61,510 matches
-
Seferis dar mai ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului și viața de minune tainic ne vorbesc doar flacăra euharistică și cerul din cireșul de mai din care îngerul împarte copiilor cireșe. Tapiserie cu porți Porțile: dincolo de ele stivă de lemne și laptele în vasul cărămiziu și liziera pădurii de salcîm. Din lumina-i verde, crudă, caldă crește un mereu același schit sub ploaia de stele care plouă în sus. Poarta cea albă, prin ea am privit prima oară caii și
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
înaintat astfel cu Betina prin lumina amețitoare a razelor rotitoare ca prin miezul unui caleidoscop sau al aurorei boreale, ținându-ne de degețel și strecurându-ne în tot felul de paturi - mai ales în patul ei cu tăblii mari din lemn sculptat, un pat din alte timpuri, larg și robust, a cărui lățime totuși nu ne ajuta la nimic, căci în contorsionările noastre de început și de sfârșit de lume nu odată ne-am trezit răsturnați pe parchetul a cărui duritate
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
de iod prinși în sare. Cântece de dragoste și furie M-am săturat să trăiesc în aceeași casă cu mine Pentru că te rostogolești în patul meu direct din nisip Pe tot felul de așchii de scoici și pe resturi de lemn aduse la mal în timp ce te culci cu toate celelalte femei pentru bani îmi este teamă de talentul tău de a secreta tot felul de imagini în care aduci oamenii mai aproape și-i reconstitui împotriva voinței lor din obiecte subțiri
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
argintat de conserve cu care să deschid o scoică fără să mă rănesc abia acum am sentimentul că pot să ies de aici că merit să urc pe muchia plină de nisip a craniului meu ca pe o scară de lemn putrezit sidefată de mare Melcul Eu când îmbătrânesc mă strâng în jurul meu ca o pilitura subțire pe un pat de magnet moale și total lipsită de amenințare. Iubesc tot mai des oamenii sau cel puțin așa le declar de la vchiul
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
de alta și nerușinarea acuplării lipită de pașii lor, înceți, melancolici. Așadar, a început la Bellu. Și a continuat în cel mai întunecos colț al unui culoar străin, la ultimul etaj al unei clădiri vechi, unde scîrțîitul podelei șubrede de lemn îi avertiza dacă cineva se apropie. Atunci ei se opreau din șușotit și, cu un efort de voință, își depărtau capetele care, odată pericolul dispărut, se apropiau iar . Se grăbeau, așa se vor grăbi, ani de zile, de acum înainte
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
de aici pînă diseară! Și vă rog luați aminte că senvișurile sunt cu șuncă de Praga veritabilă! Mai există crenvurști, Pepsi, ciocolată chinezească și chiar mandarine! Coada în care au intrat amîndoi, mergea încet, Letiția căsca ochii la lambriurile de lemn înnegrit din hol, iar Radu se lansase într-o poveste despre tabloul unui pictor de mîna a doua de acum o sută de ani, în care apare chiar sala unde se ține ședința noastră de azi, pe-atunci, n-o să
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
viitori și pe Letiția cu Radu. într-o versiune mai tîrzie a romanului, Letiția a plasat însă acest monolog al lui Radu în pauza ședinței. Și, probabil, pentru a face scena mai dramatică, a introdus, în hall-ul cu lambriuri de lemn și vitralii florale, art nouveau, total atipic pentru un sediu de sector de partid din anii '70 , niște tineri cu fețe brutale, tunși scurt și îmbrăcați în costume cenușii, de unică măsură, care mișunau în jurul grupurilor, încercînd să capteze toate
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
vînătăi. Ce au prins atunci ochii ei, orbiți de plictiseala eternă a biroului și de certurile nesfîrșite cu Petru? în însemnările făcute în caietul ascuns sub salteaua patului conjugal, nu se va mai păstra decît scîrțîitul stresant al podelei de lemn. Letiția trebuie să fi întors spre el o față nemișcată. Doi ochi neutri care de acum înainte au să vadă mai mult decât are să le permită mintea ei, tot mai excitată. Neutri, dar încălziți de fosta prietenie - singurul sentiment pe
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ședință? Sau își asumă ea riscul să intre după cei din prezidiu și să ajungă amîndoi niște oi negre? în penumbra culoarului, ochii ei dezamăgiți se albăstriseră și fața i s-a strîns, asprită, a coborît încruntată scara îngustă de lemn și pe cea lată de marmură, așa cum va coborî, într-un viitor apropiat, scările unor blocuri de periferie, cînd se apropia ora de întoarcere acasă a amicului Florinel. Ca să dreagă puțin atmosfera, Radu se întorsese la trecutul casei de pe Calea Victoriei
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ea la închisoarea Jilava, așteptînd ca Tribunalul Poporului să îl judece în Procesul Marii Trădări Naționale. în locul lui s-a instalat provizoriu Cartierul general al Armatei Roșii, înlocuit curînd de o o centrală a Sovromurilor, care monitoriza trenurile cu cereale, lemn și petrol trimise în contul datoriilor de război față de Uniunea Sovietică. După un timp, Sovromurile au găsit o locație mai adecvată și în salonul Mariei Obrenovici au început să se țină concerte de muzică sovietică și spectacole de teatru în
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
învecinează, se suprapun, se întrepătrund în efortul de a exprima mai puțin convențional o realitate de altfel banală: "iedera pe cruce: sînge vegetal prin brațele / înlemnite-a neputință-n lături / iată li se văd, umflate, venele / verzi spre-albastru; crucile de lemn / nobilimea veche-a cimitirelor..." Chiar dacă unele imagini sau enunțuri ar putea fi considerate fie confuze, fie inutile în context, și în orice caz discutabile (de ex., "brațele înlemnite a neputință în lături", "nobilimea veche a cimitirelor"), totuși nu se poate
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
tu dacă vii să-ți îmbraci umbra și spasmul. T: Cât mai e ora? cât mai e veacul? Ceasornicul tău se-apropie de foarfecele înfricoșător - despicătorul de secole plouă cu boabe de fier incandescent din cântarele sparte-ale sorții alerg pe lemnele rugului până în vârf unde tu fumegi în fașele Domnului. O bisturiul niciodată nu taie - el interzice. N: Citesc prin voi literele păgâne circumscrise ca o temniță filială: nu sunt decât o particulă a morții. Mireasma creierului meu virgin acuză: noli
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
rochia ce părea că se îmbătase și ea, s-a așezat să mănânce că-i era foame, a trosnit și câteva pahare, după care, făcându-și rugăciunea înainte de culcare, băgă de seamă că nu-i vine somnul. Alături, femeia înțepenită lemn: anestezie totală. O clătină puțin - nimic; încercă mai ca lumea - degeaba. De n-o auzea cum răsuflă, de n-o vedea cum îi saltă pieptul, ar fi zis că-i moartă. Păi, dacă așa stau lucrurile, n-ar fi rău
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
țipa de durere durerea te ține viu durerea te face nemuritor și veșnic durerea te face zeu hai nu-ți mușca limba de durere ci chiar durerea mușc-o de limbă pînă devine nevorbitoare * dar eu am acest arc de lemn de corcoduș și pun în el săgeți care zboară pînă dincolo de moarte dar eu am această pulpă foarte musculoasă care urcă de dimineața pănă seara muntele din miezul pulpei tale dar eu am această limbă care a adus în gura
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967 un frumos muzeu, care adăpostește o valoroasă colecție de icoane vechi, manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult din metal prețios și obiecte din lemn sculptat. Singurul studiu publicat până în prezent despre Mănăstirea Țigănești și comorile sale artistice este cel al Prof. Victor Simion în Glasul Bisericii, nr. 4-6 din 1991, pp. 84-95. După ce am descoperit în biblioteca mănăstirii Sinaia 20 de manuscrise psaltice inedite
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
să Înțelegem că una este a sufla În lumânare, cum mai facem azi de ziua cuiva ori prin biserici și a sufla În luminare este alta, adică poate să se refere la sursa luminii În general: flacără de lampă, felinar, lemn, gaz aerian, lumânare etc. În Scrisoarea I este vorba despre lampă, și vom arăta de ce. Mai Întâi, Însă, să ne aducem aminte de atmosfera din poezia Noaptea (1871, cu 10 ani Înainte). Edițiile curente, de astăzi, au: Lumânarea-i stinsă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cu focul, Înseamnă doar a lua, a prinde, iar sensul românesc nu numai că ne individualizează Între limbile romanice, dar păstrează o interesantă mitologie (și metafizică) a focului: când aprind focul nu Înseamnă că scot focul la iveală dintr-un lemn, că focul ar fi În interiorul obiectului și n-aș face decât să-l exteriorizez; nu, focul se prinde de ceva, el există În sine, are viața, imperiul, consistența lui și În mod deliberat acceptă să se Încurce În realitatea noastră
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
decât să-l exteriorizez; nu, focul se prinde de ceva, el există În sine, are viața, imperiul, consistența lui și În mod deliberat acceptă să se Încurce În realitatea noastră, să o consume. Sensul primar este „ a pune foc”În lemne, sau În altceva care arde. Focul nu se creează de către om, el trebuie păstrat, Întreținut; dacă se stinge, ca În basmul Călin Nebunul, stă timpul În loc până ce flăcăul care nu l-a vegheat aleargă tocmai pe tărâmul celălalt, ia o
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
muzical arabo-andaluz. În ziua de astăzi, pe teritoriul Africii de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un cadru de lemn, denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa Nuntă evreiască în Maroc - 1839. Instrumentul cel mai utilizat în muzica de factură
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa Nuntă evreiască în Maroc - 1839. Instrumentul cel mai utilizat în muzica de factură orientală este fără îndoială luth-ul - în limba arabă al-aoud însemnând lemn. Supranumit regele sau sultanul instrumentelor, luth-ul este cunoscut în zona Orientului Mijlociu din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de apariția islamului. Având forme dintre cele mai diverse, cu un număr variabil de coarde, luth-ul oriental a fost
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de instrumente de tip luth. Al doilea instrument ca importanță în ierarhia organologică a muzicii arabo-andaluze este rebab ul, denumit în Europa și rebec. Rebab-ul este un instrument cu coarde și arcuș, format dintr-o cutie de rezonanță din lemn, în formă de barcă, peste care este întinsă o piele de capră. Rebab-ul are două coarde, este ținut vertical pe genunchi și acționat cu un arcuș rudimentar, convex. S-a speculat foarte mult pe seama acestui instrument cordofon, fiind adesea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
percuție cel mai utilizat în muzica araboandaluză este denumit în Africa de Nord tar, iar în țările Orientului Mijlociu riqq. Este vorba despre un gen de tamburină prevăzută cu o membrană din piele întinsă pe o singură parte pe cadrul rotund, din lemn. În acest cadru sunt practicate cinci fante duble, prevăzute fiecare cu câte o pereche de plăcuțe din alamă, asemănătoare unor talgere în miniatură. Acționarea instrumentului se execută cu degetele celor două mâini, plăcuțele de alamă fiind puse în rezonanță și
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de raționament instruit de instinctul germinativ, dat fiind că Încifrarea rămâne rezerva, armura.Limbajul este, cu desăvârșire, o dexteritate. Alăturările Înseamnă ele Însele stări, impact. Neașteptatul În exprimare frapează, apropie de substanța textului: “O, trupul tău lucrat febril cu forja/ lemn muieratic aclamat de vulg” (Joc de noroc). Muzicalitatea survine, parcă hipnotizată, aceleiași dexterități care atrage neapărat atenția asupra unei inflexiuni spirituale care e, la Dinescu, vocația de a fi poet. Dionisiacă nu este doar aluzia. Tot ce ține de trăire
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
șase manuscrise ale lui Neofit, dintre care ouă sunt coligate, cărora se adaugă cele șase, caligrafiate de Gheorghe Căciulă, Ilie Cântărețul, Ioniță Stoicescu - Logofețelul și cel cu notație cucuzeliană, provenit de la episcopul Dionisie Romano, cel scris la Mănăstirea Dintr-un lemn din Vâlcea și provenind de la monahia Glafira - Manuscrisul grecesc românesc nr. 53 în care apar heruvice, axioane grecești și românești și chinonice săptămânale, duminicale și ale marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie Ieromonahul și Manuscrisul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
artistice; ea te forțează aproape! Aș compara-o cu o femee frumoasă, sensuală, înamorată, care se dă toată! Dar să lăsăm poezia! Să trecem puțin la bucătăria Scalei! Orchestra e compusă din 18, 16, 12, 11, 9 coarde, câte 4 lemne, 8 corni, 4 trombe, 4 tromboni, tuba, 2 arpe și 5 baterii. E bine, dragă Ljub - (și asta aș ține să difuzezi lucrurile nițel): La Scala nu există nici un fel de rotație, afară de suflători, prin forța lucrului. Ei bine, nu
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]