3,489 matches
-
și armonie și fără de care se tulbură și suferă: “mi-ai adunat cuvintele/ din excesul suferinței zilnice,/ lăsându-mă/ ca într-un cerc transparent/ din care să nu pot ieși./ mi-e greu. nu pot sta aici/ în intransparență!” Însă leacul pentru orice suflet zbuciumat poate fi sărutarea din stele care vindecă neputințele. Astfel, autoarea revarsă din toamna care s-a adăpostit în simțurile sale sărutari sfințite de stele care sutură orice rană: “îți voi picura pe rând/ din toamna ființei
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
cu steaua mea *** dor de verde așterne-mă peste frunziș iubirii verde ascunziș în covorul fin de iarbă umbra trupului să fiarbă iar roua s-o arunce-n vânt nor diafan peste pământ zori spre codru să o poarte sevă leac ce curge-a moarte din verde vieții ascunziș Tu, cerne-mă peste frunziș! *** rime scrise-n rouă din ieslea mea de gânduri curând vor paște cerbii eu împletit prin scânduri cu firul verde-al ierbii voi mai hrăni copacul cu
DOINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426146799.html [Corola-blog/BlogPost/365651_a_366980]
-
coadă. Când se deschde ușa, vedem palme de cer sub noi. Nu ne tulbură masa nimeni mâncăm veșnici ciorbă de nimic pe gratis în acest pension și veștile ajung până la noi prin noii veniți. Primim fiecare toate fețele noastre ca leac din mâna bărbosului. Nu suntem obligați să ne ridicăm de la masă sau să mulțumim putem să mâncăm încă, fără teamă. Stăm la masă unde în afară de acest tabiet nu e nimic: sub noi este cerul, deasupra: acoperișul de piatră al cavoului
MASA VEŞNICIEI, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Masa_vesniciei_poem_de_alfl_al_florin_tene_1382798262.html [Corola-blog/BlogPost/347135_a_348464]
-
mamă, Elisabeta Hanganu (și care avea să-i dea fiului, substituind rolul tatălui, și numele) își aducea obolul său voluntar, ca infirmieră, la împlinirea marelui ideal al românilor. Trecuse multișor de vârsta măritișului și sărăcia de acasă și-a găsit leac în bucuria de a obloji rănile semenilor săi, cei meniți să poarte războaiele. Atunci, tocmai în vâltoarea luptelor de la Mărășești, l-a întâlnit, cu bucuria vecinătății, pe soldatul Ioan Musteață din Țibucani, sat aflat simetric față de Verșeni, pe celălalt mal
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Memoriile_colonelului_costachi_hanganu_gheorghe_parlea_1351709948.html [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
pierdută printre omături.... XXVIII. SUFLET ÎN CÂRJE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016. Suflet în cârje Clăditu-ți-am cetate, în ea să ne facem veacul, Bolnavă m-ai lăsat, plecând degrab' cu leacul. Dragule, în cârje uitatu-mi-ai sufletul trist, Căci lepră dinăuntru-ți rapid m-a atins. Iubite, mă înec în foc și în apă ard, Mi-i teamă s-ating al tau ghimpat gard. Numele-n minte ți l-am scris cu
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
ghimpat gard. Numele-n minte ți l-am scris cu sânge, Azi lacrima-mi lină pe-obraz tot mai curge. Citește mai mult Suflet în cârjeClăditu-ți-am cetate, în ea să ne facem veacul,Bolnavă m-ai lăsat, plecând degrab' cu leacul.Dragule, în cârje uitatu-mi-ai sufletul trist,Căci lepră dinăuntru-ți rapid m-a atins.Iubite, mă înec în foc și în apă ard,Mi-i teamă s-ating al tau ghimpat gard.Numele-n minte ți l-am scris cu
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
avânt și le întreține prin focul său. “Din suflet rele când țâșnesc”, lumea devine mai întunecată, însă poetul caută mereu să readucă lumina în obscuritate îndemnându-ne să ne întoarcem în iubire pentru a ne sutura rănile. Cel mai frumos leac pentru a ne vindeca este, în viziunea poetului, iubirea. Deși “prin brazi adie vântul a-ntuneric”, Sandu Cătinean încearcă să înnopteze în rugi preacurate pentru ca răsăritul să îmbrace din nou brazii în lumină. “Un cerb din lumi necunoscute” rescrie frumusețea
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
la steaua măreață Călăuză-n magica-ți viață. Adiere de vânt jucăuș Pe-a inimii strună arcuș O voce de înger ne-alină În piept de copil ce suspină. Un strop de izvor neumblat Un drum de tărâm necălcat Ești leacul din roua de flori Și primul cântec din zori. Să iubești...e atât de ușor. Camelia C 2010 Referință Bibliografică: Să iubești..e atât de ușor / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011
SĂ IUBEŞTI..E ATÂT DE UŞOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sa_iubesti_e_atat_de_usor.html [Corola-blog/BlogPost/355553_a_356882]
-
doare cerul și pământul ce-a ridicat între noi vântul... Iubitule, dă-mi mâna ta, Dragostei ne vom preda.... Mă doare astrul de pe cer, Că între noi a pus eter... Durerea am ascuns-o în pumni, Sărutul tău ne este leac pe răni. Mă doare timpul care trece, Și înapoi nu se întoarce Să ne-adăpăm cu apă vie... Poate vom trăi din nemurire... Mă doare mult prea rău, mă doare, Iubirea dintre noi ce moare... Aud un cântec de chitară
DE DOR de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1465318011.html [Corola-blog/BlogPost/379318_a_380647]
-
societate. La asta participă și informaționalizarea lumii prin rețelele sociale și internet, care contribuie la înlocuirea demersului de gândire care implică efort intelectual cu biți de informație fast-food, ușor de cules de un creier mereu odihnit și în căutare de leacuri pentru orice minut de pictiseală. Nu mai citim cărți, nici măcar articole lungi, ci ciugulim titluri, breaking news-uri, frânturi. Suntem îngrășați cu informație de proastă calitate așa cum sunt îngrășate animalele pentru producție. Artificial, rapid, simplu. Iar acest tipar de gândire influențează
Noul, și în politică, provoacă frică. Mai bine cu demonii pe care îi cunoaștem, nu? by https://republica.ro/noul-si-in-politica-provoaca-frica-mai-bine-cu-demonii-pe-care-ii-cunoastem-nu [Corola-blog/BlogPost/338712_a_340041]
-
nu-l lăsa, din teama să nu-l apuce și pe el pandaliile, dacă s-o uita prin cărțile alea cu semne ciudate, de phisică și alchimie și cînd o citi despre metale, creuzete, laba broaștei, sulf și aloe de leac, să nu cadă în lumea aia fără sfîrșit și fără început, în cautarea acelui adevăr absolut, care nu numai că nu există, dar mai este și periculos pentru suflet, că de la el pleacă toate relele! De ce murise Caiafa încă nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De aceea Sfântul Ignatie numea Euharistia drept „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Iar Sfântul Irineu de Lyon (sec. II) a folosit teologia Euharistiei în luptă cu dochetismul și gnosticismul, ce arată că Iisus Hristos a avut trup aparent, arătând că Euharistia este cu adevărat Domnul
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frmusetea_sfintei_euharistii_.html [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
martirică a Sfântului se suprapune astfel peste concepția sa euharistică. De fapt Sfântul introduce în discursul său o confuzie voită, în ceea ce privește gândirea sa despre mucenicie și ceea ce vrea să spună despre euharistie. Pentru el, atât Martyria, cât și Euharistia sunt "leacul nemuririi și doctoria împotriva morții", pentru a trăi veșnic în Iisus Hristos. Ambele stări ale aceleași experiențe mistice sunt legate de participarea la învierea lui Iisus Hristos, care este premisa învierii noastre. Prin urmare "descoperirea lui Iisus Hristos în pâinea
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o țeavă de tun aburind, râd cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva tei în fireturi sunt pajii, stau la poartă uitând s-o deschidă, eu mă văd cu buruienile coapte, păpădie, holeră și spin, și le strig: ne vedem și
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1479986929.html [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
ascunsă-n ochiul zării,/ după soare-apune, căzând în super-lună, Doar pescărușul singur le spune: noapte bună!” (Agoniseală, p. 21). Uneori toamna este melancolică „respiră aurul gutuilor” iar poetul se întreabă: „Mai găsesc lacul cu vise, tăcut, înmiresmat? De ierburi de leac?/ Doar anotimpul l-am înrămat/ În fauna mută”. (Glasul Deltei) deși toamna este însoțită uneori de vânt și de ploi șuierătoare: „Septembrie picură livezile prin ochii aurii, pierzători,/ Copacii dansează-n brațe durerea în roșu. Arzători,/ Coboară și cerul, tresărind
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1496216653.html [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
Urâțenie!? Sigur că da! Balzac zice că “răutatea calculată este cea mai ascuțită dintre toate răutățile!”... Iar Emil Cioran zice că urâțenia “e starea prin care se exprimă în cotidian nepotrivirea dintre lume și noi, e suferința unei discordanțe fără leac!”... Sigur că da! Nu? Bineînțeles, există metode infailibile pentru extirparea Răului și Urâtului, dar nu sunt aplicate. Și, și mai trist și mai grav, nu se observă nici o șansă de aplicare în următorii o mie și unu de ani. Știți
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
e blond abis, De ochii verzi mi-e verde val, Mi-e adâncire grea, de deal, icoana ta rămasă-n vis. Ca un nisip pereții tac, Sub casă ploile se frâng săpând izvor în ochiul stâng și mari, în timpul fără leac. Ploua cu tine peste seri, Azi te șoptesc, nu te mai strig La uși m-așteaptă chei de frig să-ncuie rest de primăveri. Poate că mâine fi-va nins Citește mai mult Ne-mbracă liniști și tăceriCu timpul, rănile
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
tău mi-e blond abis,De ochii verzi mi-e verde val,Mi-e adâncire grea, de deal,icoana ta rămasă-n vis.Ca un nisip pereții tac,Sub casă ploile se frângsăpând izvor în ochiul stângși mari, în timpul fără leac.Plouă cu tine peste seri,Azi te șoptesc, nu te mai strigLa uși m-așteaptă chei de frigsă-ncuie rest de primăveri. Poate că mâine fi-va nins... XIV. COPILĂRIE, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1613 din 01 iunie
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNTREBĂRI DE SUFLET! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Întrebări de suflet! Spune-mi Doamne,ce să fac Ca să pot iubi? Dragostea,s-o ai ca leac, Cât timp vei trăi! Spune-mi Doamne,cum s-alin, Pe cel în necaz? Ia-i povara și-al lui chin, Tu,cu el,să rabzi! Spune-mi Doamne,cum voi duce Crucea,dacă-i grea? Greutatea ei ajunge, Cât
ÎNTREBĂRI DE SUFLET! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1477065473.html [Corola-blog/BlogPost/380752_a_382081]
-
până la tânărul Eminescu. Și încă ceva: sunt unii care mai pun la îndoială miracolele săvărșite de unele icoane. Tuturor le voi răspunde cu profesiunea de credință a Arhimandritului Andrei Tudor, stareț la mănăstirea Dervent(Doborogea), în monografia “Istoria crucilor de leac”(2009)” Orice icoană este o freastră către Dumnezeu și, în același timp, o freastră de cer.... Este mijlocul pe care l-a ales pentru a fi mai aproape de noi”. Referință Bibliografică: Sfânta Icoană a Mănăstirii Nicula / Marius Nanu : Confluențe Literare
SFÂNTA ICOANĂ A MĂNĂSTIRII NICULA de MARIUS NANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marius_nanu_1413273289.html [Corola-blog/BlogPost/379992_a_381321]
-
Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai istoriei, fii nemuritori ai Împărăției veșnice deja începute. Eshatologia este gustată în Euharistie iar Sfânta Euharistie arvunește plinătatea Împărăției ce va să vină. Sfântul Ignatie Teoforul numea Euharistia „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Sfântul Irineu de Lion (sec. II) a folosit teologia Euharistiei în luptă cu dochetismul și gnosticismul care arată că Iisus Hristos a avut trup aparent, arătând că Euharistia este cu adevărat Hristos, că
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465537203.html [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
tot pe loc, pe loc, pe loc! Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar Și-n loc să fim un roib de curse Noi am ajuns din cal - măgar. Pe primul loc e-njurătura Ea pentru toate e un leac Simți cum îți umple toată gura O moștenim din veac în veac. Noi „facem” și „băgăm” de-a valma Noi suduim neîncetat Iar la acest popor, sudalma E o religie de stat. La treburile serioase Noi nu ne concentrăm destul
ION CATRINA PREZINTĂ: -ZEFLEMEAUA LUI CAMIL PETRESCU de ION CATRINA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_catrina_1459754132.html [Corola-blog/BlogPost/340902_a_342231]
-
râd, scoși din soare, își deschid florării, Pașii săi sunt veniți cu-n trecut în strămoși, Primăvara e-n noi, nuntă-n anii frumoși, An de an tu renaști în speranțe de veacuri Și ne cânți simfonii cu balsame de leacuri. Tu vorbești de cocori, fulguind zbor de fluturi, Revărsând în neliniști cor răboinic de cânturi, Și zâmbind te mai superi peste zile iernoase Ce amarul și-l frâng, arse focuri în case. În genunchi de păduri tu te sprijini de
DRAG DE PRIMĂVARĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1459618625.html [Corola-blog/BlogPost/369241_a_370570]
-
mea... Am clădi palate iar Dintr-un zâmbet de ștrengar... În obraji, bujori ne-ar crește Scriem file de poveste! Peste noi ar ninge crini Dorul tu ai să-mi alini Zilele ne-ar părea veacuri, Pentru toate-am avea leacuri. Lumea simplu s-ar schimba Bucurie noi i-am da Și un strai de viorele Să-nflorescă printre ele... foto Lore Sabau Photo 22 mai 2016 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Pui de Om... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PUI DE OM... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1464928173.html [Corola-blog/BlogPost/383627_a_384956]
-
ni se oferă direct, fără a ne consuma timpul și energia. Pe de o parte avem acest ego maladiv care necesită o auto-satisfacere constantă. În momentul în care descoperim că nu suntem genii în matematică și că nu vom afla leacul pentru cancer, ne întoarcem către domeniul care poate fi cel mai ușor confiscat. Folosim arta ca pe un soi de material onanist pentru ego, iar și mai grav este faptul că nici măcar nu încercam să ajungem la un nivel de
După ce s-a terminat cel mai prost film românesc pe care l-am văzut vreodată, l-am căutat pe regizor by https://republica.ro/dupa-ce-s-a-terminat-cel-mai-prost-film-romanesc-pe-care-l-am-vazut-vreodata-l-am-cautat-pe-regizor [Corola-blog/BlogPost/337980_a_339309]