2,216 matches
-
din lipidele vegetale, după hidroliză. În produsele horticole au fost identificați sitosterolul (122 mg/100 g migdale, 106 mg/100 g mazăre verde, 87 mg/100 g nuci); brasicasterolul și campesterolul la fam. Cruciferae, spinasterolul la spanac, stigmasterolul la Papilionaceae (Leguminoase). Alți steroli vegetali care diferă prin numărul de duble legături ale nucleului ciclopentan perhidrofenantrenic, sau prin structura lanțului lateral, se găsesc în cantități mult mai mici (sub 10 mg/100 g). Dintre produsele horticole locale, în afară de nucifere și mazărea verde
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la porumb, făină de porumb și fasole au fost reduse cu începerea de la 1 august 1915. Tot acum s-au introdus noi taxe vamale pentru o serie de alte produse (precum grâu, secară, orz, ovăz și făinurilor acestora, mazăre, unele leguminoase și oleaginoase). Noile taxe vamale erau menite să atenueze și nemulțumirea celor care nu erau interesați de exportul cerealelor, fiind preocupați mai mult de situația internă. Guvernul era conștient că nu putea ceda în totalitate presiunilor agricultorilor, fapt care ar
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
explică de ce a fost nevoie să se intervină pentru o nouă prohibire la export, la începutul anului 1916. În expunerea de motive la noua lege de prohibire se arăta că „având în vedere extensiunea ce a luat exportul cerealelor și leguminoaselor, și pentru a-și da seama dacă cota rezervată pentru consumația internă [...] este respectată pentru a se asigura astfel pe de o parte nevoile interne, iar pe de alta nevoile însămânțările de primăvară, a fost de părere ca să fie prohibit
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
seama dacă cota rezervată pentru consumația internă [...] este respectată pentru a se asigura astfel pe de o parte nevoile interne, iar pe de alta nevoile însămânțările de primăvară, a fost de părere ca să fie prohibit exportul tuturor cerealelor și derivatelor, leguminoaselor și semințelor furajere, până când vom constata că nevoile mai sus menționate sunt asigurate”. Proiectul de lege a fost adoptat fără discuții, doar cu trei voturi contra. Încercările pentru a aduce un minim de ordine în acest domeniu al vieții economice
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Relații între sistemul de fertilizare și intensitatea atacurilor de mană și alternarioză la cartof 1976 Reichbuch Leon 15. Metode agronomice de atenuare a energiei erozive a ploilor torențiale pe pante de 1416% 1976 Scurtu Dumitru 16. Bioecologia gărgărițelor frunzelor de leguminoase și florilor de trifoi în condițiile din nordul Moldovei 1977 Brudea Valentin 17. Sinergismul dintre erbicide și lucrările de îngrijire la cartof 1978 Scurtu Elena 18. Raportul optim dintre lucrările adânci și superficiale ale solului în Podișul Sucevei 1979 Catargiu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fizice și biologice din sol și interacțiunea solplantă 1985 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 30. Coeficienți de corelație pentru eficiența udărilor 1985 Săicu Constantin 31. Dependența eficacității mifibuzinului de momentul efectuării tratamentului 1985 Scurtu Elena 32. Standardizarea amestecului de graminee și leguminoase perene pentru înființarea de pajiști temporare în diferite condiții ecologice 1986 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 33. Elaborarea sistemului de producere de sămânță la gulia furajeră pentru zona de influență a SCA Suceava 1986 Popovici Dumitru Tonigar Doina 34. Epoca optimă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
pajiști temporare în diferite condiții ecologice 1986 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 33. Elaborarea sistemului de producere de sămânță la gulia furajeră pentru zona de influență a SCA Suceava 1986 Popovici Dumitru Tonigar Doina 34. Epoca optimă de semănat toamna a leguminoaselor și gramineelor perene în condiții de irigare 1986 Săicu Constantin 35. Criterii de apreciere a rezistenței la cădere a inului pentru fibră 1986 Scurtu Dumitru 36. Dependența coeficientului de valorificare a îngrășămintelor în funcție de nivelul de fosfatare indus 1988 Reichbuch Leon
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
o condiție corporală la un scor aproximativ de 3,5 ( în scara de 5 puncte) și să consume energie suficientă pentru a minimaliza declinul balanței energetice care are loc în ultima săptămînă de gestație, Furajele fibroase (fânul de graminee și leguminoase) să fie de calitate, fiind de bază în această perioadă pentru dezvoltarea papilelor ruminale în vederea pregătirii pentru ingestia unor cantități mai mari de energie necesară în perioada de lactație timpurie, Furajele verzi sunt recomandate pentru conținutul bogat în săruri minerale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se lua în considerație următoarele măsuri în alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile de lapte: Administrare de rații furajere care să stimuleze apetitul, cum ar fi fânul de graminee și leguminoase de calitate, pentru ca femela să consume cât mai multă materie uscată posibilă și cât de curând după parturiție. Hrana administrată trebuie să fie proaspată, echilibrată în proteină degradabilă, carbohidrați nefibroși și energetici, care vor crește ingestia, Concentratele se vor administra
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cuvinte de origine traco dacă, la care s-a adăugat -iche. Originea segmentului final -iche nu se poate explica decât dacă presupunem că a existat în română un cuvânt, moștenit din latină, care a dispărut. Din sfera semantică a plantelor leguminoase, româna a moștenit cuvântul linte < lat. lentem (ac. al lui lens, -tis). Este un cuvânt transmis tuturor limbilor romanice. Observăm însă că în limbile romanice occidentale s-a transmis diminutivul lenticula (fr. lentille, it. lentichia, port. lentilha), prin urmare putem
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ca și romanii, obișnuiau să... bată boabele unei plante al cărei nume științific este Vicia faba L. Mult mai aproape de vremurile noastre, adică pe la finalul secolului al XVIII lea, când cultura fasolei s-a extins în Grecia, piureurile din această leguminoasă au devenit obișnuite, mai ales în perioadele de post. Vicia faba L. este bobul românesc, leguminoasă astăzi ieșită din cultură, dar care prezenta importanță în meniul nostru până la mijlocul secolului al XIX-lea; inclusiv sub formă de „bob bătut“ (menționat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
L. Mult mai aproape de vremurile noastre, adică pe la finalul secolului al XVIII lea, când cultura fasolei s-a extins în Grecia, piureurile din această leguminoasă au devenit obișnuite, mai ales în perioadele de post. Vicia faba L. este bobul românesc, leguminoasă astăzi ieșită din cultură, dar care prezenta importanță în meniul nostru până la mijlocul secolului al XIX-lea; inclusiv sub formă de „bob bătut“ (menționat în volumul Din bucătăria țăranului român, de Mihai Lupescu, publicat la Paideia în anul 2000). Europa
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vechi tratat de artă culinară, care datează din 1700 î.Cr.; este vorba despre trei tăblițe mesopotamiene, care au fost traduse abia în anul 1995. Tot un fel mămăligă regăsim în Roma antică, sub numele de pulmentum, un terci din diferite leguminoase sau cereale. Pluralul acestui cuvânt este pulmenta, din care ar proveni actuala polenta italiană. Interesant este faptul că termenul polenta era întâlnit și în Banat, desemnând o pâine din porumb măcinat (informația apare în lucrarea lui Johann Jakob Ehrler, Banatul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
generală. Numele unor orașe care erau abandonate acum îmi erau familiare încă din perioada înaintării. Se prea poate ca mărcile de untură și de ulei să fi acoperit paginile care fuseseră pline de anunțuri cu numele soldaților morți. Cele pentru leguminoase făceau de necitit fie programul filmelor, care se schimba de la o săptămână la alta, fie pagina de mică publicitate. Uneori ajuta și tatăl. Așa, lipind mărci, ajungeam să ne apropiem. „Lenchen“, așa o numea el pe soția lui. Ea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
explozii. Mirosul care domnea era greu de suportat: un amestec de pudră de talc, păr permanent, cerneală de mașină, fum de țigară și transpirație. Pe pereți se aflau afișe ale diverselor campanii ale ministerului: poze cu Cartoful Pete și alte leguminoase, care te implorau să le fierbi și să le mănînci; slogane care semănau cu vechi texte religioase propagandistice. PLANTAȚI ACUM! PRIMĂVARA și VARA vor sosi ca de obicei - CHIAR ÎN VREME DE RĂZBOI. În capătul Încăperii era o masă, separată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
eficienței în agricultură. Influența nefavorabilă asupra productivității la hectar, generată de reducerea cantităților de substanțe chimice, poate fi redusă prin aplicarea unor mijloace agrotehnice, între care amintim: folosirea asolamentului și a unei rotații raționale a culturilor; creșterea suprafețelor cultivate cu leguminoase anuale și perene care favorizează fixarea azotului în sol; extinderea folosirii îngrășămintelor organice; îmbunătățirea pregătirii profesionale a agricultorilor pentru familiarizarea acestora cu mijloacele agrotehnice moderne (inclusiv cu aplicarea unor mijloace integrate de combatere a bolilor și dăunătorilor asocierea unor metode
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
potențial pentru dezvoltarea anumitor ramuri ale zootehniei ( creșterea bovinelor și ovinelor). Ponderi mai mici dețin alte plante de cultură, și anume: floarea soarelui 6,1% din suprafața arabilă, legumele 4,4%, cartofi 3,8%, sfecla de zahăr 1,6% și leguminoase boabe 1,3%. Dintre culturile vegetale cele mai reprezentative pentru agricultura județului ca pondere în suprafața cultivată și în producția totală a României în anul 2000 sunt (Anexa 6): leguminoasele boabe care au deținut 8% din suprafața cultivată în țara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
4%, cartofi 3,8%, sfecla de zahăr 1,6% și leguminoase boabe 1,3%. Dintre culturile vegetale cele mai reprezentative pentru agricultura județului ca pondere în suprafața cultivată și în producția totală a României în anul 2000 sunt (Anexa 6): leguminoasele boabe care au deținut 8% din suprafața cultivată în țara noastră și 7,1% din producția națională (fasolea 10,9% din suprafață și 9% din producție) ; sfecla de zahăr cu 8,5% din suprafața și producția națională; legumele cu 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
producției are loc o creștere a randamentelor pe unitatea de suprafață și în consecință la reducerea cheltuielilor pe unitate de produs; d) poate fi înlăturat caracterul preponderent cerealier al agriculturii noastre ca urmare a modificării structurii culturilor în favoarea plantelor tehnice, leguminoaselor de nutreț, legumelor și fructelor favorizând în acest fel aplicarea asolamentului. Extinderea culturii plantelor tehnice, care au cunoscut după 1990 un declin continuu, ar putea contribui la creșterea rentabilității exploatațiilor prin aceea că acestea ar putea fi valorificate la prețuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
orzoaică 411861 867018 2105,1 6628 12902 1946,6 1,6 1,5 Ovăz 232316 243830 1049,6 6614 7670 1159,7 2,8 3,1 Porumb boabe 3049356 4897603 1606,1 119753 254439 2124,7 3,9 5,2 Leguminoase boabe 41345 36929 893,2 3296 2621 795,2 8,0 7,1 Mazăre boabe 13086 14159 1082,0 514 649 1262,6 3,9 4,6 Fasole boabe 26209 21803 831,9 2779 1969 708,5 10,6 9
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
primăvară 3137 1777 56,65 126 542 320 587 202 1360 43,35 ovăz 6614 1424 21,53 198 879 85 203 59 5190 78,47 porumb 119907 71955 60,01 1228 9149 59098 2095 385 47952 39,99 II Leguminoase 3293 652 19,80 85 132 43 240 152 2641 80,20 mazăre 514 332 64,59 80 21 5 201 25 182 35,41 fasole 2779 320 11,51 5 111 38 39 127 2459 88,49 III Plante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Mai întîi se evaluează producția de struguri pe fiecare parcela prin înmulțirea producției de struguri la hectar cu suprafața parcelei și după aceea, prin însumarea producției la toate parcelele, se obține producția totală de struguri pe unitate. 14. Fin din leguminoase perene, amestecuri de leguminoase perene și graminee și din finețe naturale Probele pentru evaluarea producției se vor cosi de pe suprafețele de control de cel putin 1 mp din 5 puncte pentru tarlalele de pînă la 10 ha, la care se
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
producția de struguri pe fiecare parcela prin înmulțirea producției de struguri la hectar cu suprafața parcelei și după aceea, prin însumarea producției la toate parcelele, se obține producția totală de struguri pe unitate. 14. Fin din leguminoase perene, amestecuri de leguminoase perene și graminee și din finețe naturale Probele pentru evaluarea producției se vor cosi de pe suprafețele de control de cel putin 1 mp din 5 puncte pentru tarlalele de pînă la 10 ha, la care se adaugă cîte 1 punct
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
1895 arăta că „mămăliga era stâlpul casei, iar legumele erau cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și castraveții (ca legume proaspete sau murate), lăptuci, ștevie, urzici sau dovlecei erau principalele leguminoase, la care se adăugau: lintea, mazărea, bobul, năutul, spanacul, măcrișul, ceapa, usturoiul și ciupercile. Referințele istorice ale timpului arată că arta culinară se limita la trei procedee majore folosite În prepararea alimentelor și anume; fierberea frigerea și coacerea. După cum observă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Întins mâna deasupra nobilului, a făcut semnul Sfintei Cruci și a spus : „În numele lui Dumnezeu, fie ca această boală să nu te mai supere niciodată. Îți reco‑ mand, Însă, ca de acum Înainte să nu mai guști semințe (boabe de leguminoase) niciodată În viața ta”. Același om suferea de ceva vreme de durere de dinți Într‑o parte. Prin urmare, el a implorat sfântul să Îl vindece și de această boală. Sfântul a răspuns : „Este suficientă vindeca‑ rea stomacului tău. Este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]