971 matches
-
Întregime științei. Bineînțeles, tot ce ți-am făgăduit, aurul anual, casa și observatorul ți se cuvin, nu iau niciodată Înapoi ce-am dăruit din toată inima. Mi-aș fi dorit să te alături lucrării mele, mă mâmgâi spunându-mi că letopisețele vor scrie, pentru viitorime: În vremea lui Nizam al-Mulk, a trăit Omar Khayyam; era slăvit, la adăpost de furtuni, putea să-i spună nu marelui vizir fără să riște căderea În dizgrație. — Nu știu dacă voi putea să-mi dovedesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care închinări vor rămâne stăpâniri adevărate...ale acestei...mănăstiri de curând zidită, a Sfântului Nicolae ce i se zice din Țarină.” „Iași 7103 (1595).” Când am terminat de citit, am rămas cu gândul agățat de spusele lui Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” despre Aron vodă... Glasul călugărului, venit pe neașteptate, m-a scos din visare: „La ce te gândești, fiule?” Mă gândeam la cele spuse de Grigore Ureche despre Aron vodă și ctitoria sa, părinte. „Dacă tot ai deschis vorba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce se gândea, sfinția ta? „La faptul că vremea Ducăi vodă nu a fost prea fericită pentru poporăni. Tocmai mi-am adus aminte de...” De data asta știu la ce te gândești, părinte. La cele povestite de Ion Neculce în „Letopisețul Țării Moldovei” privitoare la Duca vodă. „Ce spune cronicarul? Fii bun și povestește-mi și mie”. Apoi mai curând ți-aș citi, părinte ce scrie Ion Neculce: „Și intrând leșii și căzacii și moldovenii, (în conacul din Domnești n.n
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
crește în ochii mei.” Am să-ți spun, sfințite părinte, dar rogu-te să-mi dai voie să-l iau martor pe cronicarul Grigore Ureche. „Cu alte cuvinte, vrei să-ți confirme vorbele. Ia spune!” Iaca ce zice cronicarul în „Letopisețul Țării Moldovei”: „Au domnit Ștefan vodă 47 de ani și 2 luni și trei săptămâni (1457-1504 n.n) și au făcut de mănăstiri și însuși țiitoriu preste toată țara.” „Așa-i, dar îngăduie încă o întrebare:” Sunt numai urechi, sfințite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
boierii...că se cade să hie moșiile iar în mâna dumisale hatmanului Ion...că s-au fost luat cu mare strâmbătate...” „Așa se și cădea, fiule. Da știi cine îi hatmanul?” Îi viitorul cronicar Ion Neculce, cel care a scris „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”. „Uite unde aveam să ne întâlnim cu el și în ce împrejurări.” Sunt fericit că l-am întâlnit chiar și așa, dar cel mai mult mă bucur că i s-a făcut dreptate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vama domnească. „Și când se întâmpla acest lucru?” La 25 februarie 1735 (7243). „ Apoi așa spune, fiule. Îi vorba despre biserica „De pe poartă”, din curtea domnească. Aceasta a fost zidită de Ștefan Tomșa I. Iaca ce spune Miron Costin în „Letopisețul Țării Moldovei”: <Și el au făcut și biserica domnească pe poarta curții...> Aceasta era biserica doamnelor curții și avea preoți ce slujeau numai în această biserică.” Îl ascult pe bătrân vorbindu-mi ca un bunic nepotului său, dar în acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai târziu cu românii din Țările Române (vezi Țările Române). Influența lor a fost foarte mare, din punct de vedere economic, politic și cultural. Grigore Ureche (1590?-1647) - primul cronicar moldovean, fiu de boier cu studii în Polonia. A scris Letopisețul Țării Moldovei de la Dragoș la Aron Vodă. Grigorescu Nicolae (1838-1907) - primul mare pictor român, mare patriot, a participat la Războiul de Independență și a realizat picturi, care evidențiază eroismul soldatului român. haiduc - răzvrătit împotriva regimului fanariot, împotriva turcilor și a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Declarația de Independență față de Imperiul Otoman. A fost unul dintre fondatorii statului modern. legenda lui Negru Vodă - explică întemeierea Țării Românești prin "descălecarea" unui voievod din Transilvania, nemulțumit și el, ca și Dragoș din Moldova, de stăpânirea maghiară (vezi descălecat). letopiseț - cronică veche în care sunt prezentate în mod cronologic evenimente istorice (domnitori, bătălii etc.) (vezi Grigore Ureche, Miron Costin). limba latină - limba statului roman, folosită în administrația romană și vorbită în întreg Imperiul. Limba latină vorbită de popor, adoptată și
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
regele României). În amintirea lui a fost botezat bricul-școală „Mircea”, pe care au studiat numeroase generații de elevi-marinari români. Miron Costin (1633-1691) - mare cronicar moldovean și diplomat, fiu de boier, el însuși mare boier cu studii în Polonia. A scris Letopisețul Țării Moldovei. Mișcarea memorandistă (1884-1894)- mișcare de eliberare națională a românilor din Transilvania, declanșată în 1892, prin redactarea unui memorandum, adresat împăratului Austro-Ungariei (vezi Austro-Ungaria) de către intelectuali români din Transilvania. Ei au prezentat suferințele națiunii române și au cerut drepturi
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
atrage conflictul cu domnul Constantin Cantemir, conflict adâncit de uneltirile grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului, împreună cu fratele său Velica, va duce la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul moldovenilor”, “Cronica polonă”, poezie și filosofie :” Poema Polonă” și “Viața lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]
-
serie de accepții cu conotații pozitive sau peiorative, precum: „posedat” (Evul Mediu), „produs al spiritului alienat” (Renaștere), „neverosimil”, „bizar”, „extravagant”, „în afara realității”, „imaginar” (secolul al XVII-lea). Prima atestare a termenului, în limba română, îi aparține lui Miron Costin, în Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, unde „om fantastic” este echivalent cu „individ cu sistemul nervos dereglat”: „Tiran direptu fantastic, adecă buiguitoriu în gânduri”. În literatura medievală, ideea de fantastic propune o reevaluare a lumii, prin reconsiderarea unor noțiuni ca
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cumpărătorului, cel care apare ca stăpân efectiv la Torcești în prima parte a secolului al XVIII-lea, și este Toader Costache, unul din numeroșii fii (5 băieți și 3 fete) ai marelui vornic de Țara de Jos, Vasile Costache. În Letopisețul domnilor Moldovei, ediția M. Kogălniceanu, 1846, ca și în ediția Aurorei Ilieș și Ioana Zmeu din 1987, a aceleiași scrieri, atribuită unui Pseude-Enache Kogălniceanu, Toader Costache este menționat drept protagonist al unor situații, dar numai cu porecla Venin, nu și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plus diferența de 7 lei numerar, și încă o sumă pentru „hrana boilor”. Toader Costache a fost, întrucâtva, preocupat de istoria neamului românesc. La Academia Română se păstrează un manuscris, ce învederează interesul său pentru domeniul istoriei, manuscrisul purtând însemnarea: „Acest Letopiseț a/l/ țării Moldovei, de descălecatul și întâi de Traian împăratul Râmului cu râmlenii și pentru a doua descălecare de Dragoș-vodă, l-au făcut cu cheltuiala Toader Costache 3 logofăt în anul 7234” (1726). Deși nu s-a ridicat la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pot să nu te amintesc; e greu de uitat cum curgi cu bogăție îmbielșugată, ducând cu unda ta miere și lapte, desfătări ca în rai”. Miere și lapte, o asociere gastronomică mai potrivită nici că se putea. Ion Neculce, în Letopisețul Moldovei, presară numeroase știri despre bogăția stupilor și a produselor acestora, despre veniturile, dar și dările ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era proprietate colectivă, și nu putea fi vândut. Țăranii, apărându-și pământul, apărau și granița. Oferea vornicilor săi ranguri ca răsplată pentru faptele de arme, iar după câte războaie a purtat, un țăran putea ajunge repede boier. Grigore Ureche, autorul „Letopisețului Țării Moldovei”, îi întocmește un portret pe cât de măgulitor, pe atât de realist: „om întreg la fire, neleneș și lucrul său îl știa a-l acoperi și unde nu gândeai acolo îl aflai. La lucru de războaie meșter, unde era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
medievale până la sfârșitul secolului al XVI-lea". Domnitorul era amintit în dubla postură de subiect al culturii populare medievale "creație anonimă a poporului, cea mai veche și cea mai autentică" și de generos patron al culturii scrise, reprezentată aici prin Letopisețul de când... s-a început Țara Moldovei, lucrare care contribuise "la răspândirea faimei domnului moldovean"88. Nu se dădeau amănunte despre rolul domnitorului în edificarea culturii bisericești, dar se reiterau "idealurile antiotomane ale domniei lui Ștefan cel Mare", sub motiv că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Moga, Valer, Astra și societatea. 1918-1930, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Murgescu, Mirela-Luminița, Răchieru, Silvana (ed.), Copilăria și adolescența altădată. Tinerii de azi cercetează istoria de ieri. Concursul istoria mea Eustory, ediția I, 2000, Editura Dominor, București, 2003. Neculce, Ion, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959. Netea, Vasile, Marinescu, C. Gh., Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România, Editura Junimea, Iași
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Iulia: 1 Decembrie 1918, Editura Sport-Turism, București, 1988. Stănescu, Marin C., Armata română și unirea Basarabiei și Bucovinei cu România. 1917-1918, Editura Ex Ponto, Constanța, 1999. Stere, Constantin, Marele Războiu și politica României, Editura Ziarului "Lumina", București, 1918. Ureche, Grigore, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955. Vasiliu, Rodica (coord.), Simpozionul interjudețean La Putna lumina nu s-a stins, 27 martie 2004. Studii de specialitate, Editura Optima, Iași, 2004. Teorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorie se bucură încă de un prestigiu considerabil. 32 Dumitru Almaș, Eleonora Fotescu, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991, pp. 49-58. 33 Ibidem, p. 50. 34 Ibidem, p. 51. 35 Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955, p. 83. 36 Dumitru Almaș, Eleonora Fotescu, Istoria Patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989, p. 53
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au fost reluate de atâtea ori încât au ajuns să fie asimilate legendelor "din popor"; vezi, pentru identificarea personajelor Daniil Sihastru și Burcel ostașul sărman căruia i s-a dăruit "movila" pe care o ara varianta lui Ion Neculce, în Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959, p. 10, 11. 44 Despre acest portret, Nicolae Iorga scria: "d. Costin Petrescu a zugrăvit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ungaria și Polonia, ceea ce putea justifica mai convingător decât manualul, acea "egalitate" cu vecinii, din citatul invocat (Ibidem, p. 63, respectiv Hadrian Daicoviciu ș.a., op. cit., p. 126). 88 Ibidem, p. 140-141. Titlul cronicii nu era, nici de această dată complet Letopisețul de când, cu voia lui Dumnezeu, s-a început Țara Moldovei (s.n. C.M.) din motive mai lesne de înțeles pentru anii '80, decât pentru următorii. 89 Ibidem, p. 140. 90 Liviu Lazăr, Viorel Lupu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aspectul unei antiutopii, situându-se la limita dintre epic, ideologic, discurs politic etc. Caracterul hibrid al Arhipelagului GULAG a dus la diferite încercări de încadrare generică. S-a spus că aceasta ar fi enciclopedia ocnei sovietice, enciclopedia lumii lagărelor ori letopisețul ocnei sovietice sau odiseea diferitelor și nenumăratelor șiruri de deportați. Aceste delimitări, întemeiate, scot în evidență doar latura documentară a scrierii. Poate doar încadrarea în specia epopeii surprinde și componenta artistică. Din această perspectivă, lucrarea lui Soljenițîn seamănă atât cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
istorie și cultură ale românilor Chiar dacă nici aici conceptul nu este același cu cel propus de noi, preocupări legate de specificitatea culturală a românilor găsim încă de la începuturile literaturii noastre scrise. Printre cele mai cunoscute lucrări, în acest sens, sunt letopisețele de secol XVII, dedicate istoriei Țării Moldovei, ale cronicarilor Ureche Letopisețul Țării Moldovei, dedicat perioadei dintre 1359 și 1594 Costin Letopisețul Țării Moldovei, între 1594 și 1661 sau De neamul moldovenilor și din ce țară au ieșit strămoșii lor -, Neculce
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
același cu cel propus de noi, preocupări legate de specificitatea culturală a românilor găsim încă de la începuturile literaturii noastre scrise. Printre cele mai cunoscute lucrări, în acest sens, sunt letopisețele de secol XVII, dedicate istoriei Țării Moldovei, ale cronicarilor Ureche Letopisețul Țării Moldovei, dedicat perioadei dintre 1359 și 1594 Costin Letopisețul Țării Moldovei, între 1594 și 1661 sau De neamul moldovenilor și din ce țară au ieșit strămoșii lor -, Neculce Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
culturală a românilor găsim încă de la începuturile literaturii noastre scrise. Printre cele mai cunoscute lucrări, în acest sens, sunt letopisețele de secol XVII, dedicate istoriei Țării Moldovei, ale cronicarilor Ureche Letopisețul Țării Moldovei, dedicat perioadei dintre 1359 și 1594 Costin Letopisețul Țării Moldovei, între 1594 și 1661 sau De neamul moldovenilor și din ce țară au ieșit strămoșii lor -, Neculce Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, ce descrie evenimentele dintre anii 1661-1743 dar și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]