebi, vizigoți, burgunzi și francii. Marile migrații au consecințe Însemnate,mai ales după Încetarea existenței statului roman din apusul Europei. Romanitatea (latinitatea) occidentală este separată de cea orientală. Popoarele și limbile neolatine europene, trebuie privite ca rezultatul cel mai Însemnat al romanizării, moștenirea unei romanități care asimilează elementele migratoare. Astfel, În cazul fiecărui proces de formare a unui popor și, concomitent, a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
științifice la următoarele Întrebări: 1.Cum s au format poporul român și limba română? Prin romanizarea spațiului dacomoesian. 2.Unde s-au format, poporul român și limba română? La nord și la sud de Dunăre, În spațiul romanității răsăritene ( spațiul latinității orientale), care include și vechea Dacie, așa cum aceasta a fost delimitată geografic pentru epoca lui Burebista. 3. Când s-au format poporul român și limba română? După anul 106, În timp de câteva veacuri, În sec. al VIII lea, procesul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]