2,103 matches
-
în soluționarea tuturor cauzelor penale având ca temei prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal (paragrafele 33-35). ... 17. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
lit. b) din Codul penal (paragrafele 33-35). ... 17. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni intră în atribuțiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancțiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
în Cauza Călin Georgescu împotriva României (Cererea nr. 37.327/24), prin care instanța de la Strasbourg a respins cererea ca inadmisibilă, arătând, printre altele, că art. 3 din Primul Protocol adițional la Convenție se limitează la „alegerea legiuitorului“, deci a corpului legiuitor, și nu se aplică în mod normal alegerii președintelui statului decât în măsura în care s-ar stabili că acesta îndeplinește rolul de legiuitor (n.n. - ceea ce nu este cazul în sistemul organizării puterilor în stat din România). În mod
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
mai ajuns niciodată în această țară căci prima condiție a celui ce vrea să pornească o afacere este mobilitatea. Posibilitatea de a se mișca rapid și în siguranță în orice direcție. - Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. Bine de știut. Câte legi sunt astăzi în vigoare și se bat cap în cap? Auzisem de vreo 14000
„Îmi vreau copilul înapoi acasă!” România, o țară părăsită, plină de patrioți () [Corola-blog/BlogPost/338714_a_340043]
-
urmărite, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. Curtea a mai reținut că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
separației și echilibrului puterilor în stat, precum și ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului. În egală măsură, pentru aceleași considerente, în cauză sunt încălcate și dispozițiile art. 102 alin. (1) referitor la rolul Guvernului, prin excluderea competenței autorității legiuitoare de aprobare a solicitărilor de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier național, pentru suprafețele mai mari de 10 ha. Totodată, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, dreptul de administrare cu privire la bunurile
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
și care acționează în virtutea unui mandat reprezentativ acordat de întreaga națiune, potrivit art. 69 din Constituție. Deosebirea se justifică prin statutul constituțional diferit al celor două categorii de aleși, fiecare fiind reprezentanți ai unor autorități distincte, respectiv ai autorității legiuitoare și ai celei executive, care funcționează în baza principiului separației și echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Curtea remarcă, totodată, că legiuitorul constituant a înțeles să reglementeze în chiar textul
DECIZIA nr. 117 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301271]
-
în jurisprudența sa, a dezvoltat o veritabilă doctrină a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
mai 2009, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 53). Legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră (spre exemplu, Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
constituțională acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Anulând drepturile dobândite prin hotărâri judecătorești definitive la stabilirea drepturilor salariale, puterea legiuitoare (Parlamentul) și cea executivă (Guvernul) au interferat și au afectat în mod evident puterea judecătorească, încălcând principiul separației puterilor în stat stabilit de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 15. În concret, textele de lege criticate încalcă principiile drepturilor câștigate
DECIZIA nr. 387 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293916]
-
cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, iar, pe de altă parte, dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituția României care prevăd, expressis verbis, principiul potrivit căruia „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării“, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, a fost respinsă ca inadmisibilă. ... 75. Prin Decizia nr. 484 din 25 iunie 2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
nu formează obiect al controlului de constituționalitate în prezenta cauză. De asemenea, Curtea subliniază că, într-o asemenea situație, nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci, eventual, una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce
DECIZIA nr. 466 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294631]
-
stabilească existența acestor substanțe în corpul conducătorului vehiculului.“ ... 63. În paragraful 21, Curtea Constituțională a constatat că, „având în vedere sfera largă a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, așa cum reiese aceasta din legislația specială, în mod obiectiv legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive, ca și cerință esențială cu privire la elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, infracțiune reglementată de art. 336
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
pentru instanțele judecătorești. ... 7. Astfel, se arată că prevederile art. 452 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 permit, contrar principiului separației puterilor în stat, ca procedura judecării cauzelor disciplinare să fie reglementată nu prin lege, de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare, ci printr-un act administrativ (statut), de către un organ administrativ. De asemenea, prevederile legale criticate permit, în mod neconstituțional, ca procedura judecării cauzelor disciplinare să nu fie reglementată prin lege organică, după principiile contradictorialității, asigurării dreptului la apărare și
DECIZIA nr. 455 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294640]
-
și completarea Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 9 decembrie 2024. Capitolul I Organizarea Senatului Secţiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/293196]
-
cursului prescripției răspunderii penale și, implicit, aplicarea legii penale prin analogie. Or, Curtea a statuat constant, în jurisprudența sa, că prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, iar competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale (Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
constituant nu a impus în corpul Legii fundamentale un anumit sistem electoral, acesta fiind, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a), atributul exclusiv al legiuitorului organic. Astfel, prin lege organică, Parlamentul - organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție - își exprimă opțiunea pentru un anumit sistem electoral și îl reglementează. ... 16. Curtea a reținut că, în principiu, opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparține legiuitorului, soluție care rezultă și
DECIZIA nr. 458 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294243]
-
acest lucru îți trebuie o inițiere în tainele isihasmului și nu numai. Moise este înainte de orice o figură simbolică și identitară: singurul om care l-a cunoscut pe Dumnezeu față către față, primul dintre proroci, eliberatorul poporului lui Israel, regele legiuitor, mediatorul prin excelență. El este recunoscut drept întemeietor al iudaismului, chiar al monoteismului, în general. Moise salvat din ape este eroul biblic care influențează și în zilele noastre întreaga cultură a lumii, în special pe cea occidentală. Astfel, el a
ZBORUL SPRE LUMINA ŞI FERICIREA TABORICĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343244_a_344573]
-
instanței de contencios constituțional de a interveni, ori de câte ori este sesizată, în cazul în care un text legal poate genera interpretări de natură să aducă atingere prevederilor constituționale. Fără a nega rolul constituțional al Parlamentului de „unică autoritate legiuitoare a țării“, consacrat de art. 61 din Legea fundamentală, și nici pe cel de interpret al legii pe care îl are instanța judecătorească în virtutea art. 126 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională a reținut că, în cazul în care
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
calitatea legii. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, a statuat, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
5 octombrie 2024, nr. 32 din 6 decembrie 2024 și nr. 7 din 11 martie 2025), ceea ce contravine principiului legalității restrângerii drepturilor fundamentale. Drept urmare, BEC și-a depășit competențele legale, arogându-și competențele Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin. (1) din Constituție, BEC neputând introduce condiții suplimentare pentru candidatură față de cele prevăzute de Legea nr. 370/2004. Orice condiții suplimentare pentru candidatură trebuie stabilite printro lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare administrativă
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
Legea-cadru nr. 153/2017, care deleagă stabilirea mărimii sporului pentru condiții de muncă prin acte de reglementare secundară (regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), Curtea reține că, departe de a constitui o negare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie opțiunii legiuitorului în materia reglementării sporului pentru condiții de muncă, fără a încălca dispozițiile art. 61 din Constituție. Astfel, marja de apreciere a autorităților administrației publice în privința stabilirii
DECIZIA nr. 50 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298139]
-
de realizare a atribuțiilor acestora, prin stabilirea, în mod neechivoc, a operațiunilor pe care acestea le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor lor. Însă, în soluționarea cauzei, procurorul nu se poate îndepărta de conținutul normei, realizând delimitări ce intră în competența puterii legiuitoare. În acest sens, instanța de contencios constituțional a statuat că o consecință a prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care prevăd obligativitatea respectării, în România, a Constituției, a supremației sale și a legilor, este aceea că legiuitorul trebuie
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
se rezume la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2024 sau să îi aducă acesteia modificări și/sau completări care să servească scopului avut în vedere de inițiatorul său este în profund dezacord atât cu rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și cu procedurile parlamentare aplicabile edictării legilor, cât și cu interdicția prevăzută la art. 69 din Legea fundamentală care stabilește că orice mandat imperativ care ar putea fi stabilit în sarcina deputaților și a senatorilor este nul. ... 21
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
ce înseamnă că, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituție, pe de o parte, ordonanța de urgență ar urma să înceteze să mai fie un act normativ de sine stătător și să devină, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, un act normativ cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea sa de către Guvern, iar, pe de altă parte, legea astfel adoptată
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]